Page 10 - 1927-04
P. 10

00 ...                                                                                  UNIVERSUL LITERAR
         ecouri  din  acordurile  cântăreţului   Pentrucă  cjesi  poet,  in  toată  accepţiu­  lor-populare  (şi  care  vor  da  de  luciu  1$.
    „Florii  Albastre**.  .  Cu  deosebirea  că  la   nea   cuvântului   sensibilitate   supe­  toxicilor  literari,  care  ne  vor  spune  cu
     uoi  nu  e  vorba  de  o  filiaţie  spirituală   rioară,  imagism  accentuat  cu  care  trans­  precizie  din  ce  variantă  de  piluă  a  luat
    internă,  cât  de  una  formală,  exterioara.   figurează ambianta şi niad ales-—dar inăs-   d. Ion Pillat pe Toma Toininoc ca şi pen­
    Vocabularul  eminescian,  imaginile,  afo­  OUt-—un  intens  sentiment  al  naturii,  d.   tru care motiv — desigur de eufonie—1-a
     rismele  plastice  —  dacă  pute.m  spune   Ion  Pillat  a  ajuns  la  cunoaşterea  dc  sine   preferat  pe  acesta  lui  Tomoioc  sau  To-
    astfel  -  -  elo  sunt  acelea  care  au  avut   şi  lu  perfecţia  de  astăzi  gratie  unei   bâltoc  —  ilustrare  a  acestei  arte,  despro
    tStare  şi  singurele  ce  s'au  rătăcit,  pen­  munci  încordate  şi  unui  plau,  cum  spu­  care  aminteam  întru  începutul  acestei
    tru  uu  timp  între  versurile  adorato­  neam  mai  sus  —  pare-se  —  preconceput.   cronici,  şi  care  nu  so  mulţumeşte  cu  slin.
    rilor  lui  Eminescu,  Altminteri,  fără  tea­  Este  în  d.  Ion  Pillat  o  voinţă  tenace  ca­  piele  indîoaţiuni  ale  inspiraţiei,  dur
    mă  de  tăgăduire,  se  poate  spune  că  E-   re  l-a  făcut  dintru  început  să  presimtă   le  adânceşte  şi  le  fertilizează  în  brazda
    ininescu  n  fost  şi  este  un  izolat.  Afură   drumurile  şi  să  le  urmărească  cu  neos-   unei culturi serioase)—vom cita ca exem­
    dacii  socoteşte  cineva  să-i  dea  de  fiu  su­  teneala  magilor  pe  cari  tot  d-sa  i-u  cân­  plificare  finală  pentru  sensul  legendei
    fletesc  po  Vlahu(ă.  Alături  cu  ecouri  din   tat  cu  osebită  artă.  Şunt  Obser  vaţi  uni   Maicii  Domunlui  următoarele  versuri
    Eminescu (,,şi‘n izvorul unde astăzi   care  se  pot  aşeza,'  cu  destulă  oportuni-   din ^înălţare" :
    —  cu‘n oglindă îmi răsai — cine ştie da­  tate  şi‘n  pragul  ultimului  săti  volum  do   Şi zugrăviţi ca’n lemnul din vechi troiţe, fată
    cii mâine — n o privi alt chip bălai** sau   versuri : „Biserica xle altădată' .  Pe Duhul Sfânt, pe Tatăl, pe Fiul—• câte trei,'
                                                                    4
                 4
    „lung  buciumul  toaniiiei  prin  noapte  ră­          ' fe .                Şi iată pe Maria urcându-se Ia Ei,
    sună  —  prin  ramuri  de  tei“),  iată  remi­  Şi  aceleaşi  calităţi  —  poezie  şi  artă  a   Pe scara unei raze ca dânsa de curată.
    niscenţe  metrice  şi  de  trepidase  epică   poeziei  —  se  întâlnesc  şi  în  poemele  pli­
    din  baladele  lui  Coşbuc,  în  „Cântecele   ne  de  lumină  cerească  ale  ultimului  vo­  Ţ.ăranu-şi face cruce cu dreapta şi se’nchâiă
         1
    stepei * (Aşi vrea să fiu Oigur. nomad  lum,  fie  că  e  vorba  de  comunicări  mi  ti-   Smerit cum se cuvine icoanelor. Apoi
    —  călare'n  vânt  să  mă  avânt,  —  şi  noap­  ce  ale  poetului  cu  natura,  un  soiu  ,  am   Porneşte brazdă dreaptă cu'n plug cu patru boi,
    tea  plin  păduri  „de  brad  —  La  Selenga   zice,  de  panteism  creştin  în  care  toată   Pe când uşor se -pierde Maria în lumină.
