Page 11 - 1927-05
P. 11
mente descriptive, izolările autoru- gini de antologie pe care însuşi d-sa le-a pe câte trei. — E mică pensia, puii mâ
în schimb sau ale celorlalte ale lui scris, şi, apoi, alături de superbele pa inii, cinstea-i mare!“ Admirabil sfârşit
ichipări, în mijlocul singurătăţilor gini ale lui Hogaş, de atâtea niţele din de o satiră cu atât mai acidă, cu cât e
rii, creiază în cuprinsul unora din Em. Bucuta, Bucura Dumbravă Al. mai sobră.
tole, un vid pur şi o tăcere încreme- Odobescu, al cărui Fals tractat de vână Iar alteori, d. Pora creionează scenele
, între păreţii de o(el ai căreia vi- toare — afară de veritabilele povestiri cărora le-am zice, în deosebire de cele
4
jză toate duhurile nrtbănuite şi pul- din viata vânătorească ale d-lui Âl. Caza- din pictură, „naturi vii* cum e acea de
:ă însuşi sufletul naturii. Fără să mai ban — rămâne cu tot caracterul lui când licioasă „Caritate** care Aer mărita o
îem că nu peste tot. că totuş aceste livresc şi când oarecum artificios, cea citaţie integrală pentru comicul micei
ui preistorice nu sunt la înălţimea mai agreabilă lectură şi cea mai bogată situaţii şi al marilor intenţii : doi copi
ora din celalt jurnal amintit şi că— peregrinare într‘un domeniu, în oare laşi, la o fereastră de casă avută, ur
uvaţiune eficace — acele capitole doar descrierile lui Gogol şi ale lui Tur- mărind o fetiţă, mai măricieă ce se în
t mai turburătoare, mai mistice şi ghenicv ne însoţiseră paşii. cearcă zadarnic, în stradă să urce un
poetice, în care şi talentul marelui Iată atâtea nume ale literaturei noa srneu fără coadă. întâi bucuria, bat
Sru liric este mai în lairgul său şi-şi stre pe hatul acesta al poeziei descripti jocura, apoi înţelegerea. Dar când unul
Deşte mai din plin culorile paletei lui ve de unde nu e exclus să mai isbuenca- din ei aproape desculţ dă fuga în stra
r
:riptive peste tablourile din natură, ®că — ca să s ârşim în ton — încă mulţi dă cu o bucată dc cârpă, e surprins de
tiu că dacă este de făcut o constatare iepuri încântători. bonă şi [pedepsit : „Celălalt piciu a vă
imic nu ne poate opri când e vorba zut tot, s‘a pornit $i el pe bâzâit şi a tu
m autor aşa de bogat ca d. Mihail ^a- N. PORA : Din lumea lor. Povestiri lit-o dela fereastră. Numai fetita a ră
Danu. este că volumul acesta se re- pentru copii ed. ,,Ancora-Benvenişti‘‘, mas în stradă, uitându-se tristă la bu
:e de-o oarecare oboseală stilistică— 1926. cata de cârpă, rămasă pe trotuar, unic
irită în bună parte — bănuesc — şi trofeu al unei cairităţi 1101511111116“.
ei cochetării lexicale ce-1 îndeamnă Iată o literatură pe cât de utilă pe a- Trăsături delicate si care vădesc la d.
facă concesiuni neologismelor şi ex- tât de grea. Zac în făpturile misterioase Pora, preocuparea de a ridica motivele
siilor prea de ziar. Intenţia ironică ale copiilor atâtea taine, atâtea pofte şi literaturii de copii la locul dc cinste al
>e poate urmări şi în „Cocostârcul al- atâtea surprize, că, nu e nici o mirare artei însăşi.
4
tru* şi mai cu seamă în „Oamenii dacă atâta din literatura confecţionată
lună“ nu lipseşte dar ea umbreşte» pentru copii rămâne străină de curiozi EUGEN-PAUL-SAVIN CONSTANT :
•upe unitatea de stil neaoş, tatea lor. Poate că nu e exagerat să spu Poezii, ed. autorilor, tip. „Prietenii ştiin
ici genul scrierii, şi nici materialul nem. iu treacăt, că suferim depeacum.de ţei *, Craiova, 1926.
