Page 22 - 1909-21

•190 LUCBAFÂIîL'l. Nrul 21, 1909
dar lung, mult prea iur.g pentru astfei de ocazii rare, adunării generale a Asociaţiei, s’a reprezentat în
unde caută să se exprime sent : mentele unei nenumărate teatrul orăşenesc „La Şezătoare", icoană din popor,
mulţimi Şaguna n’a fost al unui singur om, nici al text de d-nii C. Sandu-Aldea şi Dr. 1. Borcia, muzica
unei singure generaţ i sau clase; el a fost şi e al nostru de Tib. Bredceanu - şi drama intr’un act „Je:tfa“
al tuturora: şi ti.ieri şi bătrâni, şi mireni şi clerici... de I. G. Miclescu.
şi nu s’au auzit, la mormântul din Reşinar, decât trei Despic piesa d-!ui Tib. Brediceanu a mai fost vorba
glasuri. Discursul mitropolitului trebuiâ redus - mai in revista noastră cu prilejul premierii care a avut loc,
ales că o zi înainte se cetise în toate bisericile ro­ tot in Sibiiu, la 2 15 Iunie a. tr. (vezi „L “ nrul 14, 1908).
mâne din arhidieceză — făcându-se loc discursurilor De-atunci, d-l Brediceanu a mai găsit în bogăţia mu-
scurte ale celorlalţi admiratori ai lui Şaguna. Preoţii, zicei noastre poporale câteva mărgăritare alese cu
învăţătorii, studenţii şi ceilalţi mulţi să nu fi avut ce cari a împodobit „icoana din popor", cum îşi numeşte,
spune la mormântul celui care a fost de-opotrivă de cu prea multă modestie, — opereta poporală. Inter-
mare şi ocrotitor pentru toţi?... Aşa, reprezentanţii pretatorii rolurilor au fost aproape toţi ceice le-au
societăţilor şi instituţiilor culturale n’au avut în Re­ interpretat şi în anul trecut Numai în rolul lui Sorin
şinar alt rost decât să sporească şi ei mulţimea ce (bariton) am avut un nou interpretator, pe d-l Octavian
se înghesuia in jurul bisericii... fără să vază sau să Mureşian.
auză multe lucruri. Am admirat şi de data aceasta vocea minunată şi
Dealtminteri serbările au avut un caracter foarte jocul pi n de temperament al d-nei Veturia Triteanu
solemn. Pe-o zi de toamnă de rară frumseţe pare că şi al d-lui Octavian Mureşianu, şi ne-am convins din
şi cerul voia să prăznuiască — peregrinajul la Reşinar nou de talentul de actor al d-lui Iuliu Enescu, con­
a fost un moment de recreaţie sufletească pentru ducătorul harnic al diletanţilor români din Sibiiu.
toţi: şi cărturari şi ţărănime, — poate mai bine de Celelalte roluri, mai mici, au fost de-asemenea bine
4000 de inşi — cari au venit să vază mormântul celui susţinute.
mai mare arhiereu român. Drama d-lui I. G. Miclescu „Jertfa" ne-a adus o
* surpriză: în această piesă a debutat pentru întâiaş-
dată d şoara Claudia Goga, dând dovadă de-un talent
Concertul „Reuniunii române de muzică" din dramatic de-o putere neobişnuită. Jocul ei natural şi
Sibiiu. După frământări îndelungate, „Reuniunea ro­ neforţat, mişcările ei vii şi pline de temperament
mână de muzică" din Sibiiu pare a fi ajuns, însfârşit, ne-au făcut să uităm atât lipsurile piesei (lipsa de o
în alvia unei desvoltări liniştite şi roditoare Concertul acţiune puternică), cât şi — mai ales — jocul d-lui
dela 13 Octomvrie n. al reuniunii noastre, dat sub N. Băila, care s’a străduit să interpreteze un rol ne­
conducerea noului ei dirigenl, dl Liviu Tempea, în­ potrivit fizicului şi temperamentului său. D-na I. Vă-
dreptăţeşte aşteptările noastre să vedem reînviind re- tăşan, in rolul mamei îndurerate, a fost o bună par-
numele de odinioară al acestei reuniuni. tenară a d-şoarei Goga.
Fără să fi avut la dispoziţie timp mai îndelungat In ambele seri, sala vastă a teatrului orăşenesc a
pentru studiarea pieselor de concert şi repetiţiile ne­ fost tixită de lume, care a adus ovaţii sgomotoase
cesare, dl Liviu Tempea a ştiut să aranjeze un con­ debutanţilor.
cert cum de mult n’am mai auzit dela reuniunea *
noastră. Corul mixt a executat cântecele cu o preci- t A. Baltazar, un tânăr şi mult promiţător pictor
ziune desăvârşită. D-na Veturia Triteanu în duetul român, a murit la 26 Septemvrie v., în vârstă de abia
din „Der fliegende Hollănder" a fost la culmea ta­ 30 de ani, — în atelierul său din Bucureşti, „unde
lentului său, iar d-l Oct. Mureşianu — partenarul ei lucrase cu dragoste şi devotament pânzele sale fru­
în duet - a ştiut să se menţină, cu onoare, şi ală­ moase, izvorite dintr’o minte superioară şi un suflet
turea de celebra noastră artistă. ales şi rar"...
D-l Liviu Tempea a debutat cu două puncte: A. Baltazar a atras atenţiunea lumii artistice prin
„Soirees de Vienne" şi „Variaţiuni româneşti", exe­ expoziţia ce a aranjat-o, în anul 1907, întFuna din
cutate la pian cu o măiestrie desăvârşită şi la înăl­ şalele Ateneului din Bucureşti. Deşi expoziţia nu i-a
ţimea faimei de pianist eminent ce-i premersese. adus succesul aşteptat şi nu i-a făcut cu putinţă'să-şi
Am putut să admirăm şi talentul său de compozitor realizeze visul de-a face o călătorie de studiu la
în „Rugăciune" şi „La arme", două coruri mixte bi­ Paris, — Baltazar a muncit înainte cu dragoste şi
sate şi primite cu aplauze îndelungate. Mai ales „La stăruinţă până în cele din urmă clipe...
arme" dovedeşte o mare putere de interpretare şi *
înţelegere a sufletului românesc. t Cesare Lombroso, una dintre cele mai înalte
Felicităm „Reuniunea română de muzică" pentru
noul ei dirigent... somităţi ale medicinei contimporane, a răposat la
* 16 Octomvrie n., în vârstă de 73 ani. Născut în Verona,
la 1836, a studiat in Turino, Pavia şi Viena. La 1862
Teatru românesc în Sibiiu. După o pauză înde­ ajunge profesor de psihiatrie în Pavia, apoi director
lungată, prea îndelungată, din nou am avut prilej să al institutului de alienaţi din Pesaro, iar mai târziu
asistăm la o reprezentaţie teatrală dată de diletanţi profesor de medicină legală şi psihiatrie la universi­
români. In zilele de 14 şi 15 Octomvrie n., cu prilejul tatea din Turin.