Page 22 - 1909-20

466 LUCEAFĂRUL N’rul 20, 1909.
Ca formă, lucrarea dlui Lupaş este neexcepţionabilă. său Grabovsky primeşte cele dintâi cunoştinţe de
Are o limbă cumpătată şi corectă, uneori plină de carte românească, ce'e dintâi elemente de cultură
un sugestiv avânt. Intimpinâm greşeli foarte puţine; naţională. Tot aici se pare că încolţesc şi îndemnurile
ca de pildă: infinitivele adoptate ale unor fraţi de şi aptitudinile sale literare, cari mai apoi se plămădesc
dincolo: „a obţine", „a menţine", în loc de a obţineâ, intre rafturile bibliotecii patriarhale din Carloviţ, unde
a menţinea; sau unele cuvinte neobişnuite la scrii­ îl aflăm de tânăr studiind şi culegându-şi material
torii noştri mai buni, ca: „anză“, „abstau", „vigilent", preţios pentru operile istorice şi canonice, ce avea
„conxput", (in loc de motiv, renunţ sau mă las să le alcătuiască mai târziu".
de, veghietor sau paznic, socotesc); — dar şi în partea a doua a introducerii se vorbeşte de lite­
greşelile arătate dispar în comparaţie cu calităţile ratura bisericească in Ardeal până la Şaguna. Această
superioare ale acestei publicaţiuni, care deschide au­ parte merită un capitol special, care trebuia mai bine
torului său un loc de cinste intre istoriografii români, şi mai pe larg lucrat.
şi va face ca amintirea lui Şaguna să fie adânc în­ în restul cărţii se vorbeşte de toate operile lui
tipărită în mintea generaţiei de astăzi şi a celor vii­ Şaguna, pe care păr. Tulbure le împarte in: I. Scrieri
toare. E. Hodoş. politice-bisericeşti; II. Scrieri didactice-bisericeşti;
III. Instrucţiuni de şcoală şi IV. Scrieri ocazionale.
Gheorghe Tulbure, Activitatea literară a Mi­ La sfârşitul cărţii se înşiră lucrările de retipărire ale
tropolitului Andreiu Şaguna. Sibiiu, 1909, 1 voi. 8° lui Şaguna, se istoriseşte întemeierea tipografiei arhi-
136 pp. Preţul: 1 K. 50. diecezane şi a ziarului „Telegraful Român". De în­
Cartea părintelui Tulbure e o contribui e serioasă cheiere autorul ne spune: „Scopul studiului nostru n’a
şi conştienţioasă la cunoaşterea activităţii marelui fost acela de a supune opera literară a lui Şaguna
mitropolit Şaguna. în introducere descrie împrejurările unei riguroase analize critice, ...ci mai ales de a în­
intre cari a crescut Şaguna şi, din acest prilej, inzistă făţişă o monografie completă a activităţii sale pe
asupra rolului cultural ce l-au avut coloniile macedo­ terenul ştiinţific-literar, din care să răsară, ca dintr’o
române în Ungaria. Acest capitol cetitorii îl cunosc oglindă curată, personalitatea sa distinsă şi supe­
în întregime din această revistă (Luc. 1909 Nr. 5 şi 6). rioară de arhiereu învăţat, dragostea sa neţărmurită
Părintele Tulbure rezumă tinereţa lui Şaguna în ur­ şi străduinţele sale neîntrecute pentru promovarea
mătoarele cuvinte: „Din sânul familiei Şaguna pleacă literaturii bisericeşti şi culturii clerului şi poporului său".
cu o puternică credinţă religioasă şi dragoste de bi­ Şi trebue să recunoaştem că părintele Tulbure a
serică. în familia şi în cercul de prietini al unchiului isbutit să ne dea ceeace a intenţionat. T.

C r o n i c ă .
închinăm acest număr memoriei celui mai mare ar­ In numărul ultim al revistei „Transilvania" găsim date
hiereu al bisericii noastre ortodoxe, a cărui perso­ destule de amănunţite dar necomplete privitoare
nalitate va îndrumă încă multă vreme duhul celor la încercările ce s’au făcut cu cursurile de analfabeţi.
dreptcredincioşi. Ni se spune că în unele părţi nici nu s’au încercat
să se ţină asemenea cursuri, în cele mai multe părţi
Cursurile de analfabeţi. Câtă însufleţire nu eră s’au, inceput, dar s’au sistat, mai ales din cauză că
in iarna trecută pentru cursurile de analfabeţi. Se ţăranii nu s’au putut împăcâ cu gândul să înveţe carte
porniseră premiile, îndemnurile, declamaţiile________ de la bătrâneţe; în sfârşit, în unele părţi (despărţămin-
credeai că peste un an de zile nici sămânţă de anal­ tele Beiuş, Brad, Orăştie, şi Vârşeţ ale Asociaţiunii)
fabet nu mai rămâne la Români. Dar vremea vorbelor cursurile au fost oprite de autorităţile administrative
sentimentale a trecut repede... şi pe urmă? Pe urmă ale statului.
au venit: răsboiul Sârbilor cu Austria, ordonanţele lui Rezultate s’au obţinut numai în 34 comune, în cari
Apponyi, Bleriot, moderaţii... şi nu s’a mai gândit au învăţat să scrie şi să cetească 682 de analfabeţi.
nime la cei neştiutori de carte în acest veac al aero­ Ca început, credem, e destul de frumos. Să nădăj­
planelor. Ba, foaia săptămânală „Libertatea" din Orăştie duim că în iarna viitoare se vor îndemnă mai mulţi la
mai astăprimăvară întrebase: „Ce-i cu cursurile pentru muncă, mai ales că anul acesta au rămas o mulţime
neştiutorii de carte?" A şi primit vre-o 3—4 răspunsuri, de premii neîmpărţite.
din care se vede că în şase comune — Vinţ (3), Brad
(27), Şoroştin (10), Zărneşti (mai mulţi', Sânmihaiul t Gr. G. Tocilescu. A încetat din vieaţă profesorul
deşert (30) şi Lugoş (8) — au învăţat vre-o 100 de iubit, savantul cu renume Gr. G. Tocilescu. România
inşi să scrie şi să cetească. pierde din nou pe un bărbat înzestrat cu alese însu­
Singură Asociaţiunea s’a gândit s’adune date pri­ şiri, care prin lucrările sale a făcut cunoscut numele
vitoare la instrucţia analfabeţilor din iarna trecută. de român in străinătate. Specialitatea lui eră arheo-.