Page 9 - 1927-04
P. 9
OM PERSUL Uf ERAU
NOTIŢE CRITICE
Cum e orientat
publicul cetitor ?
Despre ,,cercetarea critică/ ' despre
„poetul P. Cerna** a d-lui I. Lieea, profe
sor, sântem nevoiţi să spunem următoa
rele : •
1. Cu istorie literară, ea co nţ iile cel pu
ION Pil.LAT : Biserica de altădată,
ţin 4 greşeli : j/oexii, ed. .Cartea Românească". 1926. şi din elanul sentimental al acelora. Li
nia d-sale este, mai ales în primele lu
1. Că „singurele poezii reuşite (e vor crări, a unui parnasian îndrăgostit de
ba despre Gr. Alexnndrescu) sunt desi In ziua în care istoriografia noastră forma undu
gur : Rugăciune, Anul 1840 şi, într'o oa literară va ajunge să practice —. ca pe ia r dacă, dea se meni, cu simbolismul
recare măsura, Umbra lui Mireen la Co- o normă şi nu ca pe o întâmplătoare ex
7,ia. (pag. 4). cepţie — monografia poeţilor contim are mai mult înrudiri colaterale, nu-i mul
puţin adevărat că ucenicia sa literară
2. Că poetul Nicoleaim n‘ar fi lăŞat ni porani — d. Ion Pillat o va avea, prin l-a purtat dela romantismul eminescian
mic la înălţimea lui.;.Depărăţ6anu şi A, tre primii. Şi cariera sa literară cu no
Mureşianu (pag. 4) când despre, a ce laş bilul cult pe care l-a închinat aproape
uri cunoscut critic zice : ..areŢexpresiu- exclusiv ]x>eziei şi valoarea acestei
nea energică, arătând multă sinceritate" poezii, aşa de unitară si evoluând în
(M, Dragomirescu şi G. Adamoscu.: Poe cadrul—ai zice —unor legi preeoncopu-
tica), iar Ţitu Mniqrescii vede un pre te — îl designa, de pe acum, râvnei şi
cursor al lui Eminescu prin ironia .ama pasiunii cercetătorilor literari.
ră, care străbate pu(inele lui poezii (Di 'Activitatea poetică a d-lui Ion Pillat,
recţia nouă). care numără la activul său şapte vo
3. Că Ylnhufă ar fi scris „absorbit şi lume de poezii, este cea mai frumoasă
vrăjit de puternica, personalitate a lui lccţiune şi pilda cea mai elocventă pen
M. Eniinescu" (pag. 5). tru ţinerile genera fii de stihuitori, de
4. Că — în fine— literatura Româneas câtă dragoste, şi mai ales de. câtă asiduă
1
că ar fi având „multe' monografii des- stăruinţă treime 9ă dea dovadă un poet
j ; pre : „Al. Vlahuţă G. Coşbuc, ,Y. Alecs- până la desăvârşita promovare a tem
v
andri, M, Eniinescu, Gr. Ale>xandrescu, peramentului său poetic. Cititorul ne-
etc“ (pag. 7). ' iniţiat, căruia i-ar cădea în mână unul
Adecă o lipsă destul de simţită a unei din primele volume ale d-lui Ion Pillat,
sigure informaţiuni de istorie, literară, să zicem „Eternităţi de-o clipă" sau
întovărăşită cu confuziea regretabilă a ..Amăgiri apărute cu zece ani şi mai
lucrărilor de valoare cu simplele încer bine, în urmă. ar fi foarte mirat să afle
cări de diletant. f că şi ele sunt tot ale poetului desăvâr
II. Să caracterizăm, tot priiR citate, şi şii din evocările peisngiilor argeşene
„critica" d-lui I. L. \ sau nl pastelurilor brumate de vis ş)
1. Dcsfpre Răsunetul lui lui A. Mureşianu istorie, şi că dintre versurile acelea cu
d-sa zice că e ,,cam lipsită de gradaţie' şi armonii întâlnite, cu teme oarecum di
cu. oare cari argumentări şi cWclaraţiuni dactice şi cu stângăcii dujoase şi-a luat
retorice" (pag,. 4). «j zborul columba imaculată şi graţioasă
2. Despre poeziile erotice alcj lui Cernu care este poezia aşa de personală :;i fl
adaogă că... „sânt aşa de frumoaso, că (1) irt t de artistică din ultimele sale volu
poartă pecetea (2) perfecţiunii, în ,nşa me. întruna din.cele mai încântătoare
fel (3), încât(4) nici nu ştim cir ce să în poeme pe care le-a modulat pe iscusi
cepem mai întâiu (5) (pag. 9). tul său naiu rustic-din care a izbutit să
3. In legătură cu aceleaşi r$ amintim scoată acorduri surprinzătoare, în noe- ION PILLAT
în treacăt că poetul „ar fi avţjt oarecari ma „Aci sosi ]>e vremuri", d-1 Ion Pillat,
neplăceri din cauza relfţiilor* sentimen sc rosteşte, într'o. manieră indirectă, prin Coşbuc şi simbolismul francez- până
tale, încă de pe când se afla Brăila" despre sine, când, vorbind de întâmpi la golful de lumină al propriului său
(pag. 14). . • •' J.i - * narea miresei în acelaş decor al bu suflet, de astăzi. Iată pentruce vorbeam,
4. Despre aceleaşi : ,.Altc poezii eroti nicilor scrie : ,....$i ţi-ain părut roman întru început de exemplul carierei poe
ce, destul, de frumoase sunt...“ '(pag, 18) ; tic şi ponte simbolist", Dintr'un roman tice a d-lui Ion Pillat.
