Page 16 - 1927-05

so UNIVERSUL utrh
4h

REDACŢIONALE Mai târziu, d. Banu ne-a chemat pe noi: Pil­ leşte d. C. Radu, tânărul istoriogn,
□ S a pus sub tipar Tabla de materii lat, Maniu şi cu mine. In această perioadă şi-au membru al şcoalei române din Ro^
a Universului Literar, pe anul 1920. desvăluit primele începuturi o seamă de poeţi Reţinem concluzia :
□ In numerele viitoare vom publica noui. Aş putea spune, că datorită mic, au pu­
versuri, proză şi studii : Ion Pillat, Vic­ tut fi publicaţi : V. Voiculescu, A. Domiuic, Tu- E cunoscut procedeul unor poeţi de-a î
nv:
tor Eftimiu, Sărmanul Klopştock, C. dor Vianu şi Marcel Romanescu. lui în negura trecutului umila lor origine, p, F
Ardeleanu, Alice Gabrielescu, Sylvrus După războiu, „Flacăra" a apărut cu d. C. nând-o pe seama vreunui erou legendar, k
Rolando, Sarina Cassvan Pas, A. Marcu, Banu, Piillat, Porsena, Sergiu Manolescu, Ion a făcut Ronsard şi aşa credem că a voit i
Carapancea, P. Igirogianu, Sergiu Dan Sân Giorgiu, Alice Soare şi eu. facă şi Vasilc Alecsandri, de-a scris la
George Dorul Dumitrescu, N. I. Herescu, Nu pot afirma că numărul cetitorilor a cres­ în Suvenire din viaţa mea :
Ion Buzdugan, ctc. cut după război. Dacă înainte de război scoteam „Familia mea este originară din Veneţia, >
I). F. Aderea va adăoga un post-scrip- până la 15 mii de exemplare, după această peri­ timpul când această republică era strălucită ;
tum la Micul tratat de estetică. oadă nu am putut ajunge nici 20 mii, cât am Străbunul meu, om cu inimă îndrăzneaţă şj ' &
c
fi vrut. Din cauza greutăţilor materiale revista spiritul cavaleresc, veni în Moldova şi p ,'*
u
SCRIITORII şi-a încetat un timp apariţia pentru a apărea în a lui spadă în serviciul ţării, se căsători |J
a patra fofină sub redacţia poetului Ion Minu- o româncă şi deveni obârşia faml'lieil Alt .l
□ A apărut în editura „Cartea Ro­ sandri". ;
mânească" Fuga lui Şeiki, (237 pag., lei lescu, Claudia MiWiau şi Vintilă Rusu-Şirianu. Asemănarea cu legenda banului Mărăcină
Probabil că nici literatura modernistă, nu a a-
70), romanul premiat la concursul edi­ juns încă să placă publicului nostru ,căc> şi sub evidentă. Originea poetului nostru trebuie
turii, al d.-lui Emanoil Bucuţa. căutată — după dânsul — în trecutul glorii
In adăstarea menţiunilor ce vom con­ această metamoifoză n’a putut dăinui. Acum e al unei ţări străine : Italia. Străbunul lui tru
vorba s’o scoatem din nou. Ne mai trebue pu­
sacra acestei opere aşteptată, reamin­ ţin ca să complectăm suma necesară pentru un buie să fi fost negreşit un cavaler inedieyjj
tim că d-l Emanoil Bucuţa, poetul Flo­ cu „spirit cavaleresc" şi „inimă îndrăzneaţi']
rilor inimii şi al Românilor dintre Vi- început. In această privinţă, trebue să mai vor­ căci altminteri n’ar cadra cu idealul medieval
besc cu d. C. Banu.
din şi Timoc, etnografie şi literatură în al romantismului. Venind în Moldova, străbuni
acelaş timp, e autorul Legăturii roşii, lui viteaz „puse a lui spadă în serviciul ţării‘|
admirabila povestire dramatică apărută □ SOCIETATEA DE MÂINE (IV. 3. întocmai ca banul Mărăcină, care-şi părăsi pi
în „Cartea Vremii", la Fundaţia Prin­ 23 Ian. 1927). tria pentru a-şi pune spada în- serviciul Frâu
cipele Carol, lucrare care a obţinut, o- Despre „Psichologia satelor" scrie d. tei.
