Page 10 - 1927-19
P. 10

298                                                                                      UNIVERSUL LITERAR
           COHALMUL                                                      notiţele mele

                 (Reps.)                               Shaw pe drum...
   f---W-ţj---
    Pe  drumul  ce  duce  dela  Braşov  spre
   interiorul  Transilvaniei.  în  valea  Oltului,   Intr'un  vagon  de  clasa  I,  s‘a  întâlnit   lui  Heine,  Siwft.  chiar  şi  nltragiarea  Eu­
   se  afla  a  treia  cetate  săsească  Reps,  pe   odată  un  savant  englez  şi  un  poet  român   ropei  de  către  Ghandi,  pentru  a  spune  cu
   româneşte Cohalm.                     Savantul  englez  venea  din  Londra  şi  se   o  superbă  reavoinţă  :  iată  Anglia.  Anglia
                                         ducea  la  Bucureşti,  poetul  român  se  du­  care  a  plăsmuit  geniul  negativ  al  lui
    Existenţa  acesteia  o  găsim  de  pe  la
                                         cea  din  Cluj  la  Bucureşti,  visând  liniştea   Shaw,  iată  pe  Iohn  Bull  atacând  morali­
   sfârşitul  veacului  al  XTTT-lea  fiind  prin   insulelor  AVight.  Manfred-ul  lui  Byron   tatea  înăscută  a  Genovevei,  a  părinţilor
   aşezare  şi  construcţie  mult  mai  puterni-   şi clopotele clin Westminster.   ,  monahi,  a.  maicilor...  iată-1  pe  Shaw,  on-
   tă decât Sibiul şi Braşovul.            Discursul  se  ţesu  din  stofa  ieftină  a  că­  tinomistul  şi  hedonul,  care  doboară  pie­
    Privind  în  figura  noastră  cetatea  ce   lătoriei  obositoare.  Trenul  înainta,  pers.   destalul  ridicat  cu  atâta  trudă  de  Eu­
                                                                               ropa  moală,  ca  să  introducă  în  arterele
   este  reprezentată  din  partea  sudică  şi   pectiva  era  mereu  nouă  :  casele  dispă­  vieţii europene : dispreţul pentru con-
   din  cea  sud-estică  ne  face  impresia  unui   reau  ca  dinţii  într‘o  gură  uriaşă,  ne  npro-   venţiunea idealismului.
                                         piăm  de  tunel.  Când  intri  îhtr'un  tunel,   *)
   castel  medieval,  din  Occident.  Aşezată   te  loveşte  parcă  peste  buze  degetul  mor.
                                                                                 Eu:  Dumneavoastră  nu-1  consideraţi
   pe  vîrful  muntelui  şi  fiind  bine  întărită,   fei  :  ieşivom  teferi  din  întunecime  ?  Şi   ca  pe-o  mare  comoară  sufletească  pe
   menirea  cetăţei  era  paza  ţărei  Saşilor   am  scăpat  de  tunel,  căci  lumina  învinge   Shaw  ?  Poate  de-aceasta  nu  l-aţi  sărbă­
   itât  din  partea  Moldovei,  de  unde  pu­  totdeauna întunericul.         torit ?
   neau  surveni  Tătari,  cât  şi  din  partea   Englezul: Dumneata te temi de moarte?  Englezul  :  Ar  trebui  ars  pe  rug  ca  pe
   Secuilor.                               Eu  (banalisând  pe  Ylahuţă)  Nu  mă  tem   Hus,  ar  trebui  să  fie  afurisit  ca  Stirner,
    De  altfel  cetatea  aceasta  împreună  cu   de moarte, ci de veşnicia ei.  ar  trebui  nimicit  ca  pe-o  grozavă  plagă
   Braşovul.  Sibiul  şi  Sighişoara  forma  pa-   Englezul  (râde).  Se  vede  că  nu  eşti  bu-   a  luxuriei  intelectuale...  Shaw...  Shaw-ul
   rulaterul de apărare al ţărei Saşilor.  dhist.  altfel  ai  considera  moartea  ca  un   dumneavoastră, nu al nostru.
    Cetatea era înconjurată de un zid pu-   bun  suprem,  ca  o  nobilă  jertfă  a  omului      *
                                         ticălos.  Şi  noi  Englezii  am  învăţat  să  tră­
   erniio, care forma patru curţi de apă-
                                         im,  chiar  pentrucă  murim  uşor.  La  noi   Trenul se apropia de valea Florilor.
   are, prevăzute cu mai multe turnuri,   moartea  nu  discută,  este  pur  şi  simplu:
                                                                                 Flori,  tot  flori,  mii  şi  mii  de  flori.  Mi­
   astelnl aflându-se în curtea cea mai   încetăţenită în psihicul nostru.     rosul  proaspăt  de  fân  pătrunde  prin  fe-
    e sus.                                                                     restile  mohorîte  de  fum  şi  oboseală.  In
                                          Şi  nu  căutăm  alt  înţeles  în  moarte,  de
    La poalele muntelui se întindeau apoi   cât  unul  :  a  şti  a  trăi  liniştit.  Arta  este   vagon,  o  domnişoară  rîde  în  raze  de  soa­
    >cuinţele oamenilor aşezate spre soare   perspectiva  frumuseţii.  Dar  perspectiva   re, şi dinţii ei, mărgăritare.
    pune, peste care priveghia castelul cu   fără  arta  liniştei  este  o  desolare  a  inte­  Englezul  aprinde  iar  pipa,  tutunul  co­
    iznicul din turnul de observaţie.    lectului !                            lonial  :  gold  flade...  Se  uită  la  mine,  ner­
                                          Eu : Cecil Rliodes. Kitchener. Balfour?
    Populaţia satului trebue să fi fost deş­                                   vos şi indispus.
                                          Englezul  :  (îşi  umple  pipa)  Politicieni.
    ii de numeroasă judecând după mări-   Vorbeşte  de-un  Byron  care  moare  cu  ah-   Era  ameninţată  :  semeţia  englezească
    ea şi numărul curţilor castelului ce   tiarea  lui  Anacreon,  aminteşte  pe  seni-   de barba de satir a lui Shaw.
    ebuiau să-i încapă la vremuri de pri-   nul-grotesc Dickens, pe Wilde...     Savantul englez tăcu.
    ejdie.                                Eu : (cinic) Pe Shaw...                Şi  poetul  român,  începu  să  înţeleagă
    Din  acesta,  astăzi,  mai  trăeşte  încă   Englezul : (rânjind furios).   ipoate pe Shaw.
                                          Dumneavoastră,  popoarele  de  sud.  da­
    tul  curat  săsesc  iar  din  castelul  de  a-   că  vreţi  să  ne  spuneţi  ceva  neplăcut  a-   —  înţeleg  bătrîn  maestru,  de  ce  nu  eşti
    rare au rămas' numai câteva ruine.   minţiţi  pe  Slatin-Paşa  ori  pe  Shaw.  Ura   „plăcut* .  Englezilor  bogaţi  nu  le  placi,
                                                                                      1
                                         lui  Taine  o  înţelegeţi  clacă  ne  amintiţi   căci prea. le arăţi : grimace“.
                                         oe  Shaw,  marele  maestru  de  disarmonie.
                       MIH. POPESCU      Uitaţi  toate  cinismele  lui  Voltaire,  ale                 EMIL ISAC

































                                            COHALMUL.                            După un manuscris clin veacul XVIII.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15