Page 4 - ul1925-15
P. 4
generaţie pătrunde în înţelesul* * aces cuprinde tot mai muit cu lumina lui De ce frumoşii
tor cuvinte şi trăeşte cu ele, clupă spaţiul Universului •— şi va fi o
cum generaţii de artişti reuşesc să vreme când flacăra dragostei de oa- tăi ochi plâng
facă astfel ca omenirea să înţeleagă meni va lumina pe toti şi va fi con
şi mai bine aceste cuvinte. ducătorul Şil izvorul vietei. Despre De ce frumoşii tăi ochi, oare
Au fost ursiţi mereu să p ângă
Ş'-a lor lumini mângâetoare
Numai durerea so resf lângă ?...
De ce azi gura ta nu are
Surîsul dulce de-aliă dală,
Şi inima ti tremurătoare
Paf ca ui.'at âe lumea toată ?...
In urma ta merg şi azi pe drum,
Pr.vind şi eu tot spre pământ,
Iar bietele’mi nădejde, acum,
Sunt flori ce cresc pe un mormânt...
S. Codreanu-Câmplna
mai ales în pictură, a dat cele mai
însemnate talente, însă, în ceiace ce a
produs ma| remarcabil acest impre-
sionistne e cr.tica ce poartă acest
nume.
In aida plastică e mai greu de de
osebit nuanţa impresionistă de ceia
ce priveşte tcclunca în genere a aces
tei arte
Insistăm mai mult asupra impor
tante' impres on.smului în literutură,
fiindcă influenta lui este mai mare şi
mai decisivă în această direcţie-
In *ce priveşte literatura, impresio
nismul a născut o nouă şcoală literară
ş i a creiat acea pleiadă de critici, cari
:
a dat literaturii franceze cele mai de
seamă nume din ultimii 35 de anJ ca
Jules Lamaître, Emile Faguet, Ana-
tole France, Paul Dourget, Remy de
Gourmont şi Paul Souday.
Toţi aceşti scriitorii au rupt-o cu
vechea şcoală tradiţionalistă franceză
şi sau dedat aceStsi specialităţi, care
a creiat cele mai frumoase şi cele mai
durabile opere de critică literară.
Toii aceşti critici s-au prevalat deîa
Din copilărie trăim cu tablourile şi aceasta ne vorbeşte tablourile pictori Sainte-Reuve pe el l-au ales ca stră
%
magmele acestui trecut îndepărtat, lor care-Şj sacrifică talentele şi gen ile moş, ca maestru şi ca predecesor.
•are ca un fee putenrc aprins pe un lor pe altarul flăcării vecin >ce şi cu *
nunte sfăpânitor a toate, luminează rate care este iubirea de oameni. Impresionismul arată simţirea noa
tacurile şi oamenii Şi focul acesta D. stră, simpatia sau antipatia noastră,
amintirea sau experienţa noastră la
citarea unei opere de artă.
Impresionismul în artă Ca să înţelegem complect Şi bine
epoca şi opera lui Rabelais sau Mon-
laigne de pilda, sau a or cărui scrii
Impresionismul datează de câteva Artiştii dosgustati de excesele rea tor sau artist în genere, avem imedi
ecenii- lismului au căutat să-l Id.alizeze, a- ată nevoie de-o explicaţie, de recon
E o invenţie a pictorului Claiide dică să redea nu numai o copie sau stituirea societăţii în care au trăit a-
foneU care a -ntilulat astfel un tab- o fotografie a realităţi-, ci au încer ceşti artişti, fiindcă numai astfel li
>u al său expus la . Salonul oficial“ cat să transpună sentimentul şi sta vom putea pricepe cum trebue. Cu
in Paris la 1889. Acest tablou repre- rea lor sufletească de-atunci în pei- modul acesta critica a devenit indis
?nta un piesagiu, o impresie după sagiul văzut stu în bucata l 'terară pe pensabilă ctitorului de azi.
atură. care o crebu. Numai era natura moar* Pentru a înţelege un scriitor sau pe
0 întreagă artă plast'tă şi literară tăsau privită indiferent, ci însuflarea un poet antic, modern sau contimpo-
1 născut d’n această concepţie- (Aneiferung) unei simţiri adânci în' ran, publicul are de nevoie de inter^
Impresionismul e o abatere deîa redarea unui colt de natură. venpa şi explicaţia criticului erudit
alism, e o stăpânire a realităţii sau . * competent şi obiectiv.
dominarea acesteia prn Muitie- Impresionismul în arta plastică,
