Page 12 - 1927-05
P. 12
UNIVERSUL LITERAR
6
Originalitatea e, adese ori. o auţo
!i cu toate că atâtea păcate se pot cu- schingiuire, o bolnavă necesitate de a
e. ici colo, în versurile d-lui Eugen părea, o travestire carnavalească ori o
nstant, în special inadmisibilele ol- tragică renunţare la propia ta fiinţă.
isme vârâte ca o scabie provincială Societăţile viitoare, când, şi dacă se
sub pielea rimelor, vom lăsa. altora, vor ridica, pe temelia de beton a idea
►cesul şi vom cita o poezie — Taina — lului omenesc, ele singure vor putea să
:ărei frumuseţe $i noutate cititorul de întocmească lista spăimântătoare a rată
ur o va reţine cu simpatie : rilor, şi a farselor, pe cari actualele în
jghebări sociale le-au provocat, înmul
ît flacără şi umbră şi-ţi' tremur lung pe zid.... ţit şi menţinut —• şi vor fi Ia largul lor
;i să mă prinzi? Mă scutur; sunt plutitor fluid, EXPOZIŢIA L. VIORESCU să le precizeze pricinile.
-ti svâcnesc sub tâmple şi-aci-ţi surâd & LEON VIORESCU nu este — pentru
[din stea IN JURUL UNUI INTERWIEV SAU : înţelegerea curentă — nici un artist per
dibui! zadarnic. Mister e urma mea.
FORONCUL REGIONAL ACA fect, nici un original.
DEMIC Nu mânuieşte penelul cu verva grigo-
îs în miez de noapte de-ţi viu prin somn... rescianismului plăcintiu al cutărui mae
[te temi hT-
când î{i pier din cale, plângând duios In una din sălile din fundul Ateneu stru „specific românesc" — şi nici nu
cată să exercite, scrijelind retina, cu
[mă chemi, lui dincolo de rotundă, pătrunzând or- afectarea morfinomanică braco-piciso-lo-
>r flutur prin ode şi’n para lămpii mor betic prin ganguri întunecate mirosind
’n zori de zi cad rouă pe câmpu-aromitor. a mucigai — izbuteşti să descoperi cu tiană, a atâtor desrădăcinati.
multă greutate o expoziţie, de o modes Fiindcă Lcon Viorescu ignorează moda,
tie, care pălmuieşte usturător secile or- ignorează trucul, ignorează până şi ino
t veghe şi hodină; mireasmă şi polen goliuri artistice, instalate cu pompă stu fensivele reţete technice, transmise din
ît suflet şi sunt moarte; uitare şi refren diată în saloanele vaste şi clocotitoare atelier în atelier, cari, suplinind expe
it arşiţă de soare şi fildeş pe zăpezi de lumină, de aiurea. rienţele seculare, uşurează munca lucră
it veşnică minune. Priveşte-mă ! Nu crezi ? torului şi-i liberează căile creaţiunii.
Pictorul L. VIORESCU — pe care aşa
de pu[ini amatori îl cunosc şi aşa de
ana mea răsare din ape şi oglinzi putini cronicari artistici ştiu să-l distin
seamănă şi ţie, dar nu cerca s’o prinzi; gă din potopul de maeştri şi maistorite
nepătruns ca noaptea m’ascund în univers
;i sar în ochi nălucă şi te opresc din mers. cavalcând > pe spinarela curentelor la
modă — prezintă un caz aparte în cu
prinsul plasticii româneşti, care ar me
ipâlc de rândunele pe ghizduri de fântâni... rita deosebită cercetare.
mă cunoşti în ele ? Sunt cântec din bătrâni; Arta este, sau nu, prilej de superioară
it purpură de sară si’n cuiburi duc tăceri voluptate sufletească în măsura în care
îfir polei din lună şi-alin străvechi dureri. opera contemplată îţi sporeşte, sau nu.
cucerirea ta asupra necunoscutului.
it roabă şi stăpână. Mă lăfăesc în gol Căci dacă opera de artă nu depăşeşte
■mi profana culcuşul cu gânduri de viol ; cu lumea ei de senzaţii şi idei expri
cărţi, pe albe pagini, sunt vis din alte vieţi mate, lumea de senzaţii şi idei neexpri
im năzărit în mintea sărmanilor poeţi.
mate ale privitorului, ea rămâne o sim
plă delectare trecătoare, fără nici o ţm-
it flacără şi umbră şi-ti tremur pe podea tere răscolitoare asupra altora, fără nici
-ţi svâcnesc sub tâmple şi aci-ti' surâd un răsunet, ori cât de vag în adâncurile
[din stea....