                                      4
    să’ncerce  vad  r  poporul  meu  nenfrânv *   prezenta  e  plina  dc  duhul  sfânt,  fie  că  e   E  ca  un  fuior  de  jertfă  luminoasă  înăl­
    sau  „«.Să  intru'u  trap.  Iar  stâud  ca   vorba de acele icoane în marginea parabo­  ţată  la  ceruri  din  brazda  pământului  ro­
    mort —• norodul vadă cum ii port — stă­  lelor  localizări  spirituale  în  peisagiul  ro­  mânesc,  după  cum  întreaga  poeniă  va
    pâna  lui  şi-a  mea")  şi  iarăşi  teme  aşa   mânesc  —un  smochin  neroditor  prin  păr-   trebui  privită  ca  un  prinos  al  poetului  —-
    de  frecvente  în  poezia  simbolistă  fran­  (ilo  Balcicului,  un  păstor  de  pe  la  Cara-u,   „robul  Tău  Ion  dela  Miorcani**,  cum  ii
    ceză,  precum  acea  admirabilă  fluidă  poe­  uii  samaritean  din  Vlăsia,  —  fie,  mai  ales   place,  cu  atâta  cochetărie  d-lui  Ion  Pillat
    mă  :  .L'Homme  et  la  Sirene**  a  lui  Hen-   ca  o  vorba,  de  „legenda  Maicii  Domnu­  să sfârşească poemul—prino® Maicii Dom­
    ry  de  Răgnier,  de  care  fără  să  vrei  te   lui",  una  din  cele  mai  interesante  încer­  nului, ofranda credinţei româneşti.
    upropie  —  negreşit  nu  în  spirit  —  „E-   cări  în  cari  erudiţia  folkloristică  u.  lui   Şi cu toate că nu stă în mijloacele acestei
    eourile  murino**  alo  d-lui  Ion  Pillat  din   Ion  Pillat,  plecând  dela  nenumăratele   cronici,  oricâtă  bună  voinţă  ar  îndemna,
                     1
    „Eternităţi de-o clipă *.              legende  din  tăia  noastră,  ale Maicii Dom­  să  stărue  asupra  tuturor  laturilor  şi  sen­
      Dar  iută  că  cu  volumul  următor  „A-   nului,  alcătueşte  o  frescă  religioasa,  —   surile.  „Bisericii  de  altădată**  nu  pot  tei'
    măgiri**,  —  şi  este  singura  raţiune  a  a-   savantă  altoire  de  poezie  cultă  în  tulpina   mina  rândurile  de  fată  fără  să  atraş  a
    cestui  excurs,  retrospectiv  —  lira  d-lui.   motivelor  populare  —  şi  oare,,  de  bauu   tenţiuneu asupra poemului —-..Morţii'*
    Ion  Pillat  se  limpezeşte.  Ceva  din  ideile   seamă,  l-ar  fi  bucurat,  peste  măsu­  cu  care.ce  închee  volumul  şi'n  care  îmi
    generale  care  vor  forma  axele  de  oţel   ră,  pe  bunul  inouografist  ul  legendei   place  să  văd  cea  mai  desăvârşită  şi  mai
    ule  poeziei  d-sale,  apar  de  pe  acum,  în   Maicii  Domnului,  răposatul  părinte  Si-   nouă  raelizare  de  artă  în  poezia  d-lui
    simple  schite  din  cure  unele  nu  sunt   meon Floreu Marian.             Ion  Pillat.  E,  dacă  voiţi,  tot  unul  diu
    lipsite  nici  de  abilitate,  nici  de  gratia   Poemul  religios  al  d-lui  Ion  Pillat  va   marile  motive  ule  credintolor  noastre
    ulterioară.  Iată  o  poemă'  din  care  vor  du   părea  multora  îndrăzneţ.  El  .este  insă  în   ziua  morţilor  în  sal  —•  (latini  şi  reminis-
    ca  dintr'un  trunchiu  vânjos,  vlăstarele   spiritul  colindelor  noastre-  care  l-au  în-   cenţi  literare  (de  pildă,  în  poemul.  IV,