: tic, poetul „Bătrâni-lor" nu are decât Scriind intr'unu din sugestivele sale
5. Compa rafia cu tranda.firii şţ spinii e poate aspiraţia pentru culoare, pentru muşti, despre Mallarme, Ilemy de Cour-
interesantă, fiindcă tentează pe mulţi din miragii de Orient şi peregrinări în na mont susţine, fără intenţie de paradox,
zilele noastre** (pag. 18). ] tură fură să aibă însă nimic din patosul cu şi Verlaine şi poetul : , După amiezii
: l
6. „E de mirare căCerna (6),*... n a cân unui faun"-ca şi întreaga literatura ac
tat povestea bătrânului Danitbj'u..., nici tuală şi mai ales aceea căreiu i se zice
sutele şi mii(7) de corăbii..,, nici.... cana simbolistă, este baudelairiănă şi „nu a-
1
lul Filipoiu...' (pag. 24). tât prin tehnica exterioara, cât prin a-
7. In altă parte d-sa- caută s.ă. rezolve ccea internă şi spirituală, prin, simţul
cupa un loc de frunte în literatura noa
chestiaunca inutilă : de unde- şi-ar fi stră..." (pag. 41). misterului, prin grija de a asculta ceeace
luat Cema ideile sociale ? .. . IÎT. Despre limba acestui studiu, la ce apun lucrurile, prin dorinţa .de a comu
8. Altă problemă tat atut df inutilă : le de mai' sus. .adaog o singură‘frază : nica. dela suflet la suflet, cu gândul
Cum concepea Cerna ? „Iubirea simţită aşa cum-o simfia şi o obscur răspândit în noaptea lumii,, etc.,
9. Judecata finală : Va rămârie P. Cerna ctc." Răsturnând termenii unui identic
în poezia românească ? Răspuns : înfelegea Cerna est.e aşa de trainică, aşa proces ‘ dc filiaţie, pentru literatura
do solidă, încât nici ura,' nici gândul mor
„Dacă poetul francez Arverş s‘a făcut noastră, întâlnim în începuturile unei
celebru printr'o singură poezie...V dacă ţii nu o poate turbura, şi nici o altă pu bune părţi din poeţii noştri urmele ti
preotul-poet Alexe Mafcevici rămâne în tere din lume nu c în stare sa- o -dis raniei eminesciene. Negreşit, nc gân
literatura română prin poezia ».sa .,Limba trugă". ^ . . • . • .......'* dim, la adevăraţii poeţi la aceia care
r
noastră"... desigur că şi P. Cerna va o- Concluzie : o pasabilă lucrare dc şco posedă o autonomie temperamentală şi
lar care nu trebuie însă publicată nici nu la fauna parazHoră care niciodată nu
in ..anuar", nici în broşură spre a con
. { sc descătuşează din lanţurile eminescie
1) dece nu : încât... ? tribui la dezorientarea şi a , publicului şi ne. începuturile d-lui Ion Minulescu, ră
2) dece nu : pecetia... ? a şcolarilor. E un prost serviciu pe care mase pe bună dreptate, in paginile în
cei ce au crezut altfel l-au făcut litera
3) iar ? /, * turii -româneşti. Poezia lui Cerna cere o gălbenite alo revistelor de pe vremuri,
4) aşa da ! prunele poeme ale d-lui Ion Pillat, nu
5) a începe mai întuiu — e un urât ple snecială pregătire pe lângă gustul este ştiu întrucât poezia iniţială a d-lui Ar-
onasm. tic pp care ci. T. L. nV putut să ne con ghezi, fără să mai amintim de mapele
vingă că lc posedă.
6) observaţi cacofonia. doTâborator — atâtea din ele postume—
7) de cc nu : sutele şi miile ? PAUL T. PAPADOPOL ale majorităţii • poeţilor "de azi, mări uri-