4
4
rii de dincolo de negură* nu s,ar fî o supraproducţie în materia aceasta. Am
s unor podoabe stilistice cil care d. urmărit ani de zile una din revistele Foarte înduioşătoare această gospodă
aii Sadoveanu ne-a deprins încă din pentru copii, a cărei ultimă pagină adu rie, sub acoperişul aceloraşi scoarţe în
4
iputurile sale. ..Cocostârcul albastru* cea în totdeauna variante care de carş care cei trei frati-poeţi îşi strâng ver
■case în opera sa o inovaţie fericită, mai absurde ale .„şotiilor * — credea di surile. Inegali cu toţii, dăruiţi cu aceiaşi
4
►lefi re de umor discret şi de poezfe rectorul revistei. în reabtate necuviinţe pasiune pentru cuvânt si mai ales pen
tică, pe care „Ţara de dincolo de ne- de-ale copi’lor. Cultul plastic şi literar tru titluri frumoase, întâiul şi al du’lea
ă' şi dacă nu o egalează, nu, năzueşt al instinctelor infantile şi formează, în desprind din moloz şi câte-o placă de
4
puţin să o ajungă, bună parte, materia virgină a unei anu marmor pe care se pot citi versuri pro
tă de ce nu ne-am ierta să nu amin- mite literaturi de copii. Latura et'"că, de miţătoare. Mezinul, ca cel mai nuc. a
, din noul jurnal liric al d-lui Sado- sigur nu predica anostă cât practica fost luat între ei, la mijloc, ca să se mai
nu. acele fragmente cu adevărat poe- sentimentelor frumoase, n«i cum so gă- îmbărbăteze. $i într’adevăr e şi cel mai
1: .Pasaj de rate sara“ cu viziunea j "C ‘ al lui Edmondo de A- debil. Poate că. gândind mai serios, nici
i
n
uore
ea de feorie lacustră sau acest frag- micis sau în romanele contesei de Se- n‘ar fi trebuit să-l ia de pe acum cu
it desprins cu sila şi palpitând de a- gur, este. în deosebi bine primită de dânşii, în această temerară expediţie. Să
nrate miragii ca un mic paradis al copii. Fantezia, basmul. întrun cuvânt fi stat acasă i-ar fi folosit mai mult.
lor : « feeria, iată un miraj care încântă şi pe
n după-anr'aza caldă de primăvară, cel mare, dar mi-te pe cel mic. Litaniile pentru cei uitaţi ale d-lui
ta dormita înflăcărată şi grea de \ia- Tată pentru ce vom întâmpina în tot Paul Constant sunt alcătuite din a-
sub arcuri de sălcii înmugurite. Mi deauna cu bucurie literatura pentru co titudini, oarecum, teribile, numai pe
sa în aerul curat a pământ proasoăt pii scrisă de adevăraţii noştri scriitori. aria instinctelor, cu greşeli de dicţiune
iairbă fragedă. Deasupra, în cerul fără F c'/ui acestui al treilea volum al
iri. plutiră un timp doi vulturi, d-lui N. Pora care ne-a mai dat, în ace- şi de ortografie (afară dacă totul nu-i o-
ind cercuri contrare, cu airipile lor laş st)’"rit. acum aproape 10 ani : De dra pera zeţarului!) în versuri cam ca a-
chise. Unul chema strident diin depăr- gul. lor jşi cu vreo doi ani ini urmă : In- cestea :
le-i înalte ; apoi se lăsară spre miază fr‘o fără departe.
