Page 23 - 1909-20
P. 23
Nrul 20, 1909. luceafIrul 467
logia şi istoria veche. A scris lucrări însemnate, cum şi Danemarca. F. o comedie a amorului tinereţii şi al
sunt: Dacia înainte de Romani şi Monumen bătrâneţii şi are un efect fermecător prin frăgezimea
tul dela Adam Klissi. El a fost şi directorul Mu şi veselia sa.
zeului de antichităţi din Bucureşti, pe care l-a îmbo * Cunoscuta noastră cântăreaţă sibiană, d-na Ve-
găţit cu preţioase colecţiuni. Tocilescu a scris foarte turia Triteanu a fost decorată din partea Regelui
mult şi eră admirat şi ca conferenţiar. S’a*0curat şi Carol al României cu ordinul „Bene-Merenti", cl. I.
cu chestiunea naţională, ca orice bun român -te pe In acelaş timp a fost invitată şi la castelul din Sinaia.
vremuri.
*
t George Mocianu. Vestitul profesor de gimnastică
şi măiestru de danţuri naţionale a încetat din vieaţă. Poşta Redacţiei.
Mocianu eră originar dela noi din comuna Orinan, co — Manuscrisele nu se înapoiază. —
mitatul Solnoc-Dăbâca. înainte de a-şi fi terminat stu B. N. Galaţi. Versurile au avânt, dar unele mă
diile liceale, se dedică gimnasticei, jocului şi teatrului. runţişuri ne împiedecă să le publicăm.
Trecând în România, e numit profesor de gimnastică. N. B. Ne-a fost vorba să nu ne scriem. îţi atrag
El e Gheorghe Lazar al educaţiei fizice în România. totuşi atenţiunea că „Spre culme" nu se publică, fiindcă
Dansurile naţionale, căluşerul şi bătuta le-a făcut cu spune prea puţin şi fiindcă are şi greşeli: „Căsufletul
noscute în toată lumea, pe care a cutreerat-o cu elevii cel mai cucernic — de mult" sunt construcţii silite,
săi. In Mocianu s’a stins un suflet creator şi îndru încolo îţi doresc s’ajungi pe cele mai înalte culmi ale
mător.
* carierii D-tale. Amiciţii!
I. R. Blaj. Merită să fie publicată. Mai încercaţi
f Gh. Kernbach. In vârstă de 50 ani a răposat în şi ne mai trimiteţi.
Iaşi prefectul judeţului Iaşi Gh. Kernbach, cunoscut Iubire pustie...
şi ca poet sub pseudonimul Gheorghe din Moldova.
Gh. Kernbach e originar din Botoşani, unde şi-a Zădarnic plânge dorul
făcut studiile primare şi liceale. In Bucureşti a luat Şi sufletu-mi îţi cere
licenţa în drept, fiind un harnic colaborator al revistei Din scumpa ta comoară
d-lui Hasdeu „Revista nouă". Trecând la Iaşi, a fost Un strop de mângâiere.
numit judecător la tribunal, după doi ani s’a retras, Te-ai dus, te-ai dus departe
însă, luând direcţia ziarului „Liberalul". A fost unul Cu zâmbetele tale
dintre întemeietorii revistei „Viaţa românească". Şi mi-ai lăsat în suflet
In primăvara anului 1907 a fost numit prefect al Amarul cânt de jale...
judeţului Iaşi.
Iată una dintre cele mai reuşite poezii ale sale: La ce eu ţi-aş mai cere
Pe nisipul din grădină O vorbă de iubire,
Fermecat de-al tău amor, Când sufletu-mi se pierde
Scris-am ieri, gândind la tine, Prin neguri de-amăgire...
Te-am iubit şi te ador. ' ___
Zădarnic aşi mai bate
Peste noapte bătu vântul L’a sufletului poartă,
Şi eu, azi, n’am mai găsit Când pentru tine, dragă,
Pe nisipul din grădină Nădejdea mea e moartă!...
Decât vorba: Te-am iubit!... 1. L. S. — Hamburg. Poeziile trimise nu se pot
publică.
Ştiri. în numărul trecut s’a strecurat o greşală re I. B. Caransebeş. Dacă doriţi să Vă dăm un răs
gretabilă, pe care am observat-o prea târziu ca s’o puns sau să Vă publicăm ce trimiteţi, aveţi bună
fi putut îndreptă. Portul fetei de ciangău, de pe pag. voinţa şi scrieţi cu cerneală şi mai desluşit. Suntem
428, e port românesc. Un cetitor ne scrie că e fica în epoca maşinelor de scris şi nu ne mai putem pierde
Livia a d-lui jude de curie losif Pop din Budapesta, vremea cu descifrarea manuscriselor. Din cât am putut
care a fost măritată după preotul Şandru din Cuieşd. ceti, „Porumbelul" are strofe reuşite.
Ne pare bine că am aflat această informaţie, pe care Gledinarul. „Prima încercare" nu e dintre cele
stimabilul cetitor ne-o comunică intr’un stil prea puţin fericite.
amabil. I. Păd. Sonetul alb nu se poate tipări.
* Coperta acestui număr e lucrată de dl pictor A. A. L. B. „Un câine" ifti-i nici bună nici slabă. Am
Murnu, de origine Macedo-Român din Budapesta. stat la îndoială ce să facem cu ea... şi într’un mo
Contribuţia D-sale la comemorarea lui Şaguna e un ment de severitate am trimis-o pe ceealaltă lume.
semn de închinare din partea Macedo-Românilor. Felix. Dacă ar fi şi versurile aşa de reuşite ca
* Bjornstjerne Bjbrnson a publicat o nouă piesă dra scrisorile ce le însoţesc - ne-am puteâ împrietini uşor.
matică „Naar den ny vin blonster" (Când înfloreşte P. Oradea-mare. Dacă D-Voastră aveţi de gând
vieaţa nouă), care formează sensaţia zilei în Norvegia să faceţi tovărăşie literară cu Ungurii, atunci Vă ru-
