Page 7 - ul1925-15

Duminicii 12 Aprilie 1925 UNIVERSUL LITERAR. No. 15. - 7.

N o n o e ut,

(după Baudelaire).
Ca să ridic aşa povară
Dâi-mi tu. Sisif, a ta voinţă.
Vreau să lucrez cu stăruinţă
Dar Arta-i.. lungă, Timpul sboară,

Nu către vre un mormânt celebru
Ci către un fintirim uitat
Biet sufletirmi îndoliat
Se'ndreaptă'n ritm dc marş funebru.

O! câte nestimate care
Dorm pe vecie părăsite
in întuneric şi uitareI
Şi câte'flori cu mândră haină
După alegerea lui Alexandru Ion gini în mărime de 51 m. m. Nu-şi risipesc nebănuite
uza ca domn al Moldovei; la 5 Ia- Avers- In mijloc mărcile Munteniei Parfumul dulce ca o taină.
uăJ’io 1859, Camera din Bucureşti (vulturul având în ghiare spada şi Ana Codreanu Nîculescu
i ziua de 24 Ianuarie l’a proclamat sceptrul) şi Moldovei (capul de bou
i ea domn. cu steaua între coarne). Deasupra ora-
Acest fapt după cât s’a dovedit până mură de laur peste care e o cproană închinată munoei şi vieţei umjlile;
cum este actul' politic cel mat* de domnească. Dedesubtul mărcilor sunt dar a doua zi de dimineaţă, prin ne*
eamă- Datorită lui. mica Românie în- două ramuri de lauri legate la un cap gura risipită, a somnului, dulcea Jen'
ghebată cu timiditate la 1859, a pu- cu o panglică. ny îmi apăru în toată frumuseţea ei,
ut să afirme cu tărie la 1910 dreptul In marginea de jos inscripţia : şi de-atunci nu m’am mai gândit de­
a românii şi teritoriile româneşti a- XXIV. IANUAIU. DCCCUX. cât la dânsa-
late In .afara graniţelor ei, să . se al> Revers. In mijloc pe c Viei rânduri — Vrei un pahar cu sirop ? z;isd
>ească şi să formeze o Românie Mare legenda : DEPUTATUL ESTE _ IN­ vicontedi întrerupând pe Derville.
a 1918. VIOLABILII _ ARTICOLUL VXX, — Bucuros, răspunse el.
Cu ocazia mărului act dela 24 Ia- ALU _ CONVENŢII. — Dar nu văd nimic în povestea
îuarie 1859 s’au bătut medalii de ar- d tale care să ne privească, zise doam­
na de Grandlieu sunând clopoţelul.
— Ei drace! exclamă Derville.
HoRor6 de Baîzac şişi. Aici, urmă el arătându-mi odaia scoţând înjurătura lui obişnuită, pun
lui goală şi rece, amantul cel mai în­ rămăşag că o să trezesc pe d-ra Ca
j
GOBSECK flăcărat care s’aprinde întrVdtă parte rnilia spunându-i că fericirea e,i atâr­
pentru o vorbă şi scoate sabia pentru
un nimic, se roagă în faţa mea cu mâi­ na odinioară de tata Gobseck ; şi cum
Traducere de Const. A. I. Ghlca el a murit în vârstă de 89 de ani. dom­
nile împreunate i A,ici negustorul cel nul de Resţaud va intra în curând în
mai trufaş, aici femeea cea mai mân­
— Urmare — stăpânirea unei averi imense- Aici în*
dră de frumuseţea ei, aici militarul cel să trebue să vă dau oarecari lămuriri.
Acolo, între noi, dăm pe faţă nnste. mai orgolios, toţi se roagă cu ochii în Pe Jenny Malvaut... o cunoaşteţi, e
rele finanţe]). Nici o avere nu poate să lacrimi, sau de turbare sau de dure­ nevasta mea 1
ie mintă, cunoaştem secretele tuturor re. Aici se roagă artistul cel mai cele­ — Bietul băiat, glumi vicontesa, ar
familii or- Avem un fel de CARTE bru şi scriitorii ale căror nume sunt fi în stare s’o mărturisească în faţa a
f
NEAGRA în care înscriem notele cele făgăduite posferităţei. Aici îns ârşit, douăzeci de inşi. cu sinceritatea lui
mai impoitante asupra creditului pu- adaugă el ducânduşi mâna la frunte- admirabilă. — Aş striga-o Universului
blic, asupra băncilor, asupra comer­ se află o balanţă în care se cântăresc întreg, răspunse avocatul.
ţului. Cazu-’şţi ai Bursei, noi formăm toate moştenirile şi interesele între­ — Bea, bea bunul meu Derville.
un Sfânt-Oficni care judecă şi anali­ gului Paris. Spune-mi dacă mai crezi N’o să fii niciodată decât cel mai bun
zează acţiunile cele mai neînsemnate acum că nu se ascund fericiri sub ma­ şi cel mai fericit dintre oameni.
ale tuturor oamenilor cari au vre o sca asta. albă de a cărei impasibilitate — Te-am lăsat în strada Helder- la
avere oarecare, şi nu ne înşelăm nici­ te-ai mirat aşa de des ? sfârai el în- o contesă întrerupse unchiul redeştep­
odată. Unul supraveghează fondul ju­ tinzând spre mine faţa lui palidă care tă ndu-se dintr’o uşoară aţipire. Ce ai
diciar, altul fondul financiar, un a’tul parcă mirosea a argint. făcut acolo ?
fondul administrat V, un al patrulea — Câteva zile în urma convorbire]
fondul comercia'. Eu am supraveghe, M’am întors în odaia mea uluit. Bă* cu bătrânul olandez, îmi trecui teza
trânul ăsta pipernicit şi uscăţiv cres­
rea fiilcr de familie, a artiştilor, a oa­ cuse cât un munte. Se schimbare în reluă Derville- Mi-am luat licenţa în
menilor de lume. a judecătorilcfr. par­
tea cea mai emoţionantă a Par'teu’ui. ochii mei în trio imagine fantastică în drept, şi m’am înscris în barou- încre­
Fiecare ne destăinueşte secretele ve­ care se personifica puterea aurului- derea pe care bătrânul avar o avea în
mine creştea din ce în ce mai mult.
cinului. Pasiunile înşelate, vanităţile Viaţa, oamenii, îmi inspirau groază. Ii dam consultaţii gratuite asupra afa­
rănite, sunt vorbăreţe- Viţîăle, deza­ Aşa dar, totul să se reducă la bani? cerilor spinoase în cari se angaja du­
măgirile. răzbunări e, sunt cei mai mă întebam eu necontenit- Mi-aduc
buni agenţi de poliţie. Ca şi mine, aminte că n’am putut s’adorm decât pă date sigure- şi cari ar fi părut rele
toţi confraţii me.i s’au desfătat cu toa­ foarte târziu. Nu-mi eşea din gând tuturor practicienilor.
1
te. s’au săturat de toate şi-au ajuns să frumuseţea contesei . .Mărturisescspre Omul ăsta, asupra căruia nimeni
nu iubească puterea şi banii decât ruşinea mea că ea întuneca cu totul n’ar fi putut să aibă nici cea mai mi­
pentru putere şi pentru bani, *n ei în* imaginea simplei şi curatei făpturi că putere, asculta cu oare care respect