Page 5 - 1927-19
P. 5

UNIVERSUL LITERAR                                                                                          293

                  S. D. E. P. U. N. I. A.                                          de  obstacole,  o  politeţă  de  subţire  cul­
                                                                                   tură  în  tinută.  Deşi  tinereţea  lui  des-
                                                                                   niinte  (a  murit  la  22  ani  şi  a  vieţuit
                                                          de ION CALUGARU          de  fapt  numai  5.  adică  dela  17  la  22),
                                                                                   îşi  trecuse  bacalaureatul,  era  în  posesia
                                                   d-rei Anne Mărie Călinescu
                                                                                   unei  licenţe  magna  cum  laude,  ştia  la­
                                                                                   tineşte  şi  greceşte,  mai  ales,  oeeace  de­
            Iho!   priveşte   succesiunea   secundelor.   si  dona  fără  întrerupere  .Când  ieşea  din   notă  că-şi  întregise  fiinţa  cu,  ceeaco
           Numără  vârsite  şi  cearcănele  vremii  în   casă,  montat  în  reclamă  de  en  gros,  cu   bine  s’a  definit,  cultură  generală.  In
           fulgerarea  scurtă  a  inimic!  Le  ai  în  minte   .galoşi  de  spânzurat  în  vitrină  sau  ghete   virtutea  unei  superstiţii  era  inteligent
           apele  ce  s’au  scurs,  undele  ce  au  sunat   -  după  anotimp  —  prevăzute  cu  piroa­  şi,  consecvent  cu  sine-şi,  revoluţionar.
           şi  tristeţile?  Expresul  lunecă  mobil  pe   ne  pentru  lunecuşuri,  sisteme  de  ab­  Desigur,  omul  c  mai  presus  de  toate
           esofagul  planetei;  —  întire  ziduri',  orele   sorbit  praful  şi  lapoviţa,  nădragi  cilin­  dator  să  bâjbâie,  să  imite  câţiva  viteji,
          întrerupte  de  un  tipărt  ce  creşte...  Iho!   drici  de  luciu,  pălărie  de  clocit  pălă­  câteva  canaliil  istorice  —  să-şi  aleagă
           aşa  se  perindă  vieţile  până  stabileşti   riuţe  sau  căciulă  (sub  care  să  se  adă­  un  costum  din  cele  câteva,  din  garde­
           pelicula  la  un  capitel.  Ne  oprim.  La  ca­  postească  stâna  cu  turma  ei  respectivă),   roba  formulelor  epocale.  Se  recomandă
          pitolul  unic  —  fără  rcpetit’e.  Viata  pro­  păşi  a  precaut,  pipăind  cu  delicateţă  pă­  adolescenţilor,  cură  Napoleon,  o  cură
          fetului,  aşa  cum  s’a  strecurat  prin  strâin-   mântul.  îşi  di&preţui  forţa  şi  o  îmblan-   Cezar  Licurg,  sau  alţii-,  alegere  după
          bătate,  —  desluşită  în  muchii  de  pietre   zia  ca  pe  o  jivină.  Prevăzătoare,  natura   clanul  în  care  te  statorniceşti,  după
          sub  ape  —  nu  trebue  ascunsă.  Măcar   nu  l-a  amestecat  nici  în  atmosfera  de   cum  preferi  iaurtul  sau  nuc-ile  de  Ca­
          de  s’ar  opinti  pâlha  şi  n’air  creşte,  prin­  neastâmpăr  viril  sau  puber,  în  metro­  lifornia.  Iehudy,  deşi  se  poseda  până  în
          tre  păgâni,  fapta  ca  viile,  măcar  de  s'ar   pole  destrămate  de  circulaţie,  ci  l-a   amă.niînt.imi,  nu  reuşise  să-şi  sugrume
          sdriwic'ni'a   virginitatea   făpturilor   alese,   statornicit  într’un  târg  pustiu  şi  cumin­  un  vitiu:  îii  plăcea  să  se  excite  inte­
          cari  îşi  prind  în  piept  înţelepciunea  ca   ţi.  (Jn  târgul  undo  s’a  născut,  al  cărui   lectual până la leşin.
