Page 14 - 1927-19

UNIVERSUL LITERAR
302
riguros fotografic ; fondul — impresio­ ManiU şi tot aquarela i-o va consolida.
nism miop. Lipsa de unitate organică a Artista aceasta e unica noastră aquare-
tabloului, trădează lipsa unităţii de vi­ listă — şi de aceea ne dor incursiunile
ziune şi sentiment. d-sule într'un domeniu care, hotărît, îi
BYCK WEPPER MINA — Mult mai este duşman. Dar asupra doamnei ltodi-
bine reprezentată de cât anul trecut... ca Maniu vom mai reveni cu prilejul a-
„Odrasla" d-sale — deşi insuficient a- cestei cronici.
dâncită ca materie — (d-na Byck pare a MIRCESCU GORI. — Aceiaş...
fi obsedată de genul aquarelă) — e o MOSCU ALEXANDRU. — Cu marele
pânză interesantă şi caldă. ,,portret, în pastel, al d-nei L. V." — se
CABADAIEF N. DUMITRU — E ne­ relevă — şi asta e surprinzător pentru
SALONUL OFICIAL clarificat încă asupra pleinair-ului — şi mulţi — un colorist de o deosebită fi-
PICTURA rece- , , - neţă.
CALINESCU ANNE MĂRIE — îndră­
NEYLIES JEAN. — Dimineaţa bivoli­
III geşte prea mult problema tonului gene­ ţe,... seara bivoliţe....
SALA ELEGIEI ral, în detrimentul construcţiei şi a vo­ NICHELA GEORGE. — Farmecă prin
lumului. Pictorul acesta are însă posibi­ simplitatea cu care ştie să exprime
lităţi de frumoasă dezvoltare în viitor. jocuri sufleteşti de o rară distincţiuue.
ABUREL PAUL — Cu toate insuficien­ CIUPE AUREL —• Expune un portret NIŢESCU M. ION. — Anemic....
tele d-sale se prezintă totuşi cald, lumi- antipatic. Antipatic mai ales ca materie. PALL G. AUGUSTIN. — pictor român
ii îs, simpatic. Vâscos, întunecat, opac. Speram — după american â la maniere de Boldini, Gan-
ARBORE NINA — Expune o natură nota, oarecum distinsă, pe care o aducea dora et -C-orup....
moartă scăpărătoare de ingeniozitate şi anul trecut, în grupul ardelenesc — că PAPADAT NEN. — natură moartă...
vervă decorativă. Tabloul acesta are va evolua, nesilit, spre graţia şi claritatea PETRESCU DRAGOE CONST. —
însă o calitate în plus : e trist ca sărbă­ latină. Expune în sala aceasta o „natură moar.
t
toarea unui singuratic. CONDOIU VIRGIL - Natura moartă tă" inteligent realizată — şi distinsă.
AVACIIIAN HRANDT — Are vădite este pentru pictorul, pasionat de arta PIIEREKYDE D. — Are o „stradă ve­
baruri picturale. Tablourile d-sale par lui, cel mai nimerit prilej de concentra­ che turcească" cu incontestabile calităţi
însă, de multe ori, sărace în motiv. Vi- re serioasă în studiu. Nici odată însă di­
ţiu în construcţia şi organizarea pânzei. vagare. In pânza expusă aici, d. Condoiu picturale. i
PHOEBUS AL. — Este, anul acesta,
O pânză mare nu creşte viziunea picto­ ni se înfăţişează distrat. faţă de anul trecut — în vădită inferio­
rului Sunt tablouri de dimensiuni insig­ CONSTANTINESCU ŞTEFAN — Are
nifiante, unde viziunea artistului se vă­ în sala aceasta un grup „ţăran şi ţăran, ritate.
POITEVIN SKELETTI. — Piaţă de
deşte unuşă. că" —• de o superioară interpretare.
BAEŞU AUREL — Calcă sănătos spre zarzavaturi...
observaţia atentă a realităţii. Cele două CUŢESCU SIORCK-CECILIA — Ar POPESCU G1I. — Agreabil, în peisa­
pie e, trimise anul acesta — „Maica Sta­ fi putut realiza —■ (şi, în cazul acesta, cu jul din mănăstirea Neamţului...
a
nţa' şi „Copilul nimănui" — au o con­ succes) — aceiaş „femeie în mijlocul PROPST KRAID RISA. — Se căzneşte
sistenţă plastică, neîntâlnită încă de noi naturii" pe o suprafaţă modestă. să fie Th.-Sion....
la acest tânăr virtuos. DEMETRESCU DEM. — Ne aminteşte RADULESCU VETURIA. — Ar dori
BAILLAYRE AUGUST — Figurează — în „Âdam şi Eva" —• un alt pictor. să pară... Petraşcu...
în sala aceasta cu un „nud‘‘ peste pu- Coicidepţă sau obsesiune ? SAHAROV MIHAIL. — Pune multă
♦tintă de suportat în reţină : culoarea DEMIAN ANASTASE — Frumoasă sen­ culoare locală, moscovită, în panoul
dsaJc ofensează. sibilitate şi cuceritoare graţie în „Dan- d-sale, eminamente decorativ, intitulat :
BARBU ELENA — „Flori"... satoarea** d-sale. Surugiul rus.
