Page 12 - 1927-04

o? UN1VERSUI, UT FA AR

ARDEA I UI. Şl PROBLEMELE CULTURALE
Contribuţia vechiului regat
la renaşterea Ardealului

înainte de-ti încheie cercetările noas­ mai aproape do. Bucureşti, nu s‘a putut
tre cu privire la epoca ziarului „Tribu­ produce o mişcare similară ca cea din
Rudyşrd Kipling,. autorul multor lu­ na" din Sibiu trebue să precizăm lin fapt Sibiu, precum şi faptul că odată cu dă-
ări celebre în Anglia ca şi ipo continent foarte important peiitru înţelegerea de­ birea şi mai târziu cu dispariţia „Tri­
a un romancier foarte bine retribuit. O plină a acelei epoci. E vorba de Con­ bunei'' şi manifestările politice şi cul­
\re cnssă editorialii îi cumpără un ro- cursul ce l-au dat Ardealului cercurile turale, s'au redus mult la Sibiu, fără ca
în plutindu-1 scump cu aur. Stati di­ conducătoare din Bucureşti. să poată fi înlocuite, în aceeaşi măsură,
mii se apucară atunci să calculeze şi Intre conducătorii din Ardeal şi cei într'altă parte a tării ardelene.
publice că „fiecare cuvânt scris dc diu vechiul Regat au existat, mai cu Legăturile acestea creiate în mod
îdyard Kipling, valorează un shilling". scama dela revoluţia din 1848 încoace, conştient de factorii răspunzători dela
Un farseur îi trimise atunci următoa- legături strânse politice şi culturale. In Bucureşti, au fost consfinţite apoi şi în­
a scrisoare : epoca de care ne ocupăm, aceste legă­ tărite pe fată de Academia Română, ca­
,,Domnule, turi au devenit tot mai strânse. „Tribu­ re alegea printre membrii săi şi figuri
Aş {ine mult să am un autograf. dela na'' nu scăpa nici o ocaziune să infor­ culturale ardelene. Unul dintre cei mai
; dar mijloacele mele materiale meze publicul din Ardeal despre toate simpatici academiciani ardeleni era lo-
i-mi permit de « consacra mai mult de manifestările culturale din Bucureşti. sif Vulcanii, directorul revistei „Eumi-
i shilling, în acest scop. Mă mulţumesc Mişcarea literară era urmărită cu regu­ lia‘‘ dela Oradea-Mare. Jn timpul sesiu­
ci cu un singur cuvânt, pentru care vă laritate şi autorii consacraţi la Bucu­ nilor academice loslf Viifcanu publică
mit, după tariful dv., un mandat dc reşti erau reproduşi sau cel pupii co­ în revista sa la rubrica „Salonul" cores­
i shilling". mentaţi. Nu trebue sa uităm îri&ft, că a- pondente cultural-sociale din Bucureşti,
Răspunsul nu întârzie. Rudyard Kip- ceste legături nu se reduceau ii utilai In care erau foarte mult gustate de public,
ig trimise farseuritliii o foae mare de ceeace se scria si publica în .Tribuna" în deosebi de tineret.
rtie alba pe care scrise un singur cu- sau alte publicatiuni. Mişcarea tribii-
1
ut : „Mulţumesc' . Şi reţinu mandatul, nistă are marele merit de-a fi introdus „AsOciatiunea pentru cultura şi lite­
e în Ardeal obiceiul discuţiilor libere la ratura română" din Sibiu, cunoscută azi
Un avocat, foarte urât şi aproape cu clasa intelectualilor. sub numirea de „Astra", începea a-şi în­
tul lipsit de nas, nu isbutea să desci- O coincidentă fericită a făcut ca in a-, druma lucrările sale şi activitatea lite­
îze un act important pe care trebuia ceeaş vreme să se găsească în Sibiu un rara după indica ţi miile primite dela
Bucureşti. Astfel Titu Maiorescu fusese
-1 cetească în cursul desbaterilor. Un mâhunchhi de personalităţi culturale de rugat să dea un sfat în privinţa ches­
nsilier care avea nasul foarte mare mâna întâi, angajate în serviciul bise-
1
;e cil ironie : ricei ortodoxe. La seminarul ..Andreian *' tiunilor linguistice şi ortografice. In­
, N'are nimeni să împrumute nişte o- teologic-pedagogic funcţionau ca pro- tre altele T. Maiorescu dădea următo­
elari acestui avocat ?" fesori, dr. Petru Şpan şi Gheorghe Di- rul sfat : ,JPărerea mea este ca „Asocia-
tiuiiea" să! se identifice în hotăririle
Şi avocatul ofensat răspunse: ma, ca să amintim numai po cei moi sale linguistice şi ortografice cu Acade­
Ca să mă pot servi de ochelari ar tre- proeminenţi.
i să-ini împrumuţi şi nasul d-tuleA Primul îşi făcuse o strălucită pregă­ mia Română şi până la nouile hotărîri
academice să pregătească terenul prin
• tire la universităţile din Germania.. Pe scrieri şi discuţii, precum le*a{i şi în­
Un scriitor francez, puţin cunoscut, lângă această pregătire îii specialitate i ceput". ' . E v
mit Cazimir Bonjour, ţinea neapărat pedagogică mai aven, ca fiu de Moţ,. şi lată încă o dovadă, că cei din vechiul
