Page 11 - 1909-20
P. 11
Nrul 20. 1909. LUCEAFĂRUL 455
al autonomiei bisericii naţionale, apărut tot 1868, cea mai de valoare operă ştiinţifică a
în 1849. în amândouă aceste broşuri Şaguna lui Şaguna, şi unul din cele mai bune izvoare
cere restaurarea vecliei mitropolii române în domeniul literaturii noastre canonice, atât
ortodoxe, scoţând la iveală baza ei de d r e p t prin orânduirea sistematică a materialului
istoric. canonic, cât şi prin autenticitatea izvoarelor
3 . S c r i s o r i a p o l o g e t i c e , adresate mi întrebuinţate şi curăţenia principiilor, pe care
tropolitului din Blaj A. Şuluţiu, la 1867, în se întemeiază.
cauza uniunii Ardealului cu Ungaria. Din lucrarea aceasta ni se desface mai
4. A n t h o r i s m o s , care cuprinde o discu- luminos personalitatea lui Şaguna de a r h i
ţiune canonică a lui Şaguna cu episcopul e r e u î n v ă ţ a t , înzestrat cu distinse calităţi
Hackmann din Cernăuţi, purtată iarăşi pe
tema reînfiinţării mitropoliei autonome.
5. R e c u r s s a u G r a v a m i n e cătră mi
nistrul austriac Leo Thun, un duşman aprig
al stăruinţelor lui Şaguna.
Din broşurile acestea ni se desvăleşte în
treagă activitatea politică a lui Şaguna cu
factorii externi, ni se înfăţişează energia şi
bărbăţia lui ca a r h i e r e u I u p t ă t o r pentru
drepturile bisericii sale.
Rezultatul acestor lupte titanice a fost, cum
se ştie, reînfiinţarea mitropoliei şi inarticu-
larea în legile ţării a S t a t u t u l u i o r g a n i c ,
cea mai clasică plăsmuire a geniului orga
nizatoric al lui Şaguna.
b) S c r i e r i d e c u p r i n s d i d a c t i c -
b i s e r i c e s c .
Lucrările acestea sunt opere ştiinţifice, cu
caracter instructiv, alcătuite de Şaguna nu
pentru lămurirea şi justificarea nizuinţelor
sale proprii, ci pentru învăţătura c l e r u l u i ,
pe care l-a găsit într’o stare culturală îna
poiată şi care avea arzătoare trebuinţă de o Şaguna pe la anul 1870.
regenerare prin şcoală şi de o pregătire in
telectuală conform spiritului schimbat al vre şi cu bogate cunoştinţe, mai cu seamă Jpe
murilor. Trebuinţei acesteia, care se simţiâ terenul canoanelor.
mai ales în instrucţiunea candidaţilor de 4. E u c h i r i d i o n u 1, cu comentariu, 1871,
preoţie, Şaguna răspunde, alcătuind urmă o colecţiune de canoane, care se poate privi
toarele manuale didactice din domeniul teo ca un adaus întregitor al Dreptului Canonic.
logiei: Ţânta finală a acestor scrieri Canonice eră
1 . E l e m e n t e l e d r e p t u l u i c a n o n i c , de a introduce clerul şi poporul românesc,
1854, care tinde să cuprindă oarecari cuno credincios legii ortodoxe, în cunoaşterea
ştinţe sistematice despre biserica ortodoxă, drepturilor şi a datorinţelor, cari i s’au asi
aşa cum se poate desface ea din canoanele gurat prin constituţiunea bisericească, inau
bisericii orientale. gurată la anul 1868.
2. C u n o ş t i n ţ e folositoare despre trebile 5. I s t o r i a b i s e r i c i i o r t o d o x e-răs ă-
căsătoriilor, 1854, o călăuză îndreptătoare r i t e n e u n i v e r s a l e , 1860, alcătuită din
pentru forurile bisericeşti în pertractarea aceleaşi consideraţiuni, şi aceleaşi trebuinţe
cauzelor matrimoniale. didactice, ca şi manualele de drept biseri
3. C o m p e n d i u d e d r e p t u l c a n o n i c , cesc. Cu deosebire se nizueşte Şaguna în