Page 21 - 1909-21
P. 21
Nrul 21, 1909. LUCEAFĂRUL, 489
S’a şi lucrat ceva în materia aceasta a jocurilor „Nu te mai burzoi (răsti, burzului) la mine!"
pentru tinerimea şcolară: s’au tipărit in Bucureşti „L-aştept să vină când de când" (din ciipă în clipă).
câteva manuale cu jocuri româneşti pentru copi „A prins la colţ" — s’a obrăznicit.
şcolilor primare din ţară. „Câtu-i cucul!" — niciodată.
Este, negreşit, un deosebit interes naţional, ca ma „împleteşte cozi albe" = e fată bătrână.
teria să fie completată şi perfecţionată din ce în ce „Dus" = nebun: „mă iau după toţi duşii!"
cu alcătuiri scoase din felul de a fi a! poporului ro „Te dau pe foaie" = te bat.
mân, şi înlăturând tot ce este nepotrivit pentru copiii „Potriveşte şi el cu lupul din gât" = e lacom.
noştri. „Om îmbrobodit", bărbat înşelat de femeie, om cu
*
corniţe.
Glosarul dela sfârşit este, ca de obicei, foarte „Ştiu eu cât îi plăteşte osul" = ştiu ce putere are.
preţios. Dăm următoarele pilde: „Crescut-au sămănăturile părete“ (= înalte şi fru
„Umblă cu ciolane ’n brâu“ = cu ceva care să moase). „Te scriu pe părete“ = te izbesc, să rămâi
înfricoşeze pe alţii. „Umblă după ciolan“ — după os lat. „Se uită pe păreţi" = n’ascultă
de ros. „Spune minciuna cu şart" = frumos.
„Stă băţ" = încremenit. „Se dă prin băţ (cum se „Umblă teleleu" — fără căpătâi.
dă cânele) de obraznic ce e!“ „Spăl gâtul“ = „ud măseaua" = „trag la mu
„I-a ieşit duhul (nume rău), ca de popă tuns". staţă" = beau după lege, ş. a. ş. a.
C r o n i c ă .
Adunarea generală a „Asociaţiei**, care a avut La alte adunări, prelaţii noştri obişnuiau să trimită
loc în Sibiiu, la 12 şi 13 Octomvrie n., nu s’a deosebit telegrame de felicitare şi încurajare. De data aceasta
de celelalte adunări generale, mişcându-se şi aceasta, s’a întâmplat, însă, un lucru ciudat: nici mitropolia
fără variaţie, în făgaşul oficial al programului obişnuit: din Blaj, nici episcopiile dela Oradea mare şi Lugoj
serviciu divin, discurs de deschidere, examinarea ra n’au voit să ştie de adunarea generală din anul acesta...
portului comitetului central şi, după o discuţie scurtă, In cursul adunării generale s’au ţinut două confe
aprobarea acestui raport. renţe: în ziua întâi a d-lui 1. Agârbiceanu, pe care o
Asociaţia, conform raportului alcătuit cu multă publicăm în numărul de faţă, iar a doua zi a d-lui
conştienţiozitate, cu sfârşitul anului 1908 avea o avere Dr. V. Branişte despre regretatul Alexandru Mocsonyi,
de 932,088 cor. 97 fii. (cu 39,696 cor. 50 fii. mai mare fost preşedinte de onoare al Asociaţiei.
decât în anul 1907); numărul membrilor erâ de 2741 şi Anul viitor adunarea generală se va ţinea la Dej,
anume: 103 fundatori, 274 pe vieaţă, 1478 ordinari şi iar in 1911, când se împlinesc 50 de ani dela înfiin
886 ajutători. In cursul anului 1908 s’au ţinut 354 pre ţarea Asociaţiei, — în Blaj.
legeri poporale (cu 40 mai multe decât anul trecut)
şi 51 conferenţe. Numărul despărţămintelor erâ de
56, numărul agenturilor de 206, dintre cari, însă, prea Centenarul lui Şaguna. Sărbătorirea aniversării
puţine au desfăşurat vre-o activitate cât de puţin de-o sută de ani dela naşterea celui mai mare Arhiereu
mulţumitoare. La adunarea generală s’a incassatdela român a adunat la Sibiiu şi Reşinar lume românească
membri noi suma de 2900 coroane. cum rar am mai văzut. Au fost reprezentate toate
In jurul acestor cifre s’au învârtit şi propunerile ţinuturile româneşti, toate instituţiile noastre cultu
prezentaie adunării generale din partea unor membri rale, toate societăţile studenţeşti, mai multe reuniuni
ai ei: cum s’ar puteâ spori numărul membrilor, cum de femei, reuniuni învăţătoreşti etc_______ Toate aceste
s’ar puteâ da avânt despărţămintelor, etc., propuneri le ştim, insă, numai pe temeiul informaţiilor noastre
cari s’au dat spre studiarea comitetului central. particulare, căci la serbări nu am văzut nici un semn
După ani îndelungaţi, pentru întâiaşdată ni s’a dat prin care să se fi dovedit asistenţa numeroşilor re
prilejul fericit de-a vedeâ din nou la adunarea gene prezentanţi.
rală a celei mai înalte instituţii culturale -româneşti Serbările au decurs în cadrele oficiale stabilite
— un prelat român. Asistenţa I. P. Sf. Sale a mitro înainte: Duminecă (17 Oct. n.) — serviciu divin şi
politului Meţianu se datoreşte şi ea, poate, în rândul parastas în biserica catedrală, după amiazi şedinţă
întâi împrejurării că in discursul de deschidere, rostit festivă a societăţii teologilor „A. Şaguna", seara con
de dl Andreiu Bârseanu, vicepreşedintele Asociaţiei, certul reuniunii meseriaşilor români. Luni — pere
s’a pomenit, în cuvinte calde şi avântate, de meritele grinaj la Reşinar, la mormântul lui Şaguna. In amândouă
neperitoare ale „marelui Arhiereu şi Român Andreiu ziieie ni s’a dat să ascultăm din gura Mitropolitului
Şaguna, care a pus temeliile Asociaţiei noastre",.. acelaş discurs de comemorare, cald şi bine chibzuit,