Page 11 - 1927-04
P. 11
('MÎ'tiHsVl IMl tMAit
drept vino eu mine, uiu să-ţi arăt loth’nt»'
mea.
— Huldem !“ >
de FREDERIC MISTRAL Şi pornesc la drum împreună. Mo.’gi
...şi mergi ! pe drumuri şi poteci. Către
Qdatii, un om ani oii copil şi având v'ii,'cor fericiţi nu fac caz de nimeni ri apusul soarelui, sosesc la poale,le unui
oi acest copil, voi >ă-i dea ca naş un râd de Oumătra ; dar îi aştept lu gaură, munte înspăimântător, gi porniră pe o
oui drept. Dar unde să-1 găsească ? •nici unul nu-mD scăpă. vale neagră do-ţi făcea frică ; şi în
Caută... şi caută ! •';-vi ; - Când masa s‘a sfârşit. Moartea spu fundul acestei văi, dădură de o peşteră
Întâlneşte pe sfântul Petru şi Mântui se omnlui : cuc, de departe, părea înstelată oii
Petru îi spune : „Pentru că ţi-am ţinut fiul în 'braţo, lumini :
..Ce tot cauţi, om bun ? • • ' ani să-ţi spun un secret pentru binele „Aici e, zise Moartea, intră 1“
— C.'aut un naş pentru copilul meu. copilului. Ascultă cu băgare de seamă. Omul nostru intră şi văzu o sălii
... N ai vrea să-l ţin eu în braţe ? Când cineva• va fi bolnav, dacă mă vezi mure plină cu lămpi care asvârleau în
-- Vezi că, răspunde omul, aş vrea stând lu capătul patului, ţxjţi să afirmi. întuneric luminile lor de toate nuan
un om drept, Ctî siguranţă, că. bolnavul e scăpat, dar ţele. Din această sulă, se descindeau
— Mai bine nu puteai să nemoreşti, . dând mă vei vedea la picioarele pacului, alte săli, toate luminate şi ca număr
ii spuse sfântul • Petru : cu securea, poţi sa spui că e pierdut. nesfârşite :
— Si d-ta cine eşti? • Foarte bine. Omul nostru se făcu doc „Ah, Doamne, ce dc lumini ! făcu o-
— • Sunt sfântul Petru. tor ; şi când vin bolnav, trimetea după mul înmărmurit.
— Sfântul Petru? care. porţi cheile? el, cum intra in casă, ducă vedea pe -•îSunt, lămpile vieţii, zţse Moartea.,.
iui eşti. drept ; pentru câteva biete, pă Cumătră la capătul - patului prescriu ca —- Uite, una cârc se Vuîsă,
cate nuli mult sau mai puţin, trimiţi pe leâc’ putină apă din ulcior şi spunea -- Se naşte un copil.
unii in rai şi pe alţii în infern... Nu bolnavului : — Dar aceea, ce frumoasă e !
eşti omul pe caro îl vreau. Adio". ,iN‘ai teamă, vei ;scăpa". K a unui om în floarea vârstei.
Dacă, dimpotrivă, vedea Moartea, cu — Dtu cealaltă, de colo, care pâlpâ-c...
seCurlra in mână, la picioarele patului, -- 1. a unuia care e în agonie.
jtţMjn^â pe loc rudelor dând din cap: - Oh, aş vrea s‘o văd puţin şi po a
Şi umblă... .şi umblă ! şi caută.... şi .iVcdeţi e bolnav greii, n'ăre s‘o mai mea. 1
caută ! Întâlneşte ţx; bunul D-zeu ■ ducă mult: mergeţi iute după notar şi ■- - Vino, zise Moartea,' să trecem iu
1
Ce tot cauţi, om bun ? P9$S‘d . cealaltă şalăi' o vei vedeai '.