BIBERI ŞTEFAN-SECUENI — Bucata ENEA N1CU — Desconsideră materia SARBU GH. — In „Vestirea Prhnăve-
d-sale „Copii în grădină"— amintind una şi se pasionează de truc. rii‘* a dibuit un titlu atrăgător...
din bunele epoci ale lui Renoir — e plină GEOROCEANU R. ELIZA — Ştie să SCAUERU-TECLU-JANETA. — Vă­
de graţie. „La oglindă" desvălueşte, la exprime, cu mijloace modeste, un senti­ deşte o emotivitate particulară în „Case
autor, un bun gust indiscutabil şi o ment delicat. la Balcic"...
frumoasă aplecare către problemele a- GRECE AN U OLGA — A realizat în STOICA NICOLAE. — Expune două
cordurilor cromatice. „Portretul d-lui George I. G. Duca" un bucăţi. O „natură moartă" care este
BILŢ1U-DANCUŞ TRAIAN — „Aii el interesant şi agreabil panou decorativ. prea uscată şi prea împinsă ca execuţie
Beduin" e privit şi zugrăvit : figura — GROSSMAN M. — Expune un nud cu — şi un portret, intitulat „Verde-albas-
apreciabile însuşiri de ton. tru" inteligent organizat, plin de vervă,
IIERŞCOVICI VIOREL — Are un „în­ — dar de o cromatică oarecum vulgară.
ceput de primăvară" monocrom şi uscat Totuşi, ultima lucrare ne îndreptăţeşte
— ca luna lui cuptor. să nădăjduim în artistul acesta, încă
IOAN1D PAN — aceiaş. foarte tânăr.
în care frumoasa zisă a Eclesiastului e
abandonată pentru o cugetare — gen-al- IONESCU PAŞCANU Mult mai. bine STORCK ROMEO. — Face cu „Pele­
bum... reprezentat anul acesta. E însă tot nede­ rinii'* d-sale o zdrobitoare concurenţă
Şi totuşi, dacă ar fi numai atât 11‘am fi finit. enormului panou vecin, intitulat „Fe­
stăruit pentru aceste „viorele‘‘ absente. LANGEVELD ILSE — O „natură meia în mijlocul naturii" şi iscălit Storck
„Absente" când mă gândesc la versul moartă*' agreabilă. Ccciliâ
acela extraordinar, de poezie populară : LUCASIEVICI LAETIŢIA — Are un TECLU LIVIU. — Agreabil...
„viorele, flori adânci, când le vezi mân­ ,,peisaj" cu o cromatică monotonă şi prea TIIEODORESCU ROMANAŢI. — A-
dru ţo plângi !“ gol. Figurina de turcoaică — „Aişhe", mestec de Grigorescu ultimă manieră şi
Pentru că ar putea fi şi altceva, pe care sprinten luminată, e brutală ca materie. Băeşu....
d-1 Ion Gârleanu va ă-l mai aştepte, să-l MANEA GRIGORE — Este un talent TIBOR ERNO. — Prea brutal faţă de
s
implore, până s‘o pogorî acel har din disciplinat, peste măsură de disciplinat, delicateţa motivelor tratate : Venezzia,.
ceruri. Căci iată într'o poezie: „Sf. Frâu­ în atelierele şcoalelor germane, care TROTEANU REMUS. — Mult mai lu­
rise de Assisi şi îngerul", o poemă lipsi­ 1‘au privat de vioiciune şi de acel simţ minos, mult mai colorit, mult mai înche­
tă de altminteri de elevaţiune, două particular, al latinului, ce hotărăşte fră­ gat decât anul trecut.
strofe : gezimea unei lucrări de artă. Dacă d. ULEA PAŞCANU M. — Debil...
Iar trupul pe patul sărac Manea ar trăi câţiva ani în intimitatea VAVILINA ELENA. — „Portretul d-nei
Ca veştedul crin în gradină artei franceze, şi, mai ales, dacă şi-ar I. P.“ este o lucrare anti-picturală..
Se‘ndoaie şi cade sdrobit putea însuşi spiritul ei, care, în mare VELISARATU VASILE. — încearcă în
De-atâta dulceaţă senină... măsură, e te şi al nostru — de bună sea­ „Copilaşii" o manieră decorativă dega­
a
mă nu va întârzia să-şi valorifice, liber, jată şi clară, dar nu-1 secondează nici
In linişte blândul zefir calităţile frumoase cu care este înzestrat paleta, nici desenul — şi nici gustul.
S‘adună la sfat cu isvorul. MANIU RODICA. — îşi biciueşte mi­ VESLOVSCHI NIŢESCU VERA.
Francisc în serafic extaz nunatul temperament de aquarelistă, Flori...
îşi cată iubirea şi dorul. înhămându-1 la mijloace de expresiune VLADESCU CONST. — Expune o fi­
care nu-i convin : uleiul. Greşeala acea­ gură de adolescentă, plină de graţie şi
...care măcar şi istoriceşte, pot fi aduse sta, altădată pe o încăpăţânare excesivă de lumină blondă. Una din cele mai
n dar la recenta sărbătorire a „Sără- au făcut-o mulţi. Dar au revenit, pocăiţi, calde apariţii picturale din sala Elegiei.
iuţului" din Assisi. In cbemurea sufletului. Aquarela a sta­
PEUPESSICIUS bilit frumoasa reputaţie a d-nei Hodica N. N< TON1TZA