dată cu binemeritata atenţie a criticei, P. Rădulescu-Motru, arătând cum sa­ Dar de ce străbunul lui e italian şi nu fraJ
premiul „Femina“ pentru România. tul românesc e lipsit de „personalitate
Fost redactor intensiv al Ideei Euro­ energetică" : ccz ? Poate pentru că numele lui, având \
pene, în care a publicat cutezătorul său formă apropiată de numele italian Alecsandri:
ar putea mai uşor să inducă în eroare pe iste]
„ziar al unui drumeţ", neapărut încă în Satul românesc nu este dar lipsit de perso­ ricin literari, tentârdu-i să aducă chiar arp-
volum), fost director al Buletinului nalitate. Pe cea istorică, sau etnică, el o are
Cărţii, redactor la Arhiva Socială, de­ fără discuţie. El nu are însă o personalitate c- mente în sprijinul acestei aserţiuni ?
Şii de ce-a ales ca oraş de origină a stri
ţine astăzi cronica literară la Societa­ nergetică, adică o personalitate, care conti­ bunului său, tocmai Veneţia, şi nu Genova, M
tea de mâine, foiletonul paginei cultu­ nuând natura, să crcieze peste natură forma lano, Roma ori alt oraş italian ?
rale a Universului, fără să mai amintim nouă de energie. Braţele şi creierul săteanului Oare pentru că în istoria trecutului noslr,
de neobosita sa activitate ca director al român nu transformă materia primă în creaţii se citează deseori Veneţienii cu cari am avi
serviciului publicaţiilor, din ministerul originale, care, încorporat apoi culturei române relaţii comerciale, şi deci, alegându-şi de stri
muncii şi subdirector la Fundaţia Prin­ întregi, să întreţină evoluţia acestei culturi. moş un veneţian, ar fi făcut mai plausibilă vtj
cipele Carol. Sunt ţări, ne spun geografii, unde grâul nu nirea aceluia în Moldova, pentru a-şi pfu
ajunge nici odată să fie spic, şi se înmulţeşte spada în serviciul Moldovenilor ?
CĂRŢI NOUI numai prin rădăcini. Aşa este şi personalitatea
□ MIHAIL NEGRU : Spre Africa, la satului românesc. Ea continuă prin rădăcinii, nu COLINDE ROMANEŞTI LA PARIS
marginile pustiului, jurnal de bord. în­ prin spicele creaţiei sale. Sufletul ei naşte şi □ In seara zilei de 39 Decembrie 192t
semnările unui călător. Cu o prefaţă moare în mediul strâmt al satului, nimic din corul „Hora", dela capela română, dii
do d. Comandor I. Bălănescu ; ed. „So- producţiile ei nu răzbate în afară. Paris, a dat un concert de Crăciun, (
cec“, 1927 ; 294 pag., 1 hartă, lei 100. Ca şi grâul din pomenitele ţări, sufletul să* „audiţiune de colinde", cum zice pro­
□ MARIA M. POP : Constituţia şi or­ teanului român i:u ajunge să rodească. El este gramul.
ganizaţia Societăţii Naţiunilor, tip. o rezervă obosită sub pământ. Dacă această Concertul a avut loc în chiar bise­
„Prietenii Ştiinţei", Craiova. 31 pag., rezervă ar ieşi la lumina zilei 1 Dar cum şi prin rica românească şi a fost dirijat de d-l
lei 10, cine ? Conducătorii lui sunt orbiţi de un perso­ I. Chirescu.
nalism bolnăvicios. In loc de deprinderi profe­ Programul, care a avut darul de i
REVISTE sionale, care să înobileze munca săteanului, încânta numeroasa asistenţi, formaţi
conducătorii lui îi dau fraze politice. In loc de în marea ei majoritate din francezi, t
□ VIAŢA LITERARA (I, 34, 22 Ia­ ordonarea eului, conducătorii dau dezordonarea.