T* Caut un naş ]>entru copilul meu. Şi cum nu se înşela niciodată, -(că Când fură in cealaltă sulă, omul
;
Ducă vrei să-l ţiu eu ia braţe, îi pătâi mai mult decât'oricare alt doctor, Strigă: ;■
spune bunul D-zeu, îti sunt la. dispo inefederea tuturor şi câştigă bani cu ' ,,Oh 1 frumoasă^.lampă cu ulei, cum
ziţie, • nemiluita, şi ajunse bogat ca murea. luminează, • cum strălueCtfle ! Dacâ ui
Vez-i că, răspunde omul, aş crea Din -Vând în când, Moartea trecând, putea fi a mea !
un om drept. venea să-l vadă; .şi doctorul o ■ primea ; ' E â • fiului tău, răspunse M uirn.
• Mai bine nu puteai'' nimeri, ou toate onorurile şi îi spunea : ' tră- Dar aceasta săraca, care na uni
-- Şi .cine eşti d-ta ? iască omul drept ! are decât o picătură de ulei, care >C
Sunt bunul D-zeu. prezintă .aşa do iău şi care, după cât
- Bunul Dumnezeu !... Ah ! mi, nu, pare, e aproape să moară...
r
nu eşti naşul pe care îl caut. E a, ta .
— Cum păcătosule, tu găseşti că eu în vremea asta el îmbătrâneai şi iată Voi! Dumnezeule ! e cu put'nţă ?
nu sunt drept ! ni Moartea, ii spune într‘o zi u AjOttmn catul • am avere şi aş pulsa si»
. „Eu vin mereu pe la tine... Tu când
— D-ta drept, sfinte Doamne ?... d-ta ai ş& vii, să-mi vezi puţin locuinţa? mă bucur puţin dc ea 1
'-— A tu este, şi te povăţuiesc, iu ca
trimiţi aici pe unii bogaţi, trimeţi pe Când vei dori, zise omul. : .! .. litate :1c prieten, să-ţi râifduiegti afa
alţii săraci , d-ta faci pe unii înţelepţi, —\ Eh ! bine. făcu Moartea, dacă vrei.* cerile,'să spui secretul tău copilului să
faci pe alţii nebuni ; d-ta naşti pe unii
drejyţi, naşti pe alţii şchiopi ; unuia îi
dai ştiinţa* altuia întunericul ; aces
tuia fericirea, celuilalt nenorocirea.,.
Nu, d-tu nu eşti naşul oare îmi t.rebufc“.
. , HI
Şi umblă... şi umblă ! şi caută... şi
caută 1
J.ntâLneşto Moartea, şi Moartea ii
spune :
„Ce tot cauţi, om bun“ ?
•— Caut un na$ pentru copilul meu,
— Ducă mă primeşti, îi zise Moartea,
Iţi sunt la dispoziţie,
— Vezi că. îi răspunde omul, aş vrea
un om drept.
— Oh! bravo, mai binn nici nu pu
teai nimeri..,
— Şi cine eşti d-ta ?
— Sunt Moartea.
— Moartea 1 Atunci f>‘n, făcut 1 D-ta,
frumoasă Moarte, egti dreaptăîn fa
ta d-tale, nu există nici bogat, nici să
rac, nici nobil, nici om. de rând,
nici rege, nici supus, nici savant, nici
măgar, nici tânăr, nici bătrâu, nimoni 1
rare să însemne ceva : Bravo, trăiască
Moartea ! Vei fi, o Moarte ce eşti otât
de dreaptă, naşul copilului meu". l
i
IV
X
Moartea ţinu copilul in braţe şi se
făcu un botez frumos. Dar iată că la
masă ora o mâncare cu linte, şi Moar
tea le mânca cu vurful unui ac. A* t
tunci omul nostru îi spuse:. ixyj-
„Cum so face moarto că mănânci
lintea cu vârful unui ac P
~~ Frumosul;meu, zise Moattea, "eu
sunt fiinţa rfibdftrU. Chiar dacă merg
încet, am vreme destulă, tinerii* bra» P. IORGULESCU t MARGARETE