mă căta... sunt taină... sânt cernere de vremi fiinţei voastre impalpabile : stearpă şi
ţii-am pierit din cale zădarnic mă mai chemi. indiferentă manufactură, sorocită uită
rii şi pentru contemporani şi pentru cei
ce vor trăi în nesfârşitul veacurilor \ii- LEON VIORESCU
Iii de humă ai d-lui Saviu Constant toare.
t animaţi de revolte sociale sau de Pe mine personal nici odată nu m'a in
nuri religioase în care. poetul, nu iz- teresat, şi nu m'a mişcat, perfecţiunea E în opera lui. însă, o atenţiune, o sin
e$te în totdeauna să le tempereze în sine şi nici aporturile, aparente, de ceritate — (oh ! blestemat cuvânt com
ul şi să-i oprească dela anumite erori originalitate. promis de cronicari!!) — o nu ştiu cc
cucernicie, o fierbere lăuntrică, O IZ
gust. Totuşi pentru bucuria de a fi Perfecţiunea e în funcţie de cecace
it. ca şi pentru fi-atele său Eugen, o vrei să exprimi. BUCNIRE NEPREFACUTA A UNUI
szie care să merite a fi citată în în- Sunt anumite senzaţii, asociaţii, senti SENTIMENT INCA NEINTALNIT IN
gime, vom amâna obiecţiile pe alfă- mente cari. prin felul lor, cer tocmai o PLASTICA ROMANEASCA şi pe care —
vag — l'aş putea compara cu sentimentul
ă şi vom face loc următoarelor Mo- dezertare dela perfecta expresiune, con
ce se iţeşte şi perzistă, — dându-i O
? indiene : sacrată. particulară coloratură — în DOINA
noastră bătrână : Tristctă milenară, cu
unt seri când preoţii brahmani desprind impresionantă aromă de fatalitate —
'intr’un convoi stelar câte-un mister; sfârşind în zburda zglobie a plăcerii de
unt seri când şi pe Gange şi pe Ind
A TRAI pentru simpla voluptate de a
trăi — nepervertit — cuminte, aproape
omazii cu ochi galbeni duşi spre cer D. IONESCU-MOREL: Aventurile lui comun ca veveriţa, ca ciocârlia, ca şoi
1 jurul miilor de focuri sfinte
isează la al Vedelor mister. Goangă si Târl.ică. roman pentru copii mul — in nemărginita moşie a Creato
(desene de B'Arg şi Anestin), ediţia Il-a, rului.
ed. , Eminescu'*. 1926. Din toată opera acestui pictor, se mai
unt seri când tofi fakirii di'n morminte
ivie după-o lungă aşteptare Roman versificat din lumea copiilor, degajează totuş nu ştiu ce sfântă _ re
i povestesc Ia focurile sfinte ilustrat de d-nii B'Arg si Anestin, lucra semnare, nu ştiu ce evanghelică umilin
rea d-lui Ionescu-Morel. a ajuns la a ţă, care te surprinde, te încântă ca un
ătrânilor, frumoaselor fecioare, doua ediţie grat'e unor calităţi pe care psalm — şi te absoarbe.
um au văzut în raiul îngeresc de bună seamă le are. Ea place copiilor Dacă eşti cu adevărat artist—porneşti
e Sita prefăcută într’o floare. prin latura aventuroasă a întâmplărilor. din expoziţia lui LEON VIORESCU cu
Romanul e alcătuit pe două părţi. In sentimentul că ai poposit o clipă pe tă
unt nopţi când vrăjitoarele pornesc prima isprăvile deşnehiate ale impeliţa- râmuri neprihănite şi biblic "odihnitoare.
ă caute’n pădurile virgine ţilor şi'n urmă visul prin Iad, pentru Parc'ai fi primit im nou botez...
scunse ierburi care lecuese, plata proastelor purtări şi întoarcerea
pe calea cea bună. Precum se vede alcă ...Noi suntem profesori
unt nopţi când melodiile divine tuire intenţionată, care să convingă. Da şi examinatori...
a cei îndrăgostiţi îti par un vis, că am formula o obiecţiune am zice că (A se cânta foarte pe nas
n depărtat concert de violine — prima parte, desvoltată cum e. pare câte şi gravissim).
odată, o glorificare a nebuniilor celor
xtaz bolnav, extaz de paradis, doi aventurieri şi apoi că dacă s'ar fi în Intr'una din precedentele mele rubrici
ni amintesc ţinutiă plin de basme trebuinţat proza şi pentru prima parte, am ţinut să accentuez aici că nu va fi
i iar recad în vraja lui de vis ar fi fost mai bine. In orice caz, o carte posibilă nici o reformă, nici un pas că
pentru copii. tre organizarea învăţământului artistic
pre încântata tară de fantasme. până ce, MAI INTAI, nu se vor verifica
PERPESSICIUS şi tria cadrele acestui învăţământ, corn-
