Page 5 - 1909-20

NtuI 20. 1909. LUCEAFĂRUL 449
se înălţă mult peste marginile oricărui dile­ dărătnica-i energie însoţită de o intuiţie sigură
tantism, săvârşind fapte mari, chemând la a realităţii şi de o minte prevăzătoare, au
vieaţă nouă sau creând din temelii instituţiuni, răsărit, pentru ocrotirea vieţii noastre naţio­
menite să adăpostească pentru veacuri înainte nale, atâtea instituţii folositoare, atâtea rezul­
vieaţa culturală, religioasă, socială sau eco­ tate durabile, cum în alte timpuri, între alte
nomică a neamului, din care fac parte. împrejurări, nu le-ar fi putut realiză strădania
O asemenea fericită excepţie a fost pentru îndelungată a multor generaţii...
neamul şi biserica noastră strămoşească Mi­ „Alte timpuri, alte împrejurări"... iată cu­
t r o p o l i t u l Ş a g u n a , al cărui talent cre­ vintele, de cari se acaţă cu predilecţie mă-
ator şi orânduitor n’a putut să-l înăbuşe estria sofistică a celor, cari simt o adevărată
noaptea mizeriilor, nici să-l cutropească în- plăcere întru a scăriţă meritele oamenilor
tunerecul greu, în care se înneacă începutul mari, atribuind mai mult sau exclusiv îm­
lui de muncă românească. Mulţimea fără prejurărilor, şi nici decum vredniciei perso­
număr a lipsurilor n’a putut să-i sleiască nale, întreagă opera lor. Pecând aceiaşi sofişti
puterile. Dimpotrivă i le-a oţelit într’o mă­ iscusiţi, fiind vorba de o ispravă cât de mă­
sură atât de însemnată, încât prin activitatea runtă din timpul lor, îşi afirmă sgomotos
sa epocală a fost în stare să accelereze, în rolul de iniţiativă sau partea de muncă la
mod simţitor desvoltarea noastră naţională săvârşirea ei, chiar când acestea sunt cu
şi culturală, deschizând cărări nouă de pro­ totul neînsemnate, şi cearcă să-şi făurească
gres, înălţând şi eternizând, deodată cu nu­ titlul de merite proprii, de multeori fără de­
mele său, valoarea şi cinstea neamului nostru. plină justificare.
* Lăsând cu totul la o parte rolul, ce poate
Sunt diferite condiţiile şi împrejurările, să-l aibă în astfel de judecată sucită, vani­
cari scot la iveală puterea cuceritoare a tatea şi un anume soiu de ambiţii egocen­
oamenilor mari. Unii nu se pot validitâ, nu-şi trice, — dacă vom cercetă, în mod cu totul
pot desăvârşi opera decât între condiţii pri­ obiectiv şi nepreocupat, factorii, cari au con­
elnice, la adăpost de orice lipsă şi suferinţă, tribuit la realizarea operei măreţe a lui Şa­
sub aripa ocrotitoare a unui traiu mulţămit guna, vom vedeâ că aceştia sunt de două
şi sigur. feluri: subiectivi şi obiectivi sau personali
Puterea altora iarăşi se desfăşură cu mult şi impersonali, — rezultând cei dintâi din
mai impunător sub apăsarea aspră a împre­ însuşirile sufleteşti şi intelectuale , din în­
jurărilor vitrege, în lupta înteţită cu diferitele treagă personalitatea lui Şaguna, iar cei din
obstacole, pe cari o împrejurime vrăjmaşă urmă din anume momente întâmplătoare, din
le rostogoleşte în cale. Pecând vieaţa cu împrejurările vremii, în care a trăit. Precum
luptele ei neîndurate sdrobeşte pe unii, înalţă în activitatea tuturor celor, cari prin vre-o
vrednicia şi pregăteşte triumful — pe seama faptă însemnată s’au ridicat din cercul ano­
altora... nimilor — glorificaţi şi aceştia cu drept sau
Şaguna aparţine categoriei acesteia din pe nedrept din partea istoriografiei colective
urmă. După cum a mărturisit însuş în diferite — şi au reuşit a se înălţă în şirul indivi­
momente ale vieţii, mai plastic decât oricând dualităţilor istorice, tot astfel şi în cazul,
însă, în celebra cuvântare-program, rostită care ne preocupă, numai o fericită întâlnire
cu ocazia sfinţirii sale întru episcop : mân­ şi cooperare a factorilor personali cu cei
gâierea vieţii şi-o căută totdeauna în lupta impersonali a putut să producă acele rezul­
cu piedecile cele mai grele şi în înlăturarea tate trainice şi frumoase, pe cari istoria
acestora din calea năzuinţelor sale. „Sub noastră naţională s’a obişnuit a le crestă la
pondere crescit". răbojul său împreună cu numele lui Şaguna.
*
Dacă ar fi să cercăm a face acum o dis-
Şi e sigur, că din lupta cârmuirii lui bise­ membrare între aceste două feluri de puteri
riceşti şi naţionale, de un pătrar de secol, active, personale şi impersonale, punându-ne
din munca lui gigantică şi chibzuită, din în­ întrebarea, ce e drept, cam neştiinţifică şi
L