Page 23 - 1909-22

iN’rul 22, 1909. LUCEAFĂRUL 515
de chimie la Academia comercială, iar mai târziu do­ s’a mai apucat Iancu să afirme — fără s’aducă dovezi
cent de chimia colorilor la Academia de arte fru­ — că traducerea noastră din Bjornson nu e bună, că e
moase. După câţiva ani, dimisionând din acest post, 0 traducere de contrabandă, fiindcă nu e făcută după
a fost numit chimist al atelierului de bancnote al originaiul norvegian. I-am răspuns: înţeleptule a lui
moneteriei statului şi al imprimeriei imperiale. La Buridan, nu ştii sbierâ in limba norvegiană, prin ur­
1879 a fost ales membru al Academiei Române. mare nu poţi decreta traducerea de rea. A băgat re­
Lucrările originale ale d-lui Teclu trec peste cincizeci. pede de seamă că a scrintit-o şi, isteţ lucru mare,
Cele mai multe lucrări se referă la studiul gazurilor, s’a grăbit s’o dreagă: „bine, bine, nu cunosc limba
la industria hârtiei şi mai ales asupra flăcării. Din lui Ibsen, dar tot eu am dreptate, fiindcă „forma este
îndelungatele sale studii asupra flăcării a rezultat esenţialul la orice traducere”, vreau să zic dacă limba
perfecţionarea becului Iui Bunsen, care sub numele traducerii e bună, e literară, atunci e bună şi tradu­
de „becul-Teclu“ e răspândit in laboratoarele de chimie cerea”. Bine! Dar de aici urmează, după legile logicei
din toate ţările. omeneşti, că o traducere poate fi bună şi dacă nu e
Multă vreme s’a ocupat şi cu aviatica şi încă făcută după original. Dar, uite, mintea scurtă a Scurtu­
în 1894 şi-a expus principiile după cari s’ar putea lui nu înţelege că atunci nu poţi spune că traducerile
rezolvă această problemă. Principiile formulate de cari nu sunt făcute după original sunt rele, sunt de
D-sa sunt aceleaşi pe baza cărora a construit şi Ble- contrabandă. El nu observă că se trage singur de
riot aparatul său. urechi când s’apucă să decreteze o traducere de rea
Vieaţa şi activitatea d-lui Teclu poate servi de numai fiindcă nu e făcută din original.
pildă vrednică de urmat din partea generaţiilor tinere. Dacă e adevărat că forma e esenţialul la o tra­
Ii aducem şi noi prinosul de veneraţiune. ducere, înţeleptul trebuiâ să dovedească cu citate că
* forma traducerii noastre din Bjornson e rea. Dar n’a
Un om fără pereche. E vorba de Iancu Prostu făcut-o, cu toate aceste îndrăsneşte să afirme că a
polecrit şi Scurtu care e fără pereche, fără „geamăn" dovedit „incapacitatea” noastră de traducători. O mică
pe plaiurile Arcadiei noastre culturale; n’are nici chip mişelie care nu ne surprinde din partea lui Iancu
nici asemănare în toată literatura prostiei şi obrăzni­ al nostru, fiindcă nu e singura. De ex. L-am în­
ciei româneşti. Bietul e un fel de geniu subomenesc. In- drumat să întrebe pe d-l Ciotori, pe care îl recunoaşte,
chipuiţi-vă că s’a simţit încurajat de laudele ce i-am dacă traducerea noastră e bună. S’a şi grăbit să ne
adus în numărul trecut şi s’a aşternut din nou pe ar­ asculte. Şi d-l Ciotori i-a răspuns că a găsit traducerea
ticol prim. Şi are haz cum se crede triumfător în „exactă”. Iancu a rămas deci cu botul pe copite. Dar
discuţie. în inocenţa lui intelectuală nu se fereşte nici mişelnic din fire, susţine totuş că prin scrisoarea
de câteva ghiduşii mişeleşti, nădăjduind, probabil, că d-lui Ciotori a dovedit că traducerea e rea. Ce să-i
tot îşi va găsi un ascultător, care să-l aplaude. faci? îl laşi să se bucure şi treci mai departe.
Ca să înţeleagă şi cetitorii de ce înţelepciune e O mică paranteză: Rugăm pe d-l Ciotori să declare
capabil acest geniu subomenesc, vom înşiră câteva în public dacă scrisoarea d-sale a fost cerută de re­
din argumentele sale triumfătoare. dacţia „Sămănătorului” sau a fost trimisă de bună
întUo^bună dimineaţă, acest urmaş al înţelepţilor voie, după cum reiasă din introducerea redacţiei şi
lui Buridan, ronţăind corecturile grăunţelor găunoase din chiar începutul scrisorii. Asta numai de dragul
de pe ogorul; pustiu al revistei „Sămănătorul”, a luat corectităţii.
o hotârire eroică: să cureţe literatura românească de Pe lângă cele până acum înşirate, Iancu îşi mai
traduceri rele. Şi a decretat maiestatic: Dacă o tra­ permite o mulţime de necuviinţe şi mişelii, pe cari,
ducere nu e făcută după original, e o traducere rea, 1 le iertăm. Nu-i dăm, însă, voie să-şi iee nasul la
e chiar o traducere de contrabandă. purtare şi să facă pe moralistul. Un prietin ne spune
înţelegeam, lancule, ca in învierşunarea Măriei-Tale că lui Iancu Scurtu, care a fost pălmuit prin cafene­
împotriva noastră să fi spus curat că cutare şi cutare lele Clujului, care a fugit de şase luni temniţă, care
traducere nu e bună. Dar să te fi păzit, dragă, de a călcat angajamente luate faţă de oameni şi de in-
gogomănia prea boacănă de a face astfel de enun- stituţiuni, nu îi e permis să facă pe grozavul. Şi
ciaţiuni principiare, cari te duc pe ghiaţă. Căci după noi, cari ii cunoaştem tiecutul de când eră copil
teoria Măriei-Tale — după cum ţi-a spus-o şi dl M. prin suburbiile Braşovului, până a ajuns martir, să­
Dragomirescu, cu care vrei cu orice preţ să ne înfră­ vârşind fel şi fel de posne naţionaliste, îl înţelegem
ţeşti şi d-l Coşbuc, care a tradus Sacontala şi a foarte bine şi în noua sa fază... literară şi dăm
făcut o Antologie sanscrită, şi d-l C. Sandu-Aldea, dreptate prietenului, căci Iancu Scurtu e tipul scan­
care a tradus din Andreiev, şi d-nii II. Chendi şi C. dalagiului sec, fără ruşine şi fără pereche.
Sandu-Aldea, cari au tradus din Ibsen şi d-l M. Sa- Cele de mai sus le-am scris numai pentru lămurirea
doveanu, care a tradus din Turghenief — sunt tra­ şi înveselirea cetitorilor. Cât despre Iancu, poate să-şi
ducători de contrabandă. ;Trebue să recunoşti, lan­ împăneze „Sămănătorul” cu articole prime cât va pofti,
cule, că asta e o glumă proastă; prea proastă chiar — noi cu un astfel de individ nu mai stăm de vorbă.
şi pentru Iancu Prostu ... *
Dar să rămânem la traducerea noastră, căci din Biserica românească ort. din Cacova (Bănat).
asta i s’a tras stimabilului damblaua. Cum am pomenit, împrejurarea că o comună rurală din Bănat, Cacova,