Page 6 - 1909-20

450 LUCEA FĂ U LI L Niul 20. 1909.
irelevantă, dar foarte ispititoare: altă căpe­ sale calităţi de arhiereu şi conducător politic.
tenie bisericească, alt şef politic, trăind între La oameni de calibru obişnuit înzadar s’ar
aceleaşi împrejurări ca Şaguna, dar nedis- căută îndrăsneala lui bărbătească în faţa si­
punând de însuşirile lui personale, ar fi pu­ tuaţiilor celor mai critice, încrederea neşovăi­
tut ori nu să îndeplinească aceeaş misiune toare în viitorul neamului ca şi în dreptatea
istorică? — răspunsul ce ni-1 dau faptele, monarhului, iscusinţa diplomatică deosebită,
se poate spune categoric, că nu e afirmativ. autoritatea hotărîtoare, de care se bucură
Pecând dimpotrivă, dacă chestiunea s’ar pune înaintea poporului, şi trecerea extraordinar
invers: mitropolitul Şaguna între alte împre­ de mare, ce o aveâ la curtea imperială din
jurări decât ale epocei, în care a trăit, ar Viena, — trecere şi consideraţie, care nu s’a
fi putut el să facă tot atât de mult bine mai acordat altui şef politic sau bisericesc
pentru biserica si neamul său? răspunsul al Românilor ardeleni nici înainte de Şaguna,
n’ar fi tocmai uşor de dat. E foarte probabil nici dela el încoace. Şi, negreşit, că încre­
însă, că puterea de creaţiune, care sălăşluiâ derea, ce a izbutit a-şi câştigă atât în jos,
într’ânsul, sprijinită de talentele lui deosebite, la popor, cât şi în sus, la împăratul, trebue
şi-ar fi găsit şi între alte împrejurări, oricât considerată mai curând ca un triumf al per­
de grele, ocaziunea de a se manifestă în sonalităţii lui Şaguna, decât ca o urmare a
mod impunător. 1 ) situaţiei iui oficiale. Au mai fost şi alţii în
De altfel împrejurările vieţii şi cârmuirii asemenea situaţii şi totuşi faţă de dânşii
lui Şaguna n’au fost nici decum aşa de uşoare, monarhul nu s’a simţit niciodată înduplecat
cum vor unii să crează... Un scaun de epis­ a depăşi barierile impuse de aşanumita po­
cop atât de umilit şi desconsiderat, cum fu­ litică de cancelarie, iar poporul i-a dat cu
sese acela, pe care a şezut 35 de ani smeritul desăvârşire uitării ca şi cum nici n’ar fi
Vasilie Moga, nu puteâ să dea lui Şaguna vieţuit în mijlocul lui.
nici o b a z ă s o l i d ă pentru acţiunile sale Dacă Şaguna şi-a dat silinţa şi a reuşit
culturale şi politice. Cine cunoaşte şi vrea să devină „om împărătesc”, n’a făcut-o din
să înţeleagă istoria acelor timpuri, va află, alt motiv, ci numai fiind convins, că intere­
că adevărul e tocmai contrarul: numai acti­ sele neamului şi bisericii sale nu se pot
vitatea uriaşă şi diplomaţia înţeleaptă a lui apără şi promovâ altfel, decât cu ajutorul
Şaguna au fost în stare să împrumute acestui politicei dinastice, prin care, departe de a
scaun vlădicesc o bază solidă, să-i asigure fi jertfit, — a întărit, în măsură însemnată,
viitorul şi să-i înalţe prestigiul. credinţa naţiunei române într’un viitor mai
în deosebi începutul cârmuirii lui, anii re­ bun, spre dobândirea căruia tot stăruinţele
voluţiei au fost pentru Şaguna un prilej, pe lui Şaguna au pornit-o, în bună parte, la
cât de îi^eînnat, pe atât de periculos, spre muncă şi la luptă p r i n e a î n s ă ş i . . . Nu­
a da cea mai hotărîtă dovadă a eminentelor *) mai cu ajutorul politicei sale realiste, care
a fost atât de dinastică, tocmai fiindcă aşa
*) Sunt remarcabile cuvintele lui Treitschke pri­
vitoare la rolul oamenilor mari in istorie: „... liberali cereau interesele noastre naţionale, a reuşit
stbsst die Geschichtswissenschaft auf das Râtsel Şaguna a-şi încunună luptele sale culturale
der Persdnlichkeit. Personen, Mănner sind es, şi bisericeşti cu rezultate atât de frumoase
welche die Geschichte machen, Mănner wie Luther, şi trainice, într’un timp, când miniştrii duş­
Friedrich der Grosse, Bismarck usw. Diese grosse, mani ca Thun — la care se potriveşte ju­
heldenhafte Wahrheit wird immer wahr bleiben; und
wie es zugeht, dass diese Mănner erscheinen, zur decata Englezului Harley despre bărbaţii de
rechten Zeit der rechte Mann, das wird uns stat ai Austriei, că „aroganţa lor e atât de
Sterblichen immer ein Râtsel sein. Die Zeit bildet das mare, pe cât de mare le este nepriceperea"
Genie, aber sie schafft es nicht. Wohl arbeiten gewisse — îi puneau cele mai felurite şi mai cara­
ldeen in der Geschichte, aber sie einzuprăgen in den ghioase piedeci în calea tuturor întreprinde­
sproden Stoff ist nur dent Genius beschieden, der
sich in der Persdnlichkeit eines bestimrnten Menschen rilor sale.
zu einer bestimrnten Zeit offenbart". (H. v. Treitschke: N’a luptat Şaguna nici pe teren politic nu­
„Politik" v. I., pag. 6—7). mai pentru realizarea „celor imediat posi-