Page 14 - 1927-05
P. 14
78
magnifica „ÎNTOARCERE DELA TÂRG"
a lui„Francisc Şirato.
E cu putinţă bunăoară, ca un gazetar
ieşean să nu li cetit nici Cronica plastică
a ultimului număr clin severa revistă ie
şeană „VIAŢA ROMANEASCA' — în
1
care Şt. Dimitrescu nu este cotat ca un
simplu „desenator" şi Er. Şirato ca un
biet... „caricaturist debutant ?
E oare cu putinţă, iarăş, ca un ziarist
de profesiune să nu fi fost la curent cu
activitatea critică a d-lui Şt Dimitrescu,
dar mai ales cu aceea a d-lui braneis Şi
rato, care ne-a dat succesiv, în revistele
„Cronica".... „Cugetul românesc"... „Gân
direa” si... CELE MAI ADAinCI ŞI MAI
COPRIivZATOARE PAGINI DE ANALI
ZA PICiURALA, DIN CATE S‘AU
SCRIS VKE-ODAl’A IN LIiMua ROMA
NEASCA i 1
Nu I... liotărît nu ! Un ziarist ieşean
nu pu.ea cla dovada nici de atâta lipsa de
pudoare I!
Articolele acelea au fost scrise — (dar
sfântă laşitate !... neiscălite....) de câne
unul din profesorii şcoalei de Belle-A ne.
In adevăr şi ştirul şi prudenta lată de
Şt. Dimitrescu (care sosise în laşi cu or
dinul ministrului...) şi sensul mesclnn
belleresc ai unor fraze, şi milogelile din
tre rânduri — (ne reterim la restul arti 7
colului, pe care din respect pentru ceti
tor uu-1 mai reproducem) — trădau su
ficient pe autorul lor, direct interesat in Atunci, poate, gândul la interesele su
cauză. perioare ale şcoalei ? (Ce câştigă o şcoa anume : La fiecare perioadă de trei ani
Am început să mă îndoiesc însă când lă prin ostracizarea energiilor şi lumini să se organizeze de către ministerul ar
nici după câteva zile de aşteptare, nu-mi lor superioare trimise tocmai să aeriseas telor un fel de capacitate artistică în
parveni dela laşi, continuarea. că, să injecteze cu viată nouă, să desco tre profesorii şcoalelor de Belle-Arte şi <
Confirmarea aceasta se prezintă anti pere şi să stimuleze virtuţile creatoare artiştii profesionişti, liberi. Cine învinge 1
cipat în numea mea sub forma unui aflate actualmente în strângerea unor — merge la catedră ; cine cade, pleacă 1
PROTEST IsUALU DE îOŢl CEILAL faşe asfixiante ?) în lume să-şi câştige pâinea, după putere
ŢI PROFESORI ai şcoalei de Belle Arte, Aşa dar, ce i-a putut determina pe a- Regulamentele — (şi d. J. C. et Comp— -
protest în care s'ar ii înfierat atitudinea ceşti nenorociţi la incalificabila lor le respectă cu febră de maniac) — pot 'j x
degradantă din toate punctele de vedere, faptă ? fi modificate în câteva ceasuri...
a colegului decăzut la rolul respingător, Numai parazitismul didactic, altoit pe
Aşa dar. sistemul hereditar — al d-lui
de bâriitor anonim. prostie şi intoleranţă... J. C. et Comp — aplicat la alegerea pro
bW nimic... nimic... nimic ! Ne-o dovedeşte, posterior, d. profesor fesorilor nu poate fi în interesul superior
Tăcere desăvârşită şi în rândurile bre Jean Cosmovici, prin gura căruia toţi
slei gazetăreşti şi în aceea a profesorilor ceilal{i complici au simţit necesitatea să al şcoalei.
Cine se ascunde după deget e descope
dela /inele r rumoase.... se completeze — într'un interviev publi rit de pe urechi — şi de pe miros.
Sufletul meu de moldovean s‘a cutre cat în ziarul _,Rampa“ din 21 Ianuarie c.
murat o clipă sub plezuetul celei mai în La întrebarea : ce crezi despre reorga La întrebarea dacă d. J. C. et Comp—
fricoşate ruşini pe care o primea, nizarea şcolilor de belle arte — d. Cos cunoaşte părerile d-lui N. N. TONITZA
neaşteptat. Iar demnitatea mea de breslaş movici — (et comp.) — răspunde : asupra reorganizării învăţământului ar
al scrisului şi al artei, trozni din toate tistic — d-sa răspunde :
temeliile ei ca sub lovitura formidabilă „Sunt surprins că azi, din considerente „ ..D-lui Tonitza îi sunt nesuferiţi pro
şi laşă a unui trăznet din senin. cari nu mu privesc, se încearcă invada fesorii şi nu acordă credit de cât artişti- j
Nu mai aveam nici o îndoială : TOŢI rea!!) şcolilor de Arte Frumoase cu ele lor. Dar atunci il-nii Şt. Dimitrescu, C.