    poemelor  de  evocare  din  ciclul  „Flori-   păhjiântenit  pe  Lsus  în  {ara  noastră  şi   ceva  din  enigmaticul  celor  15  cântece  din
    cu“,  iată  un  vers  cure  sună  cu  timbrul   l-au  cântat  în  nenumărate  variante,  dim­  Mâeterlinck) şi totuşi ce aliaj nou, ce sur­
   ■  cunoscut  de  mai  târziu.—  cu  două  gour-   preună  cu  maică-sa  şi  cu  ou  sfitnele  lor   prinzător  balet,  deloc  grotesc,  sesizant,  o-
    nc  din  uceiaşi  alamă  turnate  —  (.  sunt   întâmplări.  Dela  caracterul  acesta  româ­  cest  vis  al  „ţintiriroului  nimănui *  coborit
                                                                                                            4
    marii  conquistudorii,  galerele  sunt  S'pur-   nesc  —  pe  oare  d-1  .Niehifor  Crainic   în aut de fantezia poetului:
    te“),  iată  profuziune  de  pastel  din  care   l-a  subliniat  admirabil  în  calda  sa  apo­
    d.  Pillat  va  face  tema  de  predilecţie,   logie  de  acum  câţiva  q.ni—ul  temelor  re­  Merg pe drumul mare ’n sat
    iată  mijiţi  de  religiozitate  care-1  vor  în­  ligioase  şi  până  la  strămutarea  defin'-   — Nimeni nu ii ştie —
    drepta  către  efuziunile  mistice  din.  „Gră­  tivă  a  poveştilor  biblice  pe  plaiurile   • Merg m ziua mare ’n sat
    dină  intre  ziduri *  şi  către  epopeea  reli­  noastre,  nu  este  de  cât  un  pa®.  E.  ceeace   Nimeni nu îi ştie.
                  4
    gioasă  naţională  din  „Legenda  Muicii   a-  surprins-d   Ion  Pillat  când  a  localizat   Merg cu pasul apăsat
                                                     ;
    Domnului**  din  ultimul  d-sale  volum  şi   parte  din.  legenda  Măriei,  fiica  lui  loa-   — Nimeni nu-i aude —
    —'  ou  să  încheeni  —  iuta  un  sonet   chim  şi  Anei,  prin.  părţile  Argeşului.  Nu
                                                                                                        44
                  4
    „Drum.de  noapte *  ca  o  discretă  pregă­  ştiu  cât  de  mult  va  convinge  această  1-   „Foae verde -cucuruz...
    tire a acelei visium- din „Aci sosi pe vi'e-   novuţio  în  muterie  de  mituri  a  d-lui  Ion   Cine li aude ?
    muri**,  imagini  de  vis,  trezite  la  viată  de   Pillat,  ceeace  face  însă  farmecul  poemu­  Merg cu pasul trăgănat
    aceeaşi  miraculoasă  nuia  de  alun  cu   lui  dumisale  etse  tocmai  întrepătrunde­  ,-   —- Nimeni nu îi vede —
    care  d.  Ion/  Pillat  izbuteşte  să  evouce   rea  necontenită  a  celor  două  planuri  —   •  Merg să sape cucuruz
    trecutul,  când  se  decide  să-şi  privească   legendă  şi  actualitate  —  artificiu  de  pe   Nimeni nu it vede.
    sufletul cu sinceritate.              urma  căruia  poemul,  chiar  dacă  pierde
     Poetul  cure  se  exercitase  printr'o  uce­  în  adevăr,  câştigă  in  pitoresc,  Iată  de   Numai eu şi numai cu-
    nicie  ‘  aşa  de  fertilă  trebuia  neapărat   pildă  „Închinarea  magilor *  —un  tablou   Nimeni alt pe lume.