nuarie 1927). — Despre Un mare poet In loc de conştienţiozitate profesională, condu­ următorul : I
al tradiţiei: Ion Pillat, scrie d. Al. Bă- cătorii pregătesc misticismul revoluţionar. Ca
1. a) Domnul Iisus Cristos, b) Pleca­
dăuţă, care semnează, de asemeni, un şi cum eul lăsat de sine nu este în deajuns de rea Magilor, de D. Chiriac ; 2. Patru
variat bilanţ literar al anului 1926; înclinat spre misticism şi revoluţie ! Păstori, de T. Popovici ; 3. Mare minune
Opere şi autori, de d. PompiJiu Constan-
tinescu ; din convorbirea d-lui I. Vale- „Din trecutul ţărănimii române", cer­ s’arată, de P. Ciorogariu ; 4._ a) O, ce
rian cu d. Horia Furtună, în aşteptarea cetează, în continuare d. Petru Suciu ; veste minunată, b) Moş Crăciun, de D
reapariţiei din ce în ce mai puţin pro­ d. Emanoil Bucuţa, cronica literară des­ Chiriac ; 5. Cununa de trandafiri, de G.
Cucu ; 6. Crăciunul, de D. Cuclin,
blematică a „Flăcării** — acest istoric, pre Cantemir, Victorii franceze în Ro­ ' TT
oricând, interesant :
mânia şi romanul d-nei Bengescu ; alte 1. a) Trei Crai dela Răsărit, b) Sus,
colaborări, d-nii : Şt. Bezdechi, N. Daş- în poarta Raiului, de D. Chiriac ; 2-
B lunga povestea cu „Flacăra" care se a-
prinde mereu în ţinutul literaturii, ca şi lu­ covici. Ol. Boitoş, Ion Băilă, etc. Sfântul Domn Iişus, 3. Somnul lui Iisus,
□ ÎNDEMNUL (IV, 4-—5, Dec.-Ianuarie
mina care stărue în preajma pământului ou as­ 1927 — Tg.. Mureş). do F. A. Gevert; 4. In cetatea Betleeni,
cunse comori. D. Mărtinaş: Spre maturitatea lite­ de I. Chirescu ; 5. Trei colinde p. copil,
1). C. Banu a început întâi cu Petre Locus- rară ; Ovidiu Papadima: Bătrân ocean de G. Cucu ; 6. Noi umblăm şi colindăm,
teanu, înainte de război. Ţi-aminteşti, poate, de M. Barca.
cu câtă evlavie se păstrau cei câţiva gologani, (trad. din Contele de Lautrâamont) ; CERCUL „SBURATORUL“
Supliment francez şi supliment latin
de fiecare tânăr iubitor de literatură, ca să-şi (fragment din Sărmanul Dionis pe lă- In şedinţa de Duminică 23 c., d-na
procure săptămânal revista care reuşise să în­ Ştefania Zotoviceanu a citit piesa ori­
1
trunească tot ce aveau literile noastre mai dis­ tinie şi savurose inscripţii funerare), ginală în 3 acte „Mariana şi ceilalţi* .
tins .Cronicele permanente, pe lângă cei doi de prof. N. Sulică. D-na Hortensia Papadat-Bengescu, un
dintâi Ie aveau : E. Lovinescu: Cronica tea­ □ FREAMĂTUL (II, 1—2, Ian.—Febr. fragment de roman, iar d-nii Oprescu şi
trală, Sp. Hasnaş cea literară, iar Mărgăritescu, 1927 — Focşani). Valerian, versuri.
muzicală.. Versuri şi proză iscăleau : losif, An­ Poezii de Gabriel Drăgan, Gr. Veja» Asistă d-nele Lovinescu, Ortiz, Labo-
gliei, Cincinat Pavelescu, Oreste (Gcorgescu), traduceri din Ardengo Soffici şi Rainer vary, Cantuniari, Petre, Frollo, d-reP
1. Dragoslav, Vissarion, Stamatiad, Gregorian Maria Rilke; Cronici literare şi arti­ Archip, Delavrancea, Movilă şi d-nii E-
şi alţii. stice bogate, interesante, de C. Radu, Lovinescu, R. Ortiz, F. Aderea, G. CaD-[
Sub pseudonimul colectiv Const. Paul se as­ G. Drăgan, Pimen Constantinescu, etc. tuniari, P. Constantinescu, G. Nicliita, ■
cundeau Banu, Hasnaş şi Locusteanu. Un frumos studiu de istorie Jiterară, G. Călinescu, S. Tudor, Em. Gulian, I-J
Asta ar fi prima formă a „Flacărei". Alecsandri e de origină italiană ? iscă­ Cornea, I. Pogan, I. Constantinescu, ete ţ
ţţ» nmn *DOt7nT A TVTTT TVT< i 1 OTTnTm
l