Page 22 - 1909-20
P. 22

466                         LUCEAFĂRUL                 N’rul 20, 1909.
              Ca  formă,  lucrarea  dlui  Lupaş  este  neexcepţionabilă.   său  Grabovsky  primeşte  cele  dintâi  cunoştinţe  de
            Are  o  limbă  cumpătată  şi  corectă,  uneori  plină  de   carte  românească,  ce'e  dintâi  elemente  de  cultură
            un  sugestiv  avânt.  Intimpinâm  greşeli  foarte  puţine;   naţională.  Tot  aici  se  pare  că  încolţesc  şi  îndemnurile
            ca  de  pildă:  infinitivele  adoptate  ale  unor  fraţi  de   şi  aptitudinile  sale  literare,  cari  mai  apoi  se  plămădesc
            dincolo:  „a  obţine",  „a  menţine",  în  loc  de  a  obţineâ,   intre  rafturile  bibliotecii  patriarhale  din  Carloviţ,  unde
            a  menţinea;  sau  unele  cuvinte  neobişnuite  la  scrii­  îl  aflăm  de  tânăr  studiind  şi  culegându-şi  material
            torii  noştri  mai  buni,  ca:  „anză“,  „abstau",  „vigilent",   preţios  pentru  operile  istorice  şi  canonice,  ce  avea
            „conxput",  (in  loc  de  motiv,  renunţ  sau  mă  las   să le alcătuiască mai târziu".
            de,  veghietor  sau  paznic,  socotesc);  —  dar  şi   în  partea  a  doua  a  introducerii  se  vorbeşte  de  lite­
            greşelile  arătate  dispar  în  comparaţie  cu  calităţile   ratura  bisericească  in  Ardeal  până  la  Şaguna.  Această
            superioare  ale  acestei  publicaţiuni,  care  deschide  au­  parte  merită  un  capitol  special,  care  trebuia  mai  bine
            torului  său  un  loc  de  cinste  intre  istoriografii  români,   şi mai pe larg lucrat.
            şi  va  face  ca  amintirea  lui  Şaguna  să  fie  adânc  în­  în  restul  cărţii  se  vorbeşte  de  toate  operile  lui
            tipărită  în  mintea  generaţiei  de  astăzi  şi  a  celor  vii­  Şaguna,  pe  care  păr.  Tulbure  le  împarte  in:  I.  Scrieri
            toare.                   E. Hodoş.  politice-bisericeşti;  II.  Scrieri  didactice-bisericeşti;
                                              III.  Instrucţiuni  de  şcoală  şi  IV.  Scrieri  ocazionale.
              Gheorghe  Tulbure,  Activitatea  literară  a  Mi­  La  sfârşitul  cărţii  se  înşiră  lucrările  de  retipărire  ale
            tropolitului  Andreiu  Şaguna.  Sibiiu,  1909,  1  voi.  8°   lui  Şaguna,  se  istoriseşte  întemeierea  tipografiei  arhi-
            136 pp. Preţul: 1 K. 50.          diecezane  şi  a  ziarului  „Telegraful  Român".  De  în­
              Cartea  părintelui  Tulbure  e  o  contribui  e  serioasă   cheiere  autorul  ne  spune:  „Scopul  studiului  nostru  n’a
            şi  conştienţioasă  la  cunoaşterea  activităţii  marelui   fost  acela  de  a  supune  opera  literară  a  lui  Şaguna
            mitropolit  Şaguna.  în  introducere  descrie  împrejurările   unei  riguroase  analize  critice,  ...ci  mai  ales  de  a  în­
            intre  cari  a  crescut  Şaguna  şi,  din  acest  prilej,  inzistă   făţişă  o  monografie  completă  a  activităţii  sale  pe
            asupra  rolului  cultural  ce  l-au  avut  coloniile  macedo­  terenul  ştiinţific-literar,  din  care  să  răsară,  ca  dintr’o
            române  în  Ungaria.  Acest  capitol  cetitorii  îl  cunosc   oglindă  curată,  personalitatea  sa  distinsă  şi  supe­
            în  întregime  din  această  revistă  (Luc.  1909  Nr.  5  şi  6).   rioară  de  arhiereu  învăţat,  dragostea  sa  neţărmurită
            Părintele  Tulbure  rezumă  tinereţa  lui  Şaguna  în  ur­  şi  străduinţele  sale  neîntrecute  pentru  promovarea
            mătoarele  cuvinte:  „Din  sânul  familiei  Şaguna  pleacă   literaturii bisericeşti şi culturii clerului şi poporului său".
            cu  o  puternică  credinţă  religioasă  şi  dragoste  de  bi­  Şi  trebue  să  recunoaştem  că  părintele  Tulbure  a
            serică.  în  familia  şi  în  cercul  de  prietini  al  unchiului  isbutit să ne dea ceeace a intenţionat.   T.