fie primit la Academia franceză. In un suflet larg si ° inimă caldă pentru Regat se interesau.de desvoltarea ro­
est scop se prezentă la unul dintre cariera sa şi pentru toate cauzele mari mânismului din Ardeal ţ>e toate tărâmu­
îmbrii marei instituţii spre a-i solicita româneşti. Influenta sa asupra genera­ rile vieţii ,dându-le sfaturi şi, unde era
tul. 0 servitoare veni să-i 'deschidă': ţiilor de elevi, cari s'au perindat pe sub nevoie, şi mijloace.
„Numele dv. domnule ?'* ochii lui, a fost covârşitoare. Elevii n- Un rol foarte important în cimenta­
Candidatul răspunse cu ccl mai graţios cestui seminar aveau o „Societate de rea legăturilor reciproce l-a avut L.iga
râs : lectură" unde făceau primele lor exer­ culturală. Tn această societate intraseră pe
„Bonjour". ciţii literare. In fiecare iarnă dădeau, în acele yxeimiri multe personalităţi cultu­
Foarte încântată de această politejă seară sfântului Andrei, patronul semi­ rale distinse din vechiul Regat şi arder
t’vitoarea răspunse : narului fiind metropolitul Andrei Şa- Icnii domiciliaţi în Bucureşti îi dădeau
.Bonjour, d-le, sunteţi bun să-mi spu- guita, câte-o serată artistică-literară, tot concursul. Liga făcea atmosferă in
ji numele spre a vă anunţa care întrunea toată societatea româ­ masşele din vechiul Regat, trezind inte­
1
„Am spus Bonjour '. nească din Sibiu. Sub Conducerea re­ resul fată de Ardeal, iar poporului ar­
, Şi eu vă zic bonjour, d-le, dar pe cine gretatului prof. dr. Petru Şpan, această delean îi ridica si-i întărea moralul.
anunţ ?" societate luase un re mâr capii avânt pe Guvernele ungare nu vedeau cu ochi
,Dar bine, Bonjour e numele meu !“ care nu cred să-l fi-, mai atins vre-odată b.uui acţiunea Ligei culturale şi chiar în
Şi servitoarea înţelese abia atunci că de-atunci. Bucureşti s'au găsit politiciani, cari nu
loc să-i zică „Bonjour. d-le“, (tebuia încercat să sufoce această mişcare. Fo­
spună „doiflriul Bonjour". Maestrul Dima. care avea catedra de cul acesta însă nu se putea stinge iiindcă
muzică la seminar, conduceA şi Reuniu­ el nu era ceva artificial sau o simplă
. 20 E G. LECCA nea română de muzică ', ridicând cânta­ înscenare politică, ci el emana din adân­
1
rea românească la un nivel necunoscut cirile sufletelor româneşti de pretutin­
până atunci şi ne atins după plocurea lui deni. ..
dela Sibiu de nimeni încă în Ardeal. în .notele zilhice alo unuia dintre
Concertele date de el erau adevărate e- vechii tribuhişti, nepublicate încă, dar
venimente şi faima lor a. atins apogeul po care am avut norocul să le pot con­
când a dat un concert cu corul lui la sulta, uiii găsit câteva observatiuni des­
Bucureşti. tul de, dureroase în privinţa Ligei cultu-
Suflul deştepturei niaţioiialo se re- rn.lo, a cărei mişcare cauza, fără îndoia­
spovedeşti, căci nu mai ay decât trei simtia atunci în toate manifestările na­ lă. neplăceri diplomaţiei române.
e de trăit. , ţionale. Congresele bisericei ortodoxe, In aceleaşi note se mai arată, car date
-- Oh Mf arte ! Oh Moarte atât de caro: se ţineau la Sibiu, ca şi conferin­ precise şi cu nume că la Bucureşti erau
mă ! Varsă iu lampa mea puţin ii- ţele naţionale de care.am vorbit în cro­ două, curente la factorii politici de sea­
. Jnt aceea care tiu pe lături, din a- nicele noastre anterioare,' erau adevă­ mă în privinţa mişcărilor naţionalei din
ea a fiului meu care, care atât*..." rate parlamente naţionale. Ardeal. UJiiii, cei mai putini, ar fi dorit
Dar Moarţeă îi răspunse,: Toâţă mişcarea a c ea sta mu:l t i 1 a t c r a 1 ă ca lupta naţională să fie mai temperată
—' Cu neputinţă ; fiultăiuc finul meu. şi adânc naţională lin sar fi putut pro­ şi să se caute o înţelegere cu guvernele
nu{i mai aminteşti nerodule’, că ni duce, dacu cercul tribimiştilor nu ar li dela Budapesta. Din motivo uşor de în­
v
ut ta nnş un om drept ? ‘ ■ fost în contact direct cu conducătorii po­ ţeles nu putem pune aici nume concrete,
Moartea ve:Vî la el aşa cum îi :puse- litici şi culturali dela Bucureşti. Dovada dar e interesant să se ştie că unul dintre
după trei 'zile. cea mai eclatantă pentru veracitatea <i- cei mai înţelegători şi mai patrioţi băr-
cestei afirmatiuni este faptul că nicăieri baţi de stat ai vecjiiului şi noului regal
trad, de N. RADU îu Ardeal, nici chiar la Braşov, care ora roinân a desaprobât po ardeleni pentru