                                                                 4
    să'ajungă  la  culegerile  de  poeme  .  din   de  pură  culoare  locală,  intercalat  ca  o   Ii' vâd azi şi-i văd mereu
                                                                                       Numai cu pe lume.
    ..Grădina  între  riduri**,  „Pe  Argeş  in   punte  de  vis  între  stâncile  Bucegilor  şi
           ;
      4
    sui *  şi   „Satul  meu“,  să  treacă-cu  alte   tara  Ardealului  unde  se  petrece  „Fuga   Sap cu dânşii la săpat - •
    cuvinte  'de  la  notaţiile  sporadice  şi  ne-   în  Egipet *  a  Maicii  Domnului—în  care   Nimeni, nu îî ştie.
                                                  4
    grupatel lu cAin poziţie fie că realiza pşa-   câteva  tuşe  comice  înveselesc  spiritul  se­  . Ar cu dânşii la arat —
    noul  decorativ  din  „Elorica**,  fie  că  mi-'  ver sacru ul tabloului biblic.   Nimeni nu ii ştie.
    gălia  ‘cu  iscusinţă  de'  miniaturist  catre­                                  Azi la sapă, mâini ki plug
    nele  instantaneelor  /clin  satul  său.  Nu   . . . .... .Trei Crai iui lsus      Morţii toţi cu mine.
    este  locul  să  stăruim  în  (le-aproape  aso   Sm'rnă, tămâe şi. mirt l-aii. adus.  Umplu carul cu belşug
    pra  acestor  trei  volume  care.l-au  defini­  Alb era linul; ca o tnomâe         Morţii pentru mine.
    tivat  pe  ,cL  Ion  Pillat  în  lirica  contempo­  Altul, sfrijit, cu obraz de-al&mâe;  Rareori  o  idee  filosofică  a  fost  expri­
    rană  şi  care  sunt.  de  bună  seamă,  des­  Cel de pe urmă, buzat. şi urap,  mată  cu  rnai  multă  sobrietate,  rareori
    tul  de  proaspete  în-  amintirea  ctitorilor,   Uebăia când vorbea, dând .din cap ca nu ţap.  poezia  şi  arta  sau  însoţit  mai  discret  şi
    Insă  era,  pentru  noi,  o  obligaţiune  ele­                               mai  nobil  în  opera  aşa  de  vastă  şi  atât
    mentară  să  arătăm  chiar  în  pripă,  dru­  Micul lsus tot. râdea făcând haz —  de  diversă  a  d-lui  Ion  Pillat,  ca  în  acest
    mul  pe  care  l-a  străbătut  muza  d-lui   Iute îi trase Maria.marama pe-obraz, .  poem,  pe  o  temă  pe  care  singur  Lucian
    Ion  Pillat.  dela  întâile  sale  versuri  până   Pruncul să nu i-1 deoache cel Crai Baltaz-ar,   Blagu  a  mai  abordat-o  in  pantomina  .în­
                                                                                     4
    Ja statornicirea din ziua de azi;     Pe când cu'ochi'ja.corni losif cântărea orice dar. viere *—şi  oare  ne  arată  cât  se  poate  aş­
     Experienţele  literare  trebuesc  folosite   Şi  tracănd  peste  ..Naşterea  Domnului *,   tepta  dela  tezaurele  nedesgropate  ale
                                                                            4
    petitrir  .  binele  colectivităţii  scriitoriceşti   ,Jalea“,  şi  „Bocetul* ,  cele  trei  teme  în.   fiinţei  noastre  etnice,  când-făuritorii  suni
                                                            4
    şi  cariera  poetică  a  d-lui  Ion  Pillat  este   ritm şi spirit poj>ular —- în care simţul de   oameni  de  cultură  şi  poeţi  prin  naştere
    una  clin  marile  biroinţi  în  cânijml  litere­  selecţiune  al  poetului,  a  simplificat  sau   ca d. Ion Pillat.
    lor româneşti.                        a cules cea mai aiomifă miere « motive­                    PERPESSICIUS
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14