Page 14 - 1927-04
P. 14
0 MV rusul urm ah
IR*
MU
SCKUTOKII DIAVOLUL LA NEGRI nomul.— Poate că mai târziu o să'i fac şj
un bordeiu în pământ...
□ „Mercuro de Franco adnotează o
11
□ In editura „Ancora-Benvenisti" u anchetă asupra „Diavolului", ce so ur Dârdâind de frig, porcarul rămăsese cu că
t păr ut Viaţa dublă roman de d. E. Lovi- mează în presa franceză, cu următoarele ciula în mâna:
icşcu. informaţîuni interesante : — Nu mai pot răbda frigul, domnule lancu...
hEste o fuziune a celor două narajiuni M'o răzbit de tăt... AU tot spus că aveţi să-nil
'pice pe caro d. K. Lovinescu le publica Se ştie oare că diavolul negrilor este alb ? (Timetcţi un cojoc... Dar nu nuVaţi truniăs...
te sui.» titlurile : Comedia dragostei şi Găsesc această informaţie intr’o carte curioasă Economul de vite, învăliudu-şi genunchii cu ;
<ulu,. a lui Ch. Castellanii : Les feuimes au Congo, pledul călduros de lână de oaie, îşi încuraji
sluga:
Scrise din nou, ele au fost integrate în care e un fel de complement al volumului inti
ipul -roman Viaţa dublă (198 pag. , lei 60) tulat : Vers le Nil Franţais avec la Misslon N’avea teamă, Stroie; că am eu grijă şi de
e care cetitorul îl va urmări cu deosebit Marchand. tine... Uite, săptămâna viitoare, dacă am vre
ntcres. B vorba de N’Sakkaras, populaţie antropo me, mă reped până la Constanţa şi atunci, fii
1
in asidua sa activitate critică d. E. Lo- fagă, — şi cu ocazia acea'sta autorul arată că sigur că nu te uit... Iţi cumpăr şi tic un co
1 nescu nu uită nici muzele literaturii prea adesea s’au atriibuit antropofagilor chipuri joc mai bun... Şi dacă logofătul se îndreaptă,
>e care in atâtea rânduri le-a cultivat, mai teribile şi mai feroce decât altor populaţii. apoi îti trimit, prin ol, cojocul... Ştii doar că,
u graţie şi competentă. Femeile N’Sakkaras sunt foarte graţioase şi bietul logofăt e bolnav şi' nu-1 pot mâna, cu
foarte apetisante. Iată însă un mic rezumat al deasila în baltă... E şi el om!... Poate ţi-oi
CONTROVERSA teologiei acestui popor canibal : cumpăra şi o pereche de opinci, că prin astea
„...Ideea că poate fi o fiinţă supranaturailă, văd că ti-ati eşit degetele afară...
,,...in limp ce lin convoiu funebru se creatoare a tuturor lucrurilor, i>u i-a preocupat Dc pe întinsul apelor veni deodată o trâm
răbia în înserare către arborul ce face nici odată. Gumba este divinitatea ce activează., bă atât de rece, că ne-am întors spatele ca
să n’o primăm în faţă, iar economul de vite
arte în ucelăş timp din şoseaua şi din ar care nu se vede. Gumba este meşterul e-Ie- strigă vizitiului să plece mai repede.
.lentelor şt în generali meşterul binevoitor, în
ămitirul Montparnasse şi-mi oferea mij- limp ce Kuruba este divinitatea răului, diavolul Depărtându-ne puţini, am întors — instinc
>cnl să recunosc numărul exact de Frân h'Sakkaras-ilor, care face pe bolnavi să moară ; tiv — capul:
ezi sau Ftanfceze distribuiţi în inu 1 ţi-
Porcarul rămăsese ca înfipt iu grind, şi în
1 are un sigur ochiu, o ureche, un braţ şi un
ica de pe terasa, de oarece singuri Fran- ■ ictor şi luaţi seama .că mai e şi alb, ca top tinsese numai braţele că parcă ar fi vrut să
Szii jx; lume salută j>e morţii ce trec..." i icior şi luaţi seama că mai e şi alb, ca top oprească trăsura din mers. Mi s'a părut că
tjean Giraudoux : Sieglried et le strigase după noi, dar nu -i-ant auzit glasul
i Limousin) demonii sau spiritele răufăcătoare ; de aici şi
spaima nebună pe care o inspirăm noi., albii, căci prea tare foşnea vântul in trestia înghe
copiilor de negri ; când ne văd pentru prima ţată şi în nilaja deasă de salcie, tunde numai
ŞOPÂRLĂ I)E ROMANIA bară. tipa şi se agată de mamele lor, ca puii
,,Confortul ei a garantat de o colecţie de maimuţă. lupii îşi găsesc adăpostul...
