Page 23 - 1909-21

Nrul 21, 1909. LUCEAFĂRUL _________ 491
Operile cari l-au făcut nemuritor sunt, mai ales, Apoi o strofă din „In aşteptare":
„Geniu şi nebunie" şi „Crima, cauzele şi remediile ei“, La casa cu pridvorul larg
prin cari pune bazele şcoaiei de antropologie şi so­ Bat în seri senine...
ciologie criminală. Până aici a mers foarte bine, dar ascultă cum ur­
In vremiie din urmă, Lombroso s’a ocupat şi cu
probleme spiritiste. mează cu harabaua:
* Iară dorul inimii în prag
Singur ţie se ’nchină fată jună.
lancu Prostu. E un nume care preocupă cercurile
literare în momentele lor de veselie. Articolele acestui In aşteptare ie acum:
autor se cetesc cu adevărată plăcere când vrei să te Insenină-i iară firul
distrezi cu capriciile prostiei omeneşti. Talentul lui întunecatelor nădejdi,
nu e fecund, dar destul de consistent pentru a creâ Tu, ce porţi în zâmbet trandafirul.
opere durabile. Nu de mult a închinat şi cetitorilor Şi sfârşim cu „Revedere":
„Luceafărului" o mică capodoperă, în care prostia e
inviorată de obrăznicie. In această capodoperă se Azi din comoara-aceea o rază nu mai e:
ocupă de noi, crezând că îi vom da prilej la creaţiuni Doar singuri trandafirii mai stau în floare
noi, răspunzându-i ca unui om în toată firea. Şi dacă In zimbetu-ţi şi azi copilăresc... Blând,
am aveâ timp să batem toaca la urechea tuturor scur­ Undeva, departe, plâng note ’n cărare!...
ţilor de minte, i-am împlini cu plăcere aşteptările. Manuscriptul il păstrăm
Dar nu avem vreme de pierdut. Poate se va găsi V. Graur. Vei rămăneâ necunoscut, cum necuno­
cineva să cetească creaţiunile măestrului prostiei lite­ scute vor rămânea şi poeziile d-tale.
rare româneşti — şi poate îi va jertfi câteva clipe
de veselie pentru a-1 îmbărbăta la scris. Pentru orien­ S. B. — B. Mai încercaţi, poate veţi reuşi să treceţi
tarea celor ce ar vrea să se intereseze de operile lui pragul acestei rubrici cu atâţia spini... O singură
lancu Prostu, putem spune că iscăleşte sub pseudo­ strofă ne-a plăcut mai mult:
nimul: 1. Scurtu. * Iar tu gingaşă şi tristă
Mă priveai cu ochi căprui,
Ştiri. Ilustraţiile acestui număr ne-au fost puse la
dispoziţie de cătră d-l Ştefan Buzilă, preot în Sân- Cum plecam din satul vostru
iosif, care lucrează Ia monografia acestei comune. Biet copil al nimănui.
Sâniosif e situat lângă Rodna-veche, comitatul Bistriţa- Versificaţia curge ... şi ’ncetul cu încetul vor veni
Năsăud, şi are 789 locuitori, toţi români. şi ideile.
Ilustraţiile nu au nevoie de-o explicaţie mai amă­ N. S. O publicăm întreagă, având părţi cari promit.
nunţită. Ades’ pe ceriul siniliu.
* Erată. La poezia „Pentru lege" din nrul 20, în
partea a treia „Asfinţit", versul întâi, rândul prim, în Ades’ pe ceriul siniliu
loc de lanul s’a cules lacul. Popas de-şi face luna,
Mă bântue un dor pustiu,
Mai drag ca ’ntotdeauna.
Şi dacă plopi cu foi de-argint
Poşta Redacţiei. îşi freamătă doinirea,
Spre tine, Fir de Mărgărint,
— Manuscrisele nu se înapoiază. —
îmi pleacă ’n zbor gândirea.
T. R. (Bl.) Din fiecare câteva rânduri... adorabile,
începem cu „Sonet": Şi dacă paserile-au prins
Ca să se cheme ’n crâng,
Trece cea mai frumoasă regină Mă arde vrerea ’n foc nestins,
Pe frunza de arbori şi pomi. La piept ca să te strâng.
I-au plecat înainte zefiriomi (!)
Vestitori de pace senină. Şi dacă râul murmurând
Se ’nchină revirul (!) încoace sfios etc... Se plânge pietrilor,
Mă leagă strâns pe mine-un gând,
Şi încolo se leagănă blând
Porneşte un şopot de ramuri, trezând Subt ochii tăi să mor.
Ca-o vrajă trandafirul spinos. „Pietrilor" nu prea rimează cu „mor".
Domol se ’nfioară apa argintie, A. F. Cum nu? O publicăm cu cea mai mare plăcere.
Ca pe liră-o şoaptă spontanee, Doamnei...
Visătoare, cea mai dulce arie. Ai părul ondulat şi moale
Iară tu care treci pe alee, Ca răsfirata spumă,
De ce rece rămâi la toate ’n vecie Dar... niciodată nu te prinde,
Şi o caldă privire n’ai fee? Când râzi uşor, vre-o glumă...