Page 9 - 1927-04
P. 9

OM PERSUL Uf ERAU

                            NOTIŢE CRITICE
           Cum e orientat

                   publicul cetitor ?

            Despre ,,cercetarea critică/ ' despre
          „poetul P. Cerna** a d-lui I. Lieea, profe­
          sor, sântem nevoiţi să spunem următoa­
          rele :                          •
            1.   Cu istorie literară, ea co nţ iile cel pu­
                                                  ION Pil.LAT : Biserica de altădată,
          ţin 4 greşeli :                       j/oexii, ed. .Cartea Românească". 1926.  şi  din  elanul  sentimental  al  acelora.  Li­
                                                                                       nia  d-sale  este,  mai  ales  în  primele  lu­
            1.  Că  „singurele  poezii  reuşite  (e  vor­                              crări,  a  unui  parnasian  îndrăgostit  de
          ba  despre  Gr.  Alexnndrescu)  sunt  desi­  In  ziua  în  care  istoriografia  noastră   forma undu­
          gur  :  Rugăciune,  Anul  1840  şi,  într'o  oa­  literară  va  ajunge  să  practice  —.  ca  pe   ia  r  dacă,  dea  se  meni,  cu  simbolismul
          recare  măsura,  Umbra  lui  Mireen  la  Co-   o  normă  şi  nu  ca  pe  o  întâmplătoare  ex­
          7,ia. (pag. 4).                       cepţie  —  monografia  poeţilor  contim­  are  mai  mult  înrudiri  colaterale,  nu-i  mul
                                                                                       puţin  adevărat  că  ucenicia  sa  literară
           2. Că poetul Nicoleaim n‘ar fi lăŞat ni­  porani  —  d.  Ion  Pillat  o  va  avea,  prin­  l-a purtat dela romantismul eminescian
          mic  la  înălţimea  lui.;.Depărăţ6anu  şi  A,   tre  primii.  Şi  cariera  sa  literară  cu  no­
          Mureşianu  (pag.  4)  când  despre,  a  ce  laş   bilul  cult  pe  care  l-a  închinat  aproape
          uri  cunoscut  critic  zice  :  ..areŢexpresiu-   exclusiv  ]x>eziei  şi  valoarea  acestei
          nea  energică,  arătând  multă  sinceritate"   poezii,  aşa  de  unitară  si  evoluând  în
          (M, Dragomirescu şi G. Adamoscu.: Poe­  cadrul—ai  zice  —unor  legi  preeoncopu-
          tica),  iar  Ţitu  Mniqrescii  vede  un  pre­  te  —  îl  designa,  de  pe  acum,  râvnei  şi
          cursor  al  lui  Eminescu  prin  ironia  .ama­  pasiunii cercetătorilor literari.
          ră,  care  străbate  pu(inele  lui  poezii  (Di­  'Activitatea  poetică  a  d-lui  Ion  Pillat,
          recţia nouă).                         care  numără  la  activul  său  şapte  vo­
           3.  Că  Ylnhufă  ar  fi  scris  „absorbit  şi   lume  de  poezii,  este  cea  mai  frumoasă
          vrăjit  de  puternica,  personalitate  a  lui   lccţiune  şi  pilda  cea  mai  elocventă  pen­
          M. Eniinescu" (pag. 5).               tru  ţinerile  genera  fii  de  stihuitori,  de
           4.  Că — în fine— literatura Româneas­  câtă  dragoste,  şi  mai  ales  de.  câtă  asiduă