          pe  o  egilambimă,  sooot  pe  înţelept  o  că-   nume  n'am  să-l  pomenesc  totuşi).  Când
          ttrte  de  miresme;  măcar  de  nu  s’ar  râşni   profetul  —  căci  profet  a  fost,  deşi  n’a
          dela  sine  isprăvite,  cuvintele  ar  tipa  ca   cuvântat  —  râdea,  i  se  dislocau  verte­  Chiote  şi  bocete  îl  străbă'teau  parcur­
          gaiţele şi ar alungă pe ascultători...  brele  şi  se  speriau  ecourile  pitite  după   gând  iernile;  primăverile  despicau  dru­
                                            case.  Râsul  stârnia  o  vijelie  de  aşchii,   muri.  Zulufi  de  umbre  cu  tambure,  ban-
                                            vrăbii,  ca  cekuri  de  puf.  hârtiuţe  şi   jot  şi  viorile  cu  plâns  de  căţele,  bas  de
       Ei  bine  !  îl  chema  simpilu:  Iehudy   frunze  cu  sunet  de  arginţi,  sburând  de-   tenebre.  Atunci  gândia:  rău  e  de  viaţa
      A’Chnîot.  Nu  s’a  născut  decât  diutr’o   sorientat.  De  aci  purcede  o  tragedie  fără   developată  pe  placa  fără  patefon  viaţă
      onestă  familie  de  meşteşugari,  (corci­  lacrimi,  reţinută,  fără  rezonanţă.  De   fără  unduire;  rău  e  de  glasul  compri­
      tură  de  mongol  stins  în  sânge  i’dovl  la   aci,  anonimatul  lui  Iehudy.  Un  om  a   mat  ce  se  ia  numai  în  pastile.  Cine  ron­
      începutul  secolului  XX,  dela  Christos,   tăcut.  Un  om  a  fost  silit  să  se  menţină   ţăie  mucava  ?  peste  cine  n’a  ţâşnit  lu­
      la  ceasurile  şase  de  seară,  când  pur­  ursuz,  să-ş:i  reprime  veselia,  (să  se  a-   mina  cea  adevărată?  Cine  n’a  auzit  cum
      cede  lic.’tatia  iubirii.  Naştere  de  lucea­  rate  nici  cald.  nici  rece,  când  ar  fi  pof-   suspină  luceferii  când  se  umezesc  ochii
                                             :
      făr  stineher.  în  zumzetul  unei  nopţi   t t  să  sburde),  să  nu  scape  cumfa  un   văzduhului  de  caPfea  ?  Dar,  fire  cu
      gâtuite  de  singurătatea  târgului,  care   hohot  asemuit  de  oameni  cu  o  explo­  porniri  de  aventurier,  s’a  menţinut  la
      prevesti  catn^lisme.  Ceeaee.  mai  târziu,   zie  de  ecrazită  sau  un  sbâmâit  inde­  suprafaţa  unui  târg  spintecat  de  câteva
      se  si  îndeplini.  Nu  atât  drn  vina  lui'  cât   cent.  Iehudy  n’a  râs  decât  de  câteva   uliii,  con  serva  ndu-şi  virtual’tăţile  vite­
      a  timpilor:  nu  atât  din  vrerea  lui.  cât   ori  în  viaţă.  Şi  atunci  !  Numai  pe  uliţă,   ze.  visând  ziua  pontificatului,  ziua  răs­
      din  a  magneţilor  răutăfu.  Tehudy  se  dove­  numai  în  ceasurile  când  nu  circulă  mi­  colită   de   cutremure,   care   ameninţă.
     di  incandescentă  fâsâită  din  incurile  unui   nori  şi  femei  gravide.  Pricini  ?  In  casă,   Când  dulăii  (  nu  mai  latră  după  capri­
      incendiu  sideral  planet  stabil  în   : n-   îşi  interzicea  râsul,  să  nu  se  răstoarne   cii  şi  ureche)  concertează  în  tenebre,
      temneria  cosmică!,  să’tat  pes-‘e  veselia,   mobila;  în  biurou  —  trebue  să  se  ştie;   cu  pupitrul  de  note  suri  ii  nit  pe  cer.
     peste  sclipirea  plăcută  a  obişnuinţei  şi   era  contabil  —  să  nu  sperie  pe  şef,  care   caii  nechează  fără  retribuţie  în  ovăz  şi
     ir  voiului,  dincolo  de  pepiniera,  unde,   sensibil  la  râs,  sughiţe  nervos;  pe  stra­  oamen’i.  desl  trăesc  cu  teasta  ne  umeri,
                                            dă.  de  groaza  minorilor  cu  praştii  şi
      natura-si  creste  efrilnnu  de  ranvoduc-                                  după  calendar,  judecată  si  cărţi  de  bu­
      ţie.  Reminiscenţă  dintr’o  existentă  ne­  a  femeilor  gravide  cari  nasc  monştri   cătărie  teoretică  cred  c’au  sugrumat
      verosimilă.  te  întâmpina  ca  o  surpriză   hliziţi  când  îl  remarcă.  Totuş.  avea  în   sunerstiţiile,  nu  sterilizat