Page 7 - 1909-24
P. 7

Nrul 24, 1906.             LUCEAFĂRUL                        547
           —  „Dupăcum  ştiu  şi  din  scrierile  Sf.  Voastre   canonic   sarcina   administraţiei   domeniilor,
          şi  observ  şi  acum  din  această  discuţie,  exi­  ca să mă pot apucă încă odată de studiarea
          stenţa  unei  mitropolii  legale  şi  recunoscute   acestei chestiuni însemnate"...
          de  stat  nu  o  admiteţi  nici  chiar  dela  Mihaiu   *
          Viteazul  încoace,  deoarece  afirmaţi  în  „Ve­  în  restul  conversaţiei  a  mai  venit  vorba
          chile  episcopii 11   şi  în  „Ierarchia  Românilor",   de  mulţi  dintre  arhiereii  din  trecut  şi  dintre
          că  chiar  şi  mitropoliţii  noştri  din  secolul  al   cei  de  azi  sau  ceice  aspiră  la  această  treaptă.
          XVIl-lea  erau  nişte  simplii  episcopi,  cari  se   O  modestă  aluzie  a  mea,  că  opinia  publică
          întitulau  numai  „per  abusum"  mitropoliţi  şi   românească  îl  crede  pe  dânsul  mai  vrednic,
          faceţi  în  mai  multe  locuri  aluzie  la  „aşa-   decât  pe  oricare  altul,  a  stă  în  fruntea  bi­
          numiţii  mitropoliţi"  de  Bălgrad.  în  punctul   sericii  gr.-cat.  a  lăsat-o  fără  răspuns.  Dar
          acesta,  ca  şi  în  interpretarea  documentului   când  a  venit  vorba  de  viitorul  bisericii  ro-
          din  1494,  privitor  la  egumenul  mănăstirii   mâne-ortodoxe,  a  făcut  câteva  observări  mă­
          din  Peri,  părerea  Sf.  Voastre,  pe.  cât  îmi   gulitoare  la  adresa  unor  oameni  ai  viitorului,
          aduc  aminte,  se  deosebeşte  chiar  şi  de  a   între cari  spuneâ, că  îndeosebi de  dl Dr. Cristea
          d-lui lorga?"                     se  simte  îndemnat  a  legă  nădejdi  frumoase  ...
              „Aşa  este,  dar  mi-ai  putea  arătă  D-ta   Abătându-ne  iar  în  trecut,  a  vorbit  cu  însufle­
          vre-o  lege  sau  vr’un  document,  în  care  să   ţire de episcopul Grigorie Maior, pe care popo­
          se  cuprindă  recunoaşterea  oficială,  din  partea   rul  îl  caracterizâ  frumos:  că  e  s  t  e  „vlădică,
          statului, a acestei mitropolii?"  iar  nu  nimică..."  Despre  Şaguna  a  spus,
            —  „Nu  pot  arătă,  dar  ţinând  seamă  de  felul,   că  îl  apreciază  ca  pe  un  incontestabil  geniu
          cum  şi  prin  cine  s’au  făcut  în  ţara  aceasta   politic,  dar  în  privinţa  naţionalismului  său
          legile  şi  cari  erau  pornirile  legislaţiei  faţă   ar  aveâ  oarecari  rezerve  de  făcut,  deoarece
          de  biserica  şi  poporul  nostru,  lipsa  recunoa­  se  păstrează  la  Moldovănuţ  câteva  scrisori
          şterii  oficiale  nu  mă  surprinde.  Admiţând   compromiţătoare  pentru  Şaguna,  subt  acest
          punctul  de  vedere  al  legislaţiei  maghiare,   raport.  Am  spus,  că  cunosc  şi  eu  asemenea
          chiar  şi  al  celei  din  zilele  noastre,  prin   epistole  injurioase,  dar  ţinând  seamă  de  oa­
          analogie,  ar  puteâ  veni  cineva  azi  sau  în   menii,  cari  le-au  scris,  din  punct  de  vedere
          viitor  să  susţină,  tocmai  pe  baza  legii  de   al  criticei  istorice  valoarea  lor  îmi  pare  foarte
          naţionalităţi  din  1868,  că  naţiune  română  n’a   problematică.  în  orice  caz  ele  nu  vor  fi  în
          existat  nici  în  secolul  al  XIX.,  nici  la  înce­  stare  -a  întuneca  nimbul  faptelor  marelui
          putul  seci.  XX.  în  patria  noastră,  deşi  toate   arhiereu,  constatare,  la  care  mi-a  dat  să
          programele  noastre  naţionale  dela  1848  şi   înţeleg, că consimte şi Sf. Sa.
          chiar  dela  1748  încoace  proclamă  cu  hotă-   *
          rîre existenţa ei“.                L-am  mai  întrebat  apoi,  dacă  s’a  apucat
           Mi  s’a  părut,  că  am  insistat  prea  mult   de  lucrarea  anunţată  cu  privire  la  istoria
          asupra  acestui  punct,  a  cărui  lămurire  nu   Grăniţerilor   români,   căci   i-aş   puteâ
          se  poate  da  aşa  în  grabă.  Şi  gândindu-mă   pune  şi  eu  la  dispoziţie  câteva  date  pre­
          Ia  cuvintele  latineşti  „inter  pocula  non  sunt   ţioase,  culese  din  arhiva  Brukenthal.  Mi-a
          seria  tractanda"  şi  observând,  că  timpul  eră   spus,  că  deocamdată  îl  preocupă  alte  che­
          foarte  înaintat  (7  ore  seara),  m’am  sculat  să   stiuni.
                                                           *
          plec.  Părintele  Bunea  mă  reţinu  însă  şi  de
          astădată,  zicând:  „Multă  bătaie  de  cap  mi-a   Eră  cătră  8  ore  seara,  când  am  ieşit  din
          cauzat  şi  mie  chestiunea  aceasta  şi  încă  tot   locuinţa  părintelui  Bunea,  încântat  de  dra­
          nu  sunt  deplin  mulţămit  cu  soluţia,  ce  i-am   gostea  comunicativă,  cu  care  m’a  primit  şi
          dat.  D-ta  vei  fi  văzut  din  scrierile  mele  de   de  înţeleptele  cuvinte  auzite  în  decursul  celor
          până  acum,  că  mereu  mi-am  îmbogăţit  da­  3—4  ore,  cuvinte  al  căror  cuprins  aceste
          tele  şi  dovezile  asupra  singuraticilor  episcopi,   amintiri  nu-I  pot  redă  decât  într’un  mod  cu
          silindu-mă  a  Ie  complectă  cât  se  poate  mai   totul  imperfect.  Afară  suflă  dinspre  Târnavă
          precis.  Şi  acum  abia  aştept,  să  predau  altui  un vânt de toamnă, trist si ascuţit. Şi eu
                                                                      1*
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12