Page 13 - 1927-04

03
i X l V E R S i i i : L I T E R A R
încă nu unim putut Ulm uri asupra aces­
Ce a scris Fompiliu Eliade? tei întrebări.
Vina nu este a mea — şi, poate, nici a
d-lui P. Iorgulescu.
III.LITERARE. IV. ISTORICE
Dar toate aceste constatări •— cari ui
III. Literare, grupă in care intră : putea trece drept răutăţi — nu ţintesc dc
4.. studiul asupra lui Ferdmand. Bru- cât să'mi faciliteze o profeţie : Arta d-lui
netiFre, publicat în revista ieaţa nouă'* Iorgulescu nu se va fixa nici odată fiind­
an. 11-lea şi : • • că spiritul d-lui Iorgulescu — hărăzit
1
' ,.magistratul * studiu asupra lui Mau- zbenguieln — va rătăci, grăbit şi -sprin­
rice Maeterlink. editat de „Flacăra , încă ţar. mânat de toate vânturile actualităţi,
11
din 1912 ; în fine : P. IORGULESCU AUGUSTIN PALL lor en vogue.
• 0, Lect'uinea de deschidere din 1900 a Un singur lucru va .rămâne nezdrunci­
cursului pe câre-1 profesa la facultatea Omul P. Iorgulescu mă interesează prin nat: talentul d-sale, caic—în ciuda d-lui
de litere din Bucureşti': „Istorica litera­ două calită(i, cari sunt la d-sa în neho­ Iorgulescu chiar — va şti să compen­
turii franceze'*, publicată în paginile dinită creştere : amorul propriei per­ seze vagabondajul sufletesc al omului
.Revistei Universitare*' de pe atunci.. soane şi graba. şilindu-1 să creeze, uneori, şi opere in
Toate acestea — în limba românească. Gra|ie acestor calităţi d. P. Iorgulescu cari duhul acestui excepţional de în­
Activitatea lui Pompiliu Eliade însă, e s‘n trezit, acum câti-va ani deputat — (vă zestrat artist să se înalţe în toată goii
departe de a se închide în cuprinsul a- asigur că vorbesc serios) — la o vârstă ciunea lui curată si vie.
cestor 6 scrieri cu caracter mai mult când al(ii dcabia înregistrează primele Prin aceste creaţiuni — şi numai prii
vulgarizator. Ea trebueşte urmărită mai succese' în săritura peste capră. acestea — d. Iorgulescu va izbuti sc
degrabă aiurea -în operile mari acelea A trebuit însă — pentru insuficienţe frângă judecata vremilor viitoare şi sî
cure-1 fac neuitat, rezervându-i un loc de incompatibile cu activitatea parlamen­ ne rămână — al nostru.
frunte in istoriografie a literară româ­ tară — să renunţe, la cariera politica şi fr * *
nească şi anume : să se lanseze în artă.
7. De 1‘influence francaise sur 1‘esprit Sunt abea vre-o 5—6 ani de când d. P. Doinunl Augustin Pali ne soseşte du
public en Roumanie. Les origiues. Paris Iorgulescu a debutat ca expozant în America, încărcat dc glorie.
1S9S. răposata „Aţaison d'Art" din str. Corăbiei Ne previne despre aceasta, cu traiuso
8. Gregoirq. Alexandrcsco et ses maî- anticipând vernisagiul cu chemări li­ ceanica inocenţă, catalogul expoziţiei : d
(res fraugnis, apărută la 15 Dec. 1904 în pite pe zidurile Capitalei, unde ni so Augustin Pali este profesor lu Şcoala di
„Revue de deux mondes". preciza insistent iu litere grase, că ju­ Belle Arte din Chicago şi membru ex­
In fine : - ' nele ex-reprezentant al naţiunii este dc pozant al câtorva saloane cu mondiali
9. Histoire de l'esppit public en Rou- curând întors din Paris — pictor. reputaţie.
inanie au XIX eme si ele. doine 1. (1321— Recunosc : afişele d-lui P. Iorgulescu Am fost însă nedefinit impresionat a
1828). Paris' 1905. nu aveau. în afară- de înfăţişare, nimic.— flanel — tot clin catalog — că peste atâti
Şi dac'aii fi numai atât ! Dar alte lu­ şi asta 111‘a mirat — din stilul electoral. celebritate, d. Augustin Pali a ţinut si
crări, remarcabile si Ca valoare infor­ Nu începeau cu : „iubiţi cetăţeni!“ mai adauge patronajul d-lui ministru a
mativă şi ca întindere, se alătură acelora şi ini se terminau — potrivit amabili­ Americii precum şi acela al d-lui Octă
de mai sus, unele propriu-zis literare : tăţii democratice a copilandrilor român! vian Coga.
10. Ce este literatura ? Cohdiţiunile şi biberonizaţi la Paris — cu exclamaţia : Toate aceste titluri şi paţronagii fiorii
limitele acestei arte, . tipărită la Bucu­ „Bonjour popor !*' poase 111‘au copleşit de sfială.
reşti, iu anul 1903, şi mai ales cunoscu­ Fireşte, toate aceste năzdrăvănii de Am păşit deci în expoziţia d-lui Pal
tele : cu sentimentul că săvârşesc o pr •atmrojc
11. Couserics litteraires, operă monu­ „fils â papâ“ au amuzat numai, fără să Şi am rămas încremenit-!...
mentală apărută în 3 volume, in ncelaş dăuneze expoziţiei înseşi. Apoi mi-am zis : am nimerit se vede
. Fiindcă expoziţia a fost — pentru un
an, demnă de a fi pusă alături de cunos­ debutant Ja o vârstă- aşa de fragedă — din greşală, la d. Visconte sau la M-m<
cuta Histoire de la langue roumainc a acceptabilă. Eilotti...
profesorului Ovid Densuşianu. Vai —cetitorule — nu făcusem nici 1
IV. Altele cu caracter mai mult istoric Am urmărit de atunci cu diabolică cu­ greşală.
şi anume-: riozitate evoluţia acestui tânăr om de Eram în adevăr îp faţa pânzelor d-lu
lume — şi artist.
