Page 24 - 1909-22

516 LUCEAFĂRUL Nrul 22, 1909.
şi-a zidit, din puterile sale, biserica foarte frumoasă, s’au angajat a plăti timp de cinci ani o sumă, amă-
a cărei icoană o publicăm aci in două vederi, este surat averii.
de însemnătate pentru noi. Vedem aci cel dintâi caz, în ziua S-tului Dimitrie (26 Oct. v.) 1906 a fost pusă
când una dintre bisericile noastre, dela sate, a fost peatra fundamentală; la 20 Dec. 1908 (2 lan. 1909)
clădită după norme artistice, atunci când astfel de s’au încheiat lucrările. Sfinţirea s’a făcut la 4/17 Oc-
puncte de vedere au fost, aproape totdeauna, complet tomvrie c., în mod provizor, până la inaugurarea
neglijate sau greşit aplicate chiar şi când clădirile solemnă.
erau destinate pentru oraşe. Biserica aceasta este una dintre cele mai frumoase
Bisericile sunt singurele clădiri monumentale ale biserici dela noi. Prof. C. Nedelcu.
noastre. Şi e de mirat, că încă n’am ajuns a le da o *
formă frumoasă şi cât de originală, chiar nici celor Biblioteca pentru toţi a ajuns la numărul 500.
mai nouă. Mai ales în Bănat, unde în timpul din urmă E un succes frumos la noi pentru o întreprindere de
au fost ridicate sau renovate multe locuri de închinare, popularizare. Librăria editoare, Leon Alcalay, merge
s’a păcătuit mult în această privinţă. Sub influenţa cu o siguranţă uimitoare înainte. în zelul ei publică
Străină, bisericile din Bănat au pierdut orice urmă adeseori lucrări mediocre, ba chiar foarte slabe. Şi e
din stilul originar, şi au ajuns a fi astăzi un fel de păcat, fiindcă „Biblioteca pentru toţi" astăzi e cea mai
case lungi, pe care se anină un turn puternic, aproape cetită şi cea mai răspândită. Broşurile slabe şi scrise
în tot locul la fel, şi, mai totdeauna, dacă nu diform, rău româneşte tulbură jubileul şi strică scopului cul­
lipsit de frumseţe. 1 ) tural ce-l urmăresc. Nu se poate însă tăgădui că
Cauza acestei rătăciri este, evident, neştiinţa cre­ această bibliotecă conţine în bună parte opere şi lu­
dincioşilor, şi nepriceperea maeştrilor, în cea mai crări de valoare, cari au adus servicii reale înaintării
mare parte streini, — care lucrează pe seama lor. noastre culturale. Să nădăjduim că şi numărul acestora
La Cacova s’a inaugurat, în sfârşit, o direcţie nouă va ajunge la 500!
care ar fi bine să fie urmată. Prin desăvârşirea ar­
moniei, prin gingăşia liniilor, prin frumseţea şi origi­ Redactor: OCT. C. TĂSLÂUANU.
nalitatea construcţiei, biserica aceasta este o lucrare
de valoare artistică durabilă. Celce a creat-O, tânărul
şi excelentul arhitect Dim. Boitor din Oraviţa, e Premiile Luceafărului.
român, şi, afară de aceea că işi pricepe perfect me­ Aducem la cunoştinţa cetitorilor că pentru abonaţii
seria, — pentru care e înzestrat şi cu gust artistic — noştri ne-am îngrijit de premii nouă şi foarte preţioase.
este şi un bun cunoscător al vechiilor tradiţii de zi­ Ceice vor plăti abonamentul pe anul întreg vor primi
dire româneşti. De motive româneşti s’a inspirat câte două volume dintre cele mai însemnate opere ale
la alcătuirea acestei lucrări, de cele mai frumoase colaboratorilor noştri.
motive păstrate la minunatele mănăstiri şi biserici Dupăcum se ştie, oferim an de an asemenea premii,
din România şi Bucovina, pe care apoi le-a prelucrat aşa că cine va abonă revista noastră îşi va putea
şi a făcut planul bisericei din Cacova, care, fără a fi înjghebă gratuit o bibliotecă românească, alcătuită
o imitaţie, e întreagă în stil românesc. Aranjamentul din operile cele mai de seamă ale scriitorilor moderni.
din lăuntru va avea să fie ţinut in acelaşi stil, de Lista cărţilor şi condiţiile amănunţite pentru pri­
aceea a şi fost amânată zugrăvirea. Este însă de mirea premiilor le vom publică în numerile viitoare.
admirat fruntariul (iconostasul), desemnat şi acesta Onor. abonaţi cari au întârziat cu achitarea abo­
de d-1 D. Boitor, lucrat în lemn, cu foarte frumoase namentului pe anul curent, sunt invitaţi, în interesul
motive de crestături româneşti. lor propriu, să grăbească a trimite suma neînsemnată
Biserica are forma crucii şi se ridică pe o arie de ce datoresc, ca să poată participă la premii.
407 40 m ! , (şi anume, 29'16 m. lungime, pe lăţime de
16'00 la turnuri şi 1840 m la cupolă i. înălţimea ei la Adm. revistei „Luceafărtil“.
turnuri, de 26'50 m, înălţimea cea • mai mare, 31 m
Cupola are 9 metri în diametru şi se ridică maestoş Aduc la cunoştinţa Onoratului Public, că
peste întreagă clădirea.
Cu zidirea s’au cheltuit nouăzeci de mii de co­ am închiriat restaurantul „Grand-Bierballe“
roane din fondurile bisericii, agonisite din hărnicia în palatul consistorial, unde sub numirea
sătenilor, care mulţi ani dearândul au tot adunat ban
cu ban, ca să-şi poată ridică un frumos altar de în­ Grand-Restaurant Brote
chinare. Pentru acoperirea unei părţi din suma care
a fost de lipsă, sătenii înşişi, din îndemn propriu, voiu servi mâncări bine pregătite, bere de
Steinbruch şi vinuri alese.
’) Sunt a se vedea două biserici tipice, la d-1 N. Primesc abonamente la masă pentru ameazi
Iorga: Neamul românesc în Ardeal şi Ţara ungurească, şi seară.
Bucureşti 1906, pag. 661: „Tip de biserică bănăţeană Cu toată stima
nouă" şi, pag. 605: „Biserică de sat din părţile ungu-
rene" (aceasta insă e biserica unită din Oraviţa). Liviu Brote.
TIPARUL LUI W. KRAKFT ÎN SIBIIU