PROFESORII şcoalei de Belle Arte din mente cari nu oferă garanţia culturii (!!) Ressu şi O. Ilan, devenind profesori, vor
Iaşi au scris ori încuviinţat acele arti şi nici a unui trecut artistic indiscuta înceta de a mai fi artişti ?...*'
cole, cu întunericul şi scârna conştiinţei bil (!!!)...“ O !.. binecuvântată descreptitudine !.*.
lor — şi iau tipărit, nnlogiud tăcerea (Rog pe cititor să înregistreze că c vor- Un artist — născocitor de frumuseţi
ziariştilor. iba de şcolile de Belle-Arte, adică şi de inedite si etern indestructibile—care îm
Nu dragostea pentru Moldova, i-au pu aceia din bucureşti, unde, recent, au plineşte sarcina de a lămuri unor ucenici
tut îndemna la această josnicie, (moldo invadat" două elemente fură „garanţie misterile înalte ce determină logica co
1
venii adevăraţi: „răzăşii lui Ştefan cel (le cultură ' şi fără ,.trecut artistic indis respondentă dintre impalpabil şi palpa
Mare şi Slant” — au iu sângele lor, din cutabil" — O. Han şi C. Ressu—• moldo- bil, dintre muzica sufletului şi muzica
moşi strămoşi, un cliiag statornic de cin van aşijderea). vopselei, a pietrei sau a bronzului ; altis
ste, de curaj şi de mândrie, care-i în Apoi, la întrebarea, cum crede d. Jean tul, care transmite neofitului scânteia
depărtează organic dela acte de nemer Cosmovici — (et comp.) — c‘ar fi bine să înţelegerei superioare şi a entuziasmului
nicie. Ei au înţeles totdeauna să lupte, se recruteze profesorii, răspunde : neprihănit ; artistul care. smulgând pă
pâuă la sacrificiul vieţii, peutru înflori „...să urmăm normele... Universităţilor mântului un biet vierme sorocit să se tâ
rea sufletească a Moldovei şi pentru glo (?!?).. anume, viitorii profesori de Arte rască. orb... îl transformă în fiinţă sep-
ria ei). Frumoase să fie recomandaţi şi primiţi— sibilă, îi aprinde făcliile ochilor şi-i des
Poate sentimentul de ocrotire — une (ce serviabilă gentileţe !) — prin votul chide pentru caravanele sufletului dru
ori legitim — fată de fiii năpăstuiţi ai vechilor profesori..." muri neumblate şi nebănuite, către re.
Molodvei au împins pe acei profesori să (Cu prilejul acesta o întrebare indiscre- galele idealului suprem — fireşte, me
tabere pe La spate, asupra unui străin ca sBstemul acesta electiv... universitar ? rită mai mult decât creditul meii, aj
de pildă Ştelan Dimimsecu ? (Fiindcă Şi apoi închipuiţi-vă greutăţi ca : Han, Societăţii noastre, al omenirii — şi chiar-
articolele toate, scrise cu acest prilej lasă, Dimitrescu, Ressu, Şirato... în balanţa de al d-lui J, C, Comp. !.,.
pervers, să se înţeleasă că noul orofesor ibrişim a d-lui J. C-et Comp. !! Dar,-—(şi aici nu ne gândim nunp+i
este un venetic). (Cu prilejul acesta o întrebare indiscre fl, J- C. et Comp) — dar dacă, de pildă,
Dar Ştefan Dimitrescu este născut, tă—şi penibilă — d. J. C, et Comp. a căpă un chibiţ de club, un maistoruş le cali
crescut — ca toţi strămoşii lui — pe pă tat catedra tot prin votul unanim al ve grafie cu creerul zgribulit, un peşte al
mântul acela prea răbdător al Moldovei, chilor profesori ?...) moaşei comunale, un mare angrosiaţ
—şi toată învăţătura, graiul, scrisul, su Dar trecutul nu ne mai interesează. vânzător de lemne, cu elemente de geo:
fletul, cu toate oglinzile lui, sunt moldo E vorba de viitorul şcoalei. metrie la cântar, satl pn june incolor
veneşti cum nu le are nimeni dintre sem. Pentru asigurarea prosperă a acestui care-a învăţat, la Parts, num „>■«*—*
buturii in netto. al nrelnr niamnnv** viitor eu fno. n nwînnnpfo In nn