                           1
          că ar fi având „multe'  monografii des-  stăruinţă  treime  9ă  dea  dovadă  un  poet
    j  ;  pre  :  „Al.  Vlahuţă   G.  Coşbuc,  ,Y.  Alecs-   până  la  desăvârşita  promovare  a  tem­
                       v
          andri,  M,  Eniinescu,  Gr.  Ale>xandrescu,   peramentului  său  poetic.  Cititorul  ne-
          etc“ (pag. 7).           '            iniţiat,  căruia  i-ar  cădea  în  mână  unul
           Adecă  o  lipsă  destul  de  simţită  a  unei   din  primele  volume  ale  d-lui  Ion  Pillat,
          sigure  informaţiuni  de  istorie,  literară,   să  zicem  „Eternităţi  de-o  clipă"  sau
          întovărăşită  cu  confuziea  regretabilă  a   ..Amăgiri  apărute  cu  zece  ani  şi  mai
          lucrărilor  de  valoare  cu  simplele  încer­  bine,  în  urmă.  ar  fi  foarte  mirat  să  afle
          cări de diletant.        f            că  şi  ele  sunt  tot  ale  poetului  desăvâr­
           II.   Să caracterizăm, tot priiR citate, şi   şii  din  evocările  peisngiilor  argeşene
          „critica" d-lui I. L.    \            sau  nl  pastelurilor  brumate  de  vis  ş)
           1. Dcsfpre Răsunetul  lui lui A.   Mureşianu istorie,  şi  că  dintre  versurile  acelea  cu
         d-sa zice că e ,,cam lipsită  de gradaţie' şi  armonii  întâlnite,  cu  teme  oarecum  di­
         cu.  oare  cari  argumentări  şi  cWclaraţiuni   dactice  şi  cu  stângăcii  dujoase  şi-a  luat
          retorice" (pag,. 4).     «j           zborul  columba  imaculată  şi  graţioasă
           2.  Despre poeziile erotice alcj  lui Cernu   care  este  poezia  aşa  de  personală  :;i  fl­
         adaogă că... „sânt aşa de frumoaso, că (1)   irt  t  de  artistică  din  ultimele  sale  volu­
         poartă  pecetea  (2)  perfecţiunii,  în  ,nşa   me.  întruna  din.cele  mai  încântătoare
         fel  (3), încât(4)  nici  nu  ştim cir  ce să în­  poeme  pe  care  le-a  modulat  pe  iscusi­
         cepem mai întâiu (5) (pag. 9).         tul  său  naiu  rustic-din  care  a  izbutit  să
           3. In legătură cu aceleaşi r$ amintim  scoată  acorduri  surprinzătoare,  în  noe-     ION PILLAT
         în  treacăt  că  poetul  „ar  fi  avţjt  oarecari   ma  „Aci  sosi  ]>e  vremuri",  d-1  Ion  Pillat,
         neplăceri  din  cauza  relfţiilor*  sentimen­  sc  rosteşte,  într'o.  manieră  indirectă,   prin  Coşbuc  şi  simbolismul  francez-  până
         tale,  încă  de  pe  când  se  afla  Brăila"   despre  sine,  când,  vorbind  de  întâmpi­  la  golful  de  lumină  al  propriului  său
         (pag. 14).    .         •  •' J.i -   *  narea  miresei  în  acelaş  decor  al  bu­  suflet,  de  astăzi.  Iată  pentruce  vorbeam,
           4.  Despre  aceleaşi  :  ,.Altc  poezii  eroti­  nicilor  scrie  :  ,....$i  ţi-ain  părut  roman­  întru  început  de  exemplul  carierei  poe­
         ce, destul, de frumoase sunt...“ '(pag, 18) ;  tic  şi  ponte  simbolist",  Dintr'un  roman­  tice a d-lui Ion Pillat.
