Page 3 - 1927-04
P. 3

UNIVERSUL LITERAR
        uror  doritorilor  de  învăţătură,  pe  ca*   până  lu  sfârşitul  vieţii  $i  în  ultimul  timj»   PORTRETE STRĂINE
        ■i plăcea să-i strângă în Jurul lui. Pe  bolnav,  ţinând  legături  cu  ţara  prin  ne­
        îgă  el  u  crescut  episcopul  de  Argeş,   poţii  săi.  Dumnezeu  îi  uşură  durerile   Marcel Proust
        rion  Glieorghinde,  aromân  de  origine,   târziu, lu 14 Decembrie 1826 : âveu 92 de
        ietenul  cu  sentimente  liberale  şi  na-   ani.  Trupul  lui  odihneşte  sub  un  sarcofa-
        male.  româneşti  al  lui  Tudor  Vladimi-   giu  de  piatră  într'o  capela  specială  din   Pentru  că  Ebree,  de  rigoare  ora  s£M
       scu.  Colaborator  apropiat  al  lui  Dosi-   cimitirul  bisericii  greceşti  de  lu  Braşov   transmită  mama  chinul  neamului  e(.
       i  în  tălmăcirea  si  tipărirea  cărţilor  bi-   astăzi în pământul ţării.  Pentru  că  Francez,  se  cerea  să-i  dăruia»,
        riceşti,  am  văzut  că  a  fost  nrhimanilri-   Urmaşii  lui,  românizaţi  de  mult,  după   că  tatăl,  limpezimea  galică.  Astfel  com­
       1  Grigorie  Râmniceanu,  mai  apoi  di-   pilda  lui,  moştenind  pornirile  lui,  s'au   pus,  orcdele  trebuia  să  se  sbată  între  firi
       ctor  al  şcoalei  Iui  Glieorghe  Lazăr  şi   străduit  să  fie  folositori  ţării  pe  diferite   opuse,  răbdător  să  alcătuiască  şi,  dea-
       >iscop de Argeş, un avântat scriitor, ca-   tărâmuri,  iar  în  războiul  pentru  întregi­  lurigul  galeriilor  subterane,  să  treacă,,
        se  declară  „slugă  îndatorată  cu  multe   rea  neamului,  numele  unuia  ei  este  le­  săpan(1  cu  ghiare  fine  de  cârtiţă,  până
       ceri  de  bine  ce  a  cunoscut  de  la  Dosi-   gat  de  mândra  şarjă  de  la  Robăneşti  şi   la  ochi  de  lumină,  ultimă  recompensă  a
       i.  Lui  Naum  Râmniceanu,  pe  care-1  a-   altul şi-a jertfit viaţa la Turtucaia.  efortului  şi  a  tenacităţii.  Aşa  îl  explică
       usese  dascăl  la.  şcoala  din  Buzău,  Do­  O  pagină  luminoasă  în  istoria  culturii   virtuoşii lăutelor de critică.
       tei  îi  scria  părinteşte  la  1805  că  ,,toţi   române  a  scris•  mitropolitul  Dositei  Fi­  Depărtaţi  de  ei  obiectivul  vostru  si.
