Page 6 - 1909-24

o46 LUCEAFĂRUL Nrul 24, 1909.
— spunând, că deşi broşura aceasta a apărut la donaţia făcută de generosul domn pe seama
sub pseudonimul 1 u s t u s la Budapesta (1907), mitropoliei ardelene. I-ain comunicat, că am
dânsul imediat după cetirea ei a spus d-lui fotografiat originalul acestei diplome, care se
Maniu, că autorul nu poate fi, decât cutare păstrează în arhiva muzeului Brukentha!
profesor tânăr din Sibiiu. din Sibiiu şi am trimis un exemplar pentru
D-I deputat Maniu confirmă şi dânsul aser­ biblioteca Academiei Române. Şirele, cari
ţiunea aceasta, accentuând totodată, ce ser­ vorbesc despre întemeierea mitropoliei din
viciu însemnat pot aduce cauzei române ase­ Bălgrad prin Mihaiu Viteazul, fiind falsifi­
menea „paralele istorice" scrise ungureşte. cate, sunt de natură de a face să se clatine
Apoi văzând, cum discuţia începe a se adânci teoria formulată în cărţile Sf. Sale, cu privire
tot mai mult în chestiuni istorice, privitoare la începutul mitropoliei.
la trecutul mai îndepărtat, iar de altă parte Mi-a răspuns, că rămâne totuş celalalt
fiind dânsul atât de ocupat cu alte afaceri, document dela acelaş domn, din 1700, al cărui
s’a ridicat să plece. Voiam să plec şi eu cu „original se păstrează la Moldovănuţ şi în
d-l Maniu, dar părintele Bunea m’a reţinut care nu e nici un şir falsificat. Dacă vrei,
încă vre-o 3—4 ore la dânsul exprimându-şi putem merge să-l vezi".
bucuria, că poate să discute chestiuni istorice — „Dacă îmi spuneţi Sf. Voastră, e desigur
ceeace pentru dânsul e totdeauna un adevărat aşa; cred şi fără a-l vedea; rămâne însă greu
prilej de recreaţie... de înţeles, cum la curtea lui Constantin Brân-
Se plângeâ, că prin munca grea şi intensivă, coveanu să nu se fi ştiut cu siguranţă la
ce i-o reclamă aducerea în ordine a adminis­ 1868 acelaş lucru, pe care îl precizează do­
traţiei domeniilor, a fost împedecat mult în cumentul din 1700. în genere din toată dis­
cercetările sale istorice... „Acum în timpul cuţia, ce s’a desfăşurat în chestia mitropoliei
din urmă am început să cetesc în orele de se vede, că aceasta e o chestie nenorocită,
recreaţie pe ROssler, dar ştii, că pe multe a cărei rezolvire definitivă, în lipsa de do­
locuri argumentează bine blăstămatul de cumente hotărîtoare va mai întârzia încă
Neamţ?... Nenorocul lui a fost, că tezele multă vreme. Mitropolia ardeleană trebuie să
istorice susţinute şi precizate de el s’au com­ fi existat şi înainte de Mihaiu Viteazul, căci
promis prin exagerările hiperzeloase şi prin altfel, dacă ea ar fi fost o creaţiune recentă
tendinţele foarte transparente ale Neordssle- a lui Mihaiu Viteazul, ar fi nimicit-o negreşit
rienilor unguri". năpraznica furie a răsbunării, ce s’a deslăn-
— „Din parte-mi socot, că soluţia cea mai ţuit imediat după căderea lui Mihaiu..."
verosimilă a acestei oţioase probleme istorice — „Este ceva adevăr în această părere a
a dat-o d-l Onciu în „Originile principatelor D-tale—îmi zise părintele Bunea — şi măr­
române" — reflectai eu. turisesc, că meditând timp mai îndelungat
— „Negreşitaşae", confirmăpărintele Bunea. asupra lucrului, am ajuns însumi la opinia,
* că s’ar putea admite existenţa unui episcop
Trecând apoi la polemia cu părintele Man- român în Alba-lulia şi înainte de Mihaiu
gra, am observat, că eră foarte necăjit din Viteazul cu câteva decenii; pare verosimil,
pricina, că sentinţa de osândire a mitropo­ că se va fi aşezat aci un episcop român
litului Sava Brancovici nu o reprodusese după secularizarea averilor bisericii catolice
părintele Mangra din istoria lui Samuil Klein, şi dupăce, în urma triumfului curentului de
al cărui original se păstrează la episcopia reformă religioasă, episcopul romano-catolic
gr.-cat. din Oradea mare, ci după o copie dela a fost alungat din Alba-lulia."
Arad. A mai amintit şi alte cazuri şi amănunte, — „Pentruce să nu fi putut există şi înainte
asupra cărora nu-mi permite însă timpul şi de această dată?" îndrăznii eu a întrebă.
locul a mă extinde. — „Fiindcă un episcop latin puternic nu
* i-ar fi îngăduit aci şi aveâ destule mijloace
Intenţionat am adus vorba şi de hrisovul spre a-şi duce la îndeplinire dorinţele" fu
lui Constantin Brâncoveanu din 1698, privitor răspunsul.