12. Les premiers bonjouristes publicat Vroiam anume să mă dumiresc dacă Augustin Pali, membru expozant al ntâ
în „Bulletin du Congres potir l‘extensibn intre arta d-lui P. Iorgulescu şi atitudi­ tor saloane cu mondială reputaţie, pro
de la langue frangaişe'*, Bruxelles 1905, nea d-sale faţă de viată, este sau ,nu vre-o fesor la Academia din Chicago, pro te
13. Ldli suites de la guerre des Bal- jatul d-Fui ministru al Statelor Unite ş
kans, apărut, la 25 Martie 1913, în „Le legătură organică ; dacă omul. Iorgules- al celui de interne din România.
Correspondent*' : rif cântăreşte la fel cu artistul lorgules Sfiala mea. nedumerirea mea, sp-niur.
.14. La.. Roumanie an-XlV-enie siecle : cu ; dacă disciplina, vigoarea, şi loialita­ mea s'au schimbat apoi in — do ce să ni
;
Les trois presidenfs - plCrii{)oteh(eres tea din opera prezenta, sunt expresiimile mărturisesc verde?... în satisfacţie.
(1828 ~ 1834)-Paris.' Hactet'fe, 1914. nefalşificaie ale unor .corespondente :Inj adevăr, d. Augustin Pali vine să. n
v
r
psihice sau^sulitote împrumut.
v
->
v
PAUL I. PAPADOPOL . ■ " ''lrt eJAiib‘ itrMur tur ise.se că până astâ-zi dovedească ce ia ce noi nu îndrăzneam s'<
afirmăm public, anume că, România s>
poate socoti, fără teamă, pe picior de e
galitate cu America, în ceiuco privcşie-
iip-sa de bun simţ în arta.
Dar dacă din această alăturare, scuti
mental nostru naţional poate ieşi, ori
cum, măgulit, (pentru care trebuie să a
că s'au dus cu Memorandul la Viena, la naţionale ar fi fost- şi mai grea de cum ratăm recunoştinţă d-lui Pali) (
împăratul, iar nu la Budapesta. s‘a dovedit la conferinţa de pace. schimb sentimentul nostru artistic sufe
In schimb alt bărbat de stat nu numai Când semnatarii Memorandului au fost re o grea jignire, iar mintea noastră u
că n‘a aprobat procedura memorandişti- traşi în judecată de către justijia politi­ cutremură de grija zilelor de mâine :
lor, dar îi îndemna la cea mai dârză că a fostei Ungarii şi osândiţi la ani grei Domnul Pali vine să sporească — c
luptă de rezistentă, care însemna, pentru de închisoare, prin glasul regretatului dr. activitatea, titlurile şi prestigiul d-silc
respectivul bărbat de stat român, un pu­ Ioan Raţia, preşedintele de pe vremuri oficial protejate — argumentele aceîo
ternic zăgaz pentru dorinţa de expansiu­ al partidului naţional, care a cetit la ziarişti şi , csteti‘\ cari, ponegrind, c
ne spre Marea Neagră care se manifesta curtea cu juraţi din Cluj acel memora­ laşă stilizarea, arta unui Pallădy — (ce
fot mai evident din partea fostei monar­ bil cuvânt de apărare, tot vechiul Regat mai înaltă sensibilitate plastica a neumi:
hii autro-ungare şi prin urmare un pu­ a fost acela care a sărit în ajutorul Ar­ lui) — laudă pe d-nii Verona şi Kimo
ternic razim şi pentru politica' statului' dealului oropsit, căci cuvântul de apă­ Eoghi, (frăţii de cruce ai d-lui Pali) -
român. rare a fost compus la Bucureşti de băr­ cerând tineretului să urmeze manifeste
A fost un noroc pentru cauza mare baţii cari au văzut apropiindu-se ceasul iile acestora ca fiind cele moi serioaş
românească că vechii tribunişti au avut de plată şi răsplată. Era un memento şi mai ,specific româneşti *.
1
simţul politicei reale şi nu sau lăsat a- pentru naţiunea maghiară, pe care acea­ Pali, Verona & Kinion Eoghi — spec
domeniti de cei dintâi, ci au ascultat sta nu l-a înţeles. ficul românesc ! !...
glasul tainic şi adânc al cursului istoric. Cu aceste constatări încheiem cercetă­ Aşa, clar :
Fără agitarea din vreme a chestiunei rile şi reflexiunile noastre privitoare la Siait soldat si călăreţ
naţionale din vechea Ungarie, fără me­ epoca creiată de mişcarea pornită în . ' Uite am un cal Isteţ
morand şi fără martirii naţionali întem­ Ardeal de către întemeietorii şi scriitorii Am şi coifuri (le hârtie
niţaţi la Voţ şi lu Seghedin problema ziarului „Tribuna** din Sibiu. Ce’rrri mai tiebuesto ml<
desmeinbrărei Ungariei după principii ION BAI EA N. N. TON 117 A