       intern  vremelnici  si  trecători,  (Jar  pen­  litti  prin  testamentul  său  alcătuit  la  1825   fără  a  contesta  specialiştilor-fotografi,
       ai  aceasta  nu  şi  nestatornici...  ;  aş  pofti   şi  executat  până  azi.  In  el,  Dositei  do­  ştiinţifica  lor  răspundere,  înstrăiuaţi-vă
       1  nud  că  de  acum  înainte  ni  încetat  de   vedeşte  încă  odată  sentimente  creştine,   de  fixele  lor  teorii  de  atavism.  Ne-w
       fi  un  rătăcitor"..  Monahul  Rnfail  dela   patriotice  şi  umanitare.  Nu  este  uitat   fi  drag  să  pecetluita  seriozitatea  labo-
      feomt.  traducător  şi  tipăritor  de  cărţi   bolnavul  nenorocit,  căci  Dositei  donează   rioşilor,  răsplăti  nil-o  cu  recunoaştoreu
      iserice$ti,  se  declară  îndatorat  lui  'Dosi­  12000  lei  spitalului  Filantropia,  cea  mat   concluziilor  meritorii,  de  nu  ne-ar  prin­
      ri.'Mitropolitul  român  Dionisie  Lupii,   mare  donaţie  din  acea  vreme.  Nu  sunt   de  nu  ştim  ce  remuşcări,  şi  nu  ştîm  ce
      prijinitorul  lui  Glieorghe  Lazăr,  spune   trecuţi  cu  vederea  oamenii  cari  l‘au  slu­  ridicol,  la  răscolirea  trenţelor  de  lipscă-
      a  niitropolitaul  Dositei  Filitti  este  fara­  jit  de  aproape  ;  nu  sunt  uitaţi  patrioţii   nie  academică  şi.  de  medicinală  came-
      onii  său  de  bine  şi  stareţul  său  şi,  în-   din  ţara  de  naştere,  dar  nici  cel  din.ţara   Iotă.  Intre  Loinbroso  si  Zola  doi  pozi­
      r'adevăr,  prin  aceasta  ajunge  Dionisie   adoptivă.  Dositei  era  evident  încredinţat   tivişti,  analizatul  însuşi  ne  porunceşte
      clesiarli  al  mitropoliei,  egumen  la  thâ-   că  emanciparea  de  sub  jugul  păgânului   să  ne  simţim  stingheri  şi  să  aşteptăm,
      îăstirea  Dealului,  iar  la  1801  episcop  de   nu  se  putea  face  fărăf  învăţătură  şi  de   izolaţi  de  copleşitoarea  lor  faimă,  mal
                                                                                      -
      Jevasta,  socotit ca un  vicar  al mitropoliei   aci  derivă  accentuarea  în  testument  »   puţin   exacte  răspunsuri  la  mal  puţin
      Jngro-Vlahiei.  Alt  naţionalist  roman,  Eu-   necesităţii  cultivării  tineretului  :  „Să  fie   purdal.nice întrebări.
      ros'n  Potera,  la  întoarcere  de  la  Neamţ,   ajutaţi  la  învăţătură  tinerii  cu  duh,  sili­
      a  1807,  găseşte  adăpost  la  mitropolie,  pe   tori  şi  cu  apucături  bune,  cere  mitropo­
      ângă  Dositei  Filitti,  acesta  îl  hirotoni­  litul  Dositei  de  la  executorii  testamen­
     seşte  diacon,  dnndu-i  şi  putinţa  să  urme­  tului  şi  ca  om  practic,  lasă  o  însemnată
     ze  învăţătura  la  Academia  grecească  din   sumă  de  bani,  aproape  întreaga  lui  ave­
     Bucureşti,  să  se  patrunză  de  ideile  pa­  re,  ca  să  se  cumpere  o  moşie  din  al  că­
     triotice  şi  democratice  ale  vestitului  das­  reia  venit  să.se  ajute  tineretul  cu  burse
     căl  Neofit  Duca.  Macarie  ieromonahul,   de  studii.  Se  gândeşte,  fireşte  şi  la  şcoli­
     cântăreţul,  mărturiseşte  si  el  că  Dositei   le  şi  bisericile  întemeiate  de  neamul  lui
     Filitti  l'a  adus  dela  Căldăruşani  la  mi­  în  patria  de  origine;  se  gândeşte  şi  că
     tropolie,  punându-1  să  înveţe  muzică  de   Grecia,  atunci,  se  alia  în  mai  mare  apă­
     la protopsaltul mitropoliei.          rare  de  cât  Ţâra  Românească,  unde  reîn­
       Sunt  destule  aceste  mărturii  despre   viase  domnia  pământeană  şi  şcoala  nn-
     sentimentele  creştine,  despre  dragostea   ţionulă,  dar  se  gândeşte  şi  la  Români,  şi
     de  cultură  şi  despre  caldele  porniri  ale   de.  aceea  naţionalişti  ca  Grigorie  al  Ar­
     lui  Dositei  Filitti  faţă  de  patria  lui  adop­  geşului,  Naum  Râmniceanu,  Zilot  Rumâ­
     tivă.  Paptele  lui  îndrituiesc  pe  deplin  o-   nul,  îi  recunosc  cu.  dreptate  caldele  sim-
     magiul  ce-i  aducea  episcopul  Grigorie  că   ţiminte  româneşti  „duhul  pentru  patrie
     „s‘a  cunoscut  vrednic  a  se  socoti  ca  o   bun".