s i se mistuiră în albastru. Grauri apă Povestirile d-lui N. Pora ne aduc în- Oamenii de pază
'e vârfuri subţiri de plopi. tr'un ţinut binecuvântat de D-zeu, cu Au fugit de ploaie şi de groază
în guşă n rol ung, se chemau oameni având sufletele deschise bine Infuudându-se prin câte-o cafenea
L - uşurel şi misterios, ca şi lui. cu eonii ce se întorc din căile gre- Sau prin cârciumi ca să se ’ncălzească şi) să bea
erdl ‘ ""tui ceva departe de lu
ceşte — oameni. Chemandu-sc şelei, după o mustrare de cuget, cu ri sau în cuvinte cam ca acestea : „Soro
sipitori şi alin aţi ce ajung să mun
+
aveau a ia. : o lumină trecură cească pi să maligne bătrânelele părin Beatrice îţi mulţumesc, etc.... * ceeace e
4
* "fWj (!? ’ Sosiiră şi ţârei. ţilor sărăcit’ de păcatele lor, cu oropw altceva decât : ,Soră Beatrice...“ sau
4
niu.r'Ţ^’Ţe c e certară sife, bătând drumul târgului, duşman, ,.eojmar“, „şi urieh’le* , „printr‘e“, etc.,
apărură ga’ti mirate. ~ * re prin ploi şi vânt dar găsind, ca trimise o nooz’"e imposibilă în care totul e, în
4
fl n pioni, altele ‘n sălcii, *. de D-zeu. o s^cipeuci milostivă In cure definitiv în felul — manieră şi străin —
îutatc. Şi după ce se împăcăm, °r.munci, şi vor afla şi adăpost cu ie- următoarelor versuri :
pe urmele graurilor, ca să Ie desCo~ ~e aduc pentru nepoţelele eunrnfi,
fardele. Un broscoi cârcâii de trei ^colată pe care le aşază în iar- Prietina deschide, un golan
a marginea cerului bălţii, apoi tăcu - Dm când în când. satira — O buruiană ca şi tine de maidan —
isit. Deasunra lin aon^u brusc pitu- oua de ciw " l o c şi-atunci avem Hi cere adăpost în noaptea asta grea...
cea mai mică a luncilor si târâi aşa bm e<r oţa “. povestea
4
ubţirel încât n‘o auzi decât tăcerea* . d-lui Pora îşi fatv s+ea j ~ . Amurg prin vitralii — al d-lui Eugen
acea schifă crudă ..Ap<., c .. , Constant este în orice caz altceva.
înduri cari amintesc pe cel mai au- unnr copii pentru al căror ... Mi-aduc aminte să fi scris acum oâp'va
0
1
ic Sadoveanu. poet al descrierilor, răzbii, mamă-si c : .-Uneşte banu " ani despre întâiul d-sale volum : Galerii
cum şi astăzi ne stăpâneşte aminti- pensie, ca să aprindă o lumânare, „u- de ceară şi să fi remarcat o poemă, de o
J
fie cu împrimăvărarea aceea aburi udă s ea‘‘. la mormântul eroului necunoscut, ~ tă vigoare sălbatică şi drăceasca
44
4
. Amint'Vle cănrafului Gheorghiţă *, lipsindu-si copii de steaua tradiţională armii.- în care vedeam o serioasă pro-
cu pădurile solemne şi îndurerate ca de sărbători : ..Se montase când a ajun» „Furtuna "-«se. .Furtuna** şi în „Â-
ca a Petrisorului. la moar+ea căpiriea- acasă. Iar în ogradă, când şă treacă pra misiune. Kega&. ■< ^u şi-a pierdut din
fie cu intermitentele de basm ale gul coşcovitei lor odăiti din casa^ dără murg pnn vitralii . .
ps+pmi ui albastru, sau cu acea mng- pănată. băeţelul cel mai răsărit indr&fcj accent :
1
că învolburare a apelor din ,.Venea ni : — Da steaua noastră, mamă ? Parca „Şi toii pacstosii ’ngenunche
4
!0>nvp S'ret *. ar fi strănuns-o c‘un junghiu în inima,
►acă literatura cinegetică nu şi-a aflat dcabia putu să îngaime : — De unde, :ă’n frica de moarte stă tâlcul credinţei
d. Milia‘1 Sadoveanu nici apologistul puiu'mamii. c.*am anrins-o acolo, lui tă [smerite,—
i»ci poetul, ca a îmbogăţit literatura ticii... Nu mi-a ajuns pensia. Păi pensia Dar sus. cu tichiile roşii pe ceafă l pite,
îânească cu unele pagini care se a- de ce-i asa de mică. mamă ? mai în roţi dracii din turla bisericii râd să leşine.
zţţ, întâi, între cele mai frumoase pa gână piciul. Iar ea strângându-i la piept