                                        C  r  o  n  i  c  ă  .
              închinăm  acest  număr  memoriei  celui  mai  mare  ar­  In  numărul  ultim  al  revistei  „Transilvania"  găsim  date
            hiereu  al  bisericii  noastre  ortodoxe,  a  cărui  perso­  destule  de  amănunţite  dar  necomplete  privitoare
            nalitate  va  îndrumă  încă  multă  vreme  duhul  celor   la  încercările  ce  s’au  făcut  cu  cursurile  de  analfabeţi.
            dreptcredincioşi.                 Ni  se  spune  că  în  unele  părţi  nici  nu  s’au  încercat
                                              să  se  ţină  asemenea  cursuri,  în  cele  mai  multe  părţi
              Cursurile  de  analfabeţi.  Câtă  însufleţire  nu  eră   s’au,  inceput,  dar  s’au  sistat,  mai  ales  din  cauză  că
            in iarna trecută pentru cursurile de analfabeţi. Se  ţăranii  nu  s’au  putut  împăcâ  cu  gândul  să  înveţe  carte
            porniseră premiile, îndemnurile, declamaţiile________  de  la  bătrâneţe;  în  sfârşit,  în  unele  părţi  (despărţămin-
            credeai  că  peste  un  an  de  zile  nici  sămânţă  de  anal­  tele  Beiuş,  Brad,  Orăştie,  şi  Vârşeţ  ale  Asociaţiunii)
            fabet  nu  mai  rămâne  la  Români.  Dar  vremea  vorbelor   cursurile  au  fost  oprite  de  autorităţile  administrative
            sentimentale  a  trecut  repede...  şi  pe  urmă?  Pe  urmă   ale statului.
            au  venit:  răsboiul  Sârbilor  cu  Austria,  ordonanţele  lui   Rezultate  s’au  obţinut  numai  în  34  comune,  în  cari
            Apponyi,  Bleriot,  moderaţii...  şi  nu  s’a  mai  gândit   au învăţat să scrie şi să cetească 682 de analfabeţi.
            nime  la  cei  neştiutori  de  carte  în  acest  veac  al  aero­  Ca  început,  credem,  e  destul  de  frumos.  Să  nădăj­
            planelor. Ba, foaia săptămânală „Libertatea" din Orăştie   duim  că  în  iarna  viitoare  se  vor  îndemnă  mai  mulţi  la
            mai  astăprimăvară  întrebase:  „Ce-i  cu  cursurile  pentru   muncă,  mai  ales  că  anul  acesta  au  rămas  o  mulţime
            neştiutorii de carte?" A şi primit vre-o 3—4 răspunsuri,   de premii neîmpărţite.
            din  care  se  vede  că  în  şase  comune  —  Vinţ  (3),  Brad
            (27),  Şoroştin  (10),  Zărneşti  (mai  mulţi',  Sânmihaiul   t  Gr.  G.  Tocilescu.  A  încetat  din  vieaţă  profesorul
            deşert  (30)  şi  Lugoş  (8)  —  au  învăţat  vre-o  100  de   iubit,  savantul  cu  renume  Gr.  G.  Tocilescu.  România
            inşi să scrie şi să cetească.    pierde  din  nou  pe  un  bărbat  înzestrat  cu  alese  însu­
             Singură  Asociaţiunea  s’a  gândit  s’adune  date  pri­  şiri,  care  prin  lucrările  sale  a  făcut  cunoscut  numele
            vitoare la instrucţia analfabeţilor din iarna trecută.  de român in străinătate. Specialitatea lui eră arheo-.
   17   18   19   20   21   22   23   24