     parte  a  trupului  ţării  noastre".  Tar  celalt   Aşezământul  cultural  al.  mitropolitului
     Grigorie,  împreună  cu  Gherontie,  rezu­  Doşitei  Filitti  a  ajutat  cu  burse,  din  ve-
     mau  minunat  activitatea  lui  Dositei  prin  i  nitul  moşiei  Lunguleşti  din  Dâmboviţa,
     cuvintele  :  „Prea  Sfinţia  ta  aduci  arhi-   timp  de  o  suta  de  ani  vre-o  250  de  tineri,
     păstorului  Hriştos  oile  cele  cuvântătoa­  ca.  să.  înveţe  carte.Au  fost  a  jutaţi  o  vre­
     re...  cu  cuvântul,  cu  petrecerea,  eu  dra­  me  şi  Epdroţi,  djntre  cari  mulţi  erau  aro­
     gostea,  cu  duhul,  cu  credinţa,  cu  curăţe-,   mâni,  iar  unii  chiar  aşezaţi  nici  în  ţarii,
     nia,  luând  aminte  totdeauna  la  citirea   dar  majoritatea  burselor  au  fost  dote
     diminezeestilor  scripturi,  la  mângâierea   românilor  şi  de  la  1885  încoace,  numai  la
     celor  necăjjiţi,  la’învăţătură'celor  te  au.  români  din  ţară.  Mulţi  oameni  de  seama,   MARCEL PROUST
     trebuinţă  de  sfătuire,  la  apărarea  color   din  toate  categoriile,  au  fost  bursierii  a-
     ee  se  nedreptăţesc,  la  ajutorul  văduvelor   cestui  aşezământ.  Fruntaşi  polirici,  Eu-   Pentru  modestia  ne-bacalaureată,  ră­
     si  «I  sărmanilor,  la  ocrotirea  săracilor,   geniu  Stătescu,.  Mihaii  Pherekyde,  Gri-   mâne  deci,  Proust,  un  fenomen,  să  zi­
     la întemeerea şcolilor..."            gore  Păucescu,  Constantin  A  rion  :  pro­  cem.  dar  un  fenomen  căruia  nu  i  se  va
      Această  frumoasă  activitate  păstoreas­  fesori  universitari  ca  I.udovic  Mrazei.   face  indignitatea  de  a  fi  socotit  fami­
     că-a  fost  turburată  de  i-rădăciimile  Pas-   Alex.  Myler  şi  alţii  mai  tineri  ;-pictori   liar.  Un  fenomen,  de  sigur,  căci  smuls
     va-ngiilor  şi  apoi  de  răsboiul  dintre  ruşi   ca  Sterjade  şi  Teisanu  ;  muzicanţi  c\   cu  o  vădită  violenţă,  deşi  distrată  de
     şi turci.  început  la Î806. Dositei Filitti, cu   Jean  Atanasiu  şi  Fnacovici  ,  înalţi  ma­  atâtea  ori,  din  rotiţele  unso  ale  obici­
     tonte  că  i  se  conferise  marele  cordon  al   gistraţi, medici şi ofiţeri.  nuitului  pas.  clin  mersul  calculat  al  sti­
     sfintei  Ane,  se  opuse  la  măsurile  de  aca­  A  fost  aşemântul  mitropolitului  Dosi­  lului,  din  paragina  zilei  de  ieri  din  pre­
     parare  «  vieţii  bisericeşti  române  de  că­  tei  Filitti  o  instituţie  cu  adevărat  bine­  zicerile ştiinţei ce vu să vio.
