Page 10 - 1909-20
P. 10
454 LUCEAFĂRUL Nrui 20, 1909
de erudit teolog şi harnic scriitor bisericesc, îngrabă şi scriâ aşa cum puteâ. Iar aceea ce
atunci ea primeşte o aureolă de strălucire, vedeâ că nu e în stare să isprăvească singur,
care ne umple şi mai mult inima de evlavie dădeâ celor din apropierea sa,descoperindu-le
şi admiraţiune. lipsurile şi îndrumându-i ce şi cum au să
în scopul de a completă astfel înaintea scrie. Apoi revedeâ şi îndreptă însuşi lucră
ochilor sufleteşti ai cetitorilor chipul cel sfânt rile lor şi le trimeteâ spre tipărire, ca să
al mitropolitului Andreiu, din prilejul sărbă ajungă cât mai grabnic în mânile celor,
toresc al aniversării centenarului naşterii sale pentru cari se alcătuiau.
vom înfăţişă in cele următoare o schiţă a Şi călăuzit de dorul de a împlini toate tre
activităţii sale pe terenul literar-ştiinţific bi buinţele, de a umpleâ toate golurile, câte pre
sericesc. zentă pe atunci literatura didactică a clerului
*
şi a poporului său, Şaguna a desvoltat o
activitate literară neîntrecută în bogăţie poate
de nici un alt ierarh al bisericii româneşti.
Opera literară a lui Şaguna se ramifică
mai ales în trei direcţiuni principale, şi anume:
I. S c r i e însuşi mai multe lucrări ştiinţifice,
cu deosebire manuale didactice din domeniul
ştiinţelor teologice şi pedagogice.
II. R e t i p ă r e ş t e aproape toate cărţile
bisericeşti rituale, îmbunătăţindu-le stilul şi
înzestrându-le cu p r e f e ţ e instructive.
III. î n c r e d i n ţ e a z ă altor bărbaţi învăţaţi
din jurul său alcătuirea de manuale şcolare,
pe cari le revede şi le corectează înainte de
a vedeâ lumina tiparului.
I.
Clasificându-le după ramul special căruia
aparţin, între operile literare ale lui Şaguna
distingem:
a) S c r i e r i d e c u p r i n s p o l i t i c - b i s e -
r i c e sc.
Şaguna pe Ia anul 1864. Activitatea literară aceasta e strâns încop-
ciată de luptele şi stăruinţele sale necurmate
Cuvintele lui Şaguna, puse în fruntea acestor pentru redobândirea libertăţii şi a autonomiei
şire, cuprind o mărturisire din cele mai pre care i se cuveniâ bisericii noastre pe temeiul
ţioase. într’ânsele găsim adecă pe Şaguna în drepturilor sale istorice şi canonice, şi este
lumina cea frumoasă a a r h i e r e u l u i c ă r t u r a r . alcătuită din mai multe a r t i c o l e d e p o l e
Când datorinţele de toate zilele îi lăsau m i c ă ş i d e a p o l o g e t i c ă , b r o ş u r i oca
răgaz, când împrejurările din afară nu erau z i o n a 1 e ş i m e m o r a n d e , în cari îşi precizâ
priincioase pentru lupte politice sau alte fapte scopul acţiunilor sale de politică bisericească,
în interesul turmei sale credincioase, Şaguna apoi v o r b i r i în dietă, c i r c u I a r e cătră cler
se adăposteâ, pe câteva ceasuri, în liniştea şi o seamă de s c r i s o r i schimbate cu băr
bibliotecii sale şi acolo, în tovărăşia cărţilor baţii de stat ai Ungariei şi, mai ales, cu căpe
şi a manuscriptelor sale de notiţe istorice şi teniile regimului austriac între acestea cele
canonice, culese de pe când eră încă biblio mai momentuoase sunt:
tecar la patriarhul Stratimirovici din Carloviţ, 1. M e m o r i u l aşternut la tronul împără
cetiâ, studiâ şi scriâ cu sârguinţă. Scriâ aceea tesc în anul 1894.
ce nu eră scris, aceea ce trebuiâ scris mai 2. Pro m e m o r i u l despre dreptul istoric