                                      :         tic,  poetul  „Bătrâni-lor"  nu  are  decât   Scriind  intr'unu  din  sugestivele  sale
           5. Compa rafia cu tranda.firii şţ spinii e  poate  aspiraţia  pentru  culoare,  pentru   muşti,  despre  Mallarme,  Ilemy  de  Cour-
         interesantă,  fiindcă  tentează  pe  mulţi  din   miragii  de  Orient  şi  peregrinări  în  na­  mont  susţine,  fără  intenţie  de  paradox,
         zilele noastre** (pag. 18).   ]        tură fură să aibă însă nimic din patosul  cu  şi  Verlaine  şi  poetul  :  ,  După  amiezii
                                     : l
           6.  „E de mirare căCerna (6),*... n a cân­                                 unui  faun"-ca  şi  întreaga  literatura  ac­
         tat  povestea  bătrânului  Danitbj'u...,  nici                               tuală  şi  mai  ales  aceea  căreiu  i  se  zice
         sutele  şi  mii(7)  de  corăbii..,,  nici....  cana­                         simbolistă,  este  baudelairiănă  şi  „nu  a-
                    1
         lul Filipoiu...'  (pag. 24).                                                 tât  prin  tehnica  exterioara,  cât  prin  a-
           7.  In altă parte d-sa- caută s.ă. rezolve                                 ccea  internă  şi  spirituală,  prin,  simţul
                                                cupa  un  loc  de  frunte  în  literatura  noa­
         chestiaunca  inutilă  :  de  unde-  şi-ar  fi   stră..." (pag. 41).          misterului,  prin  grija  de  a  asculta  ceeace
         luat Cema ideile sociale ?   .. .       IÎT.  Despre  limba  acestui  studiu,  la  ce­  apun  lucrurile,  prin  dorinţa  .de  a  comu­
           8.  Altă  problemă  tat  atut  df  inutilă  :   le  de  mai'  sus.  .adaog  o  singură‘frază  :   nica.  dela  suflet  la  suflet,  cu  gândul
         Cum concepea Cerna ?                    „Iubirea  simţită  aşa  cum-o  simfia  şi  o   obscur  răspândit  în  noaptea  lumii,,  etc.,
           9. Judecata finală  : Va rămârie P. Cerna                                  ctc."  Răsturnând  termenii  unui  identic
         în poezia românească ? Răspuns :      înfelegea  Cerna  est.e  aşa  de  trainică,  aşa   proces  ‘  dc  filiaţie,  pentru  literatura
                                               do solidă, încât nici ura,' nici gândul mor­
           „Dacă  poetul  francez  Arverş  s‘a  făcut                                 noastră,  întâlnim  în  începuturile  unei
         celebru  printr'o  singură  poezie...V  dacă   ţii  nu  o  poate  turbura,  şi  nici  o  altă  pu­  bune  părţi  din  poeţii  noştri  urmele  ti­
         preotul-poet  Alexe  Mafcevici  rămâne  în   tere  din  lume  nu  c  în  stare  sa-  o  -dis­  raniei  eminesciene.  Negreşit,  nc  gân­
         literatura  română  prin  poezia  ».sa  .,Limba   trugă". ^   . . • .   •   .......'*  dim,  la  adevăraţii  poeţi  la  aceia  care
                                                       r
         noastră"... desigur că şi P. Cerna va o-  Concluzie  :  o  pasabilă  lucrare  dc  şco­  posedă  o  autonomie  temperamentală  şi
                                               lar  care  nu  trebuie  însă  publicată  nici   nu  la  fauna  parazHoră  care  niciodată  nu
                                               in  ..anuar",  nici  în  broşură  spre  a  con­
                      .  {                                                            sc  descătuşează  din  lanţurile  eminescie­
           1) dece nu : încât... ?             tribui  la  dezorientarea  şi  a  ,  publicului  şi   ne.  începuturile  d-lui  Ion  Minulescu,  ră­
          2)  dece nu : pecetia... ?           a  şcolarilor.  E  un  prost  serviciu  pe  care   mase  pe  bună  dreptate,  in  paginile  în­
                                               cei  ce  au  crezut  altfel  l-au  făcut  litera­
          3) iar ?                 /, *        turii  -româneşti.  Poezia  lui  Cerna  cere  o   gălbenite  alo  revistelor  de  pe  vremuri,
           4) aşa da !                                                                prunele  poeme  ale  d-lui  Ion  Pillat,  nu
          5) a începe mai întuiu — e un urât ple­  snecială  pregătire  pe  lângă  gustul  este­  ştiu  întrucât  poezia  iniţială  a  d-lui  Ar-
         onasm.                                tic  pp  care  ci.  T.  L.  nV  putut  să  ne  con­  ghezi,  fără  să  mai  amintim  de  mapele
                                               vingă că lc posedă.
          6)  observaţi cacofonia.                                                    doTâborator  —  atâtea  din  ele  postume—
          7) de cc nu : sutele şi miile ?                    PAUL T. PAPADOPOL        ale majorităţii • poeţilor "de azi, mări uri-
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14