     tre  ruşii  riăzuitori  la  încorporarea  ţărilor   făcătoare.  dar caro,, prin legea. exproprie­  S‘a  întâmplat  să  se  încuie  iq  cameră
     româneşti.  Cu  urmare,  în  Ianuarie  1810,   rii,  a  fost  greu  lovită.  Veniturile  sunt   vătuită,  lângă  jarul  deschis  al  vetrei  şi
                                                                        1
     fu  dest'tuit  prin  .  ucaz  împărătesc,  depor­  mici  acum,  iar  ajutoarele  nu  mâi   pot  fi   }e  covoare  cărora  papucii  de  boală  nu
     tai  la  Dobrovăţ,  plimbat  kt  Tighina,  A-   multe şi îndestulătoare.     e  imprimă  o  urmă  cel  puţin,  un  om  tâ­
     ninoasn  şi  Târşor  şi  în  sfârşit,  pus  iu  li­  Pentru  toate  cele  zise,  cuvine-se  pome­  năr,  palid  şi  astmatic.  Nu  vă  întrebaţi
    bertate  prin  intervenţia  Austriei,  se  sta­  nirea  cu  laudă  a  mitropolitului  Dositei   de  unde  vine,  din  Ierusalim  sau  Galici
     bili  la  Braşov.  Singura  Iui  protestare   Filitti,  cel  cari  a  iubit  cartea»  s'a  străduit   Cişulpină,  nici  cari  i-au  fost  bunică  r,i
    contra.  violenţei  ce  i  se  făcea,  a  fost  a-   în  huilă  rânduială  a  vieţii  bisericeşti  şi  n   bunic.  El  este  acolo  şi  scrie.  Să  urmă­
    eeea dela 1810 când, prin mijlocirea con­  fost  stăpâniţi  de-gândul  liberării  întregii   rim  în  întuneric  o  jurubiţă  de  gând  şl
    sulului  francez  din  Bucureşti,  solicită   ortodoxii  balcanice  de  siib  stăpânirea   până  la  sfârşit  s'o  toaroem,  cu  răbdarea
    sprijinul  lui  Napoleon  I,  ca  rege  al  Ita­  păgână. .                  cugetărei lui, în perpetuă mişcare.
    liei. amintind  că, deşi născut în ţinutul Ia-   Noi  azi  nu  putem  găsi  ideia  in  jurul   Dacă  ni  se  cere  totuşi,  să-I  afiliem
    ninci,  era  originar  din  insulele  ionice  şi   căreia  să  vibreze  ortodoxia  întreagă  :  el   foi  cătoriilor  de  mai  de  mult.  să  trecem
    deci.'prin  uceată  origine,  supus  ’talian.   o găsise.                    fermecatul  fus  în  mâinile  lui  Lucios  şi
    De  atunci,  el  n‘n  solicitat  reintegrarea   Laudă pomenirii Ini.         Pascal,  lui  Stendhal  şi  Constant.  De  nu,
    în scaun : dimpotrivă, când la 1812 fu re­  ; .Preotul NIC.) M. POPFSaj      .să  rămânem,  pur  ţi  simplu,  la  fenomv
    chemat  de  loan  Vodă  Caragea.  el  refuză           Profesor universitar   nul Proust.
    de a sc întoarce. Trăi ret ras la Braşov,       Membru al Academiei Române     S‘«b discutat apoi, şi până azi discuţia
   1   2   3   4   5   6   7   8