După ce trecurăm Borcea, pe pod umblător,
e ustensile in piele de şopârlă, un er- şi ajunserăm la dnimul cel bun de sub coastă,
O AQUA-FORTE DE AL. CAZABAN
?
iciu pentru ouă fierte ale cărui linguriţe Nu este locul să, stăruim despre arta nu mai simţirăm aşa de aprigă, bătaia rece a
ruu in şopârlă de Saxa, o călimară în do o artistă sobrietato a scriitorului Ca Crivăţului.
rpiVrlă de România şi mai ora şi un za ban. Cu gândul la porcarul care rămase singiu
rvjciu de stridii în şopârlă franceza *. Sunt ani do zile de când admiratorii şî desbrăcat în pustietatea înfiorătoare a băl
1
(ibid)
autorului „Intre femee şi pisică", n’au ţii, iarăşi am întors capul.
mai avut plăcerea să citească un nou vo încolo, departe, dincolo de malul Borceii,
ŞOSEAUA KISELEFF lum de Al. Cazaban. pă/lcurilc nedesluşite de stuf sau de cătină
0 ! Su-mi mai fie îngăduit încă. odată Foiletonul din „Viitorul" po care-1 se prefăcuse toate in mogâldeţe care se to
Să revăd câteva locuri iubite precum semnează săptămânal d. Al. Cazaban e peau şi se lăţeau cu atât mai mult m negura
Piaja Pacificului, la Sevila ; plin adeseori de frumoase surprize. inserării, cu cât trăsura Ie lăsa în urmă..
Şi Cliiaj.i, fragedă şi plină de lume , E cazul admirabilei aqua-forte Grija Câjnd se înopta de tot, am zărit o lumină
In grădina botaircă din Neapole, stăpânului po caro o reproducem mai Kcărind departe şi m’am bucurat la gândul că
Feregu arborescenta, arborele-fecioară jos : poale porcarul aprinsese un foc...
cftre-1 mbes'C atât de mult ; Şi-apoi II atinsei! uşor pe tovarăşul meu, care îşi
umbra uşoară a perilor şoselei din Cel d’i'Jitâî crivăţ din anul ăsta, m’a surprins firma tăcut luleaua:
Kcfisia , departe de... Capşa, tocmai în mlaştinile cate — Şi când ai să tc duci la Constanta?
Plaja bătrânului Phaler şi la Bucureşti se întind fără sfârşit şi fără zare, între Borcea — Sigur uit ştiu... Cred că săptămâna vii
jseaua lui Kiselef; şi încă şi Dunărea: toare, dacă nu vine zăpada..
Umblam după vânat de baltă şi aveam ca to
iile din Lesbos şi prea frumoşii măslini varăş pe un gospodar ialomiţean — un mare -- Cum, dacă vine zăpada nu te mai duci ?
cari mi-am giuvat numele de poet liric; econom de vite din partea locului. — Cam greu... Trebue să pun vitele la adă
după aceia, post şi trebue să îngrijesc de nutreţ...
Acea plajă a „IversonesuF'-ui de lungă Din pricina vântului prea rece, care ne pă — Bine... Dar porcarul?...
Se vast o pol, trunse până la oase, cu toate hainele noastre — Ce'î cu porcarul?...
îmblănite, ne am liotărît să lăsăm balta să în
Unde marea se arată printre ruine şi gheţe şi fără noi, şi ne-am îndreptat spre grin — N’ai spus că’i trimeti un cojoc... Dacfl
ide dul unde ne aştepta trăsura. moare de frig, bietul, pân’cc te duci in oraş,
1 savant, pasionat, arată un idol Înainte dc-a ajunge acolo, zărirăm, deodată, Până ce cumperi cojocul şi până ce se în
de îngrozitoare Cirghiză, buzată şi cu venind spre noi, un om pe care vântul cu su dreaptă logofătul să i-1 ducă?
un surâs flarea lui de ghiaţă îl împingea din spate. Omul Economul de vite vorbi liniştit:
— Nu moare... N’avea nicio grijă... E învă
iot pe obrajii grOM.lani de piatră. eşise dintr’un stufăriş de papură — din stânga ţat... Ş’apoi cu cine o să-mi rămână porcii?...
noastră — şi îmi păru atât de ciudată ivirea N’am mai avut curajul să întorc capul... Mi-a
alery-I<arbuad : Pocines de Iiarnubooth) lui, îtvcât dacă ar li fost noapte, aşi fi crezut fost parcă teamă să nu mai văd licărind nicio
că c un animal sălbatec care se strccurţise lumină in prăpastia de întimerec şi dc frig
CERCUL ZBURĂTORULUI 11 dini vizuina lui ca să ne atace... pe care & lăsam în urmă...
Omul ne ajunse când tocmai ne suiam în tră
In şodinţa de Duminică, 16 Ianuarie sură.
1
cercului „Sbiuătorul* d. Rrăescu a .Era îmbrăcat în {oale de vară şi aşa de ) a CĂRŢI NOI
ntinuat lectura romanului „Moş Belea . rupte şi de ferfeniţite, că’i se vedea şi pie E. LOVINESCU: Viaţa dublă, roman,
11
1
a început o sene nouă de „Amintiri * lea murdară de noroi şi Încreţită de frig. ediţie definitivă, ed. ..Ancora-Benvenisti''
fragmentul Hcrşeu Pari/.er. D-ria Economul mă lămuri: (1927), <98 wig„ lei 60.
efania Zotoviceanu a citit primul ’ act .— E .porcarul meu... Am marc încredere în I. OTESCU : Sufletul şi cerul romanesc,
41
n piesa sa „Mariana şi ceilalţi ; d-nii el... De când porcăreşte la mine, nu nvi-a lip tiparul „Răsăritul'', 16 pag. f. p.
Câlinescu, Sandu Tudor şi Em. Gu- sit niciun godănaş măcar.... Şi trebue să ştii GII. BACOVIA : Bucăţi dc noapte, poe
11
in au citit poezii. că in pustietatea asta unde nu s’aude ţipenie me în proză, tip. ,„Stvoiiă ; 4-8 pag. ;
Au mai asistat d-nele şi d-rele Cella de om, umblă de cât-va timp, haite primej loi 15.
hoyary, Gel ta Cantuniari, El le Papadat, dioase de lupi... E băsărăbeau, săracul... STELIAN CONSTANTIN: Tainele lui
îlavrancca, Ticu Archip, Sarina Găs Cuprinzând cu privirea toată zarea, caro se Moş Crăciun, poezii pentru copil ; tip.
11
ii Pas, Sanda Movilă Marga Nicolau, lăsa tulbure pe luciul de oglindă al apelor . Victoriei , 75 pag., lei 25.
4
d-nii I. Barbu, Pompiliu Constantine- îndepărtate, întrebai aproape înfiorat: □ In pasagiu! „Imobiliara ' s'a deschis
4. F, Aderca, Const. Cantuniari, I. Va- — $1 unde doarme, nenorocitul ăsta? expoziţia de pictură a d-lui C. Iliescu-
rian, ©te, — Pe unde apucă ti el — mă Unlştî eeo» /Vâlcea,
KM 'i~m« iTînmT urnii' n ■ ■ ■ 11 i *
AŢF4JKREL$ SOC, ANONIME „UNlVEHSIH.*** wm. mhwounu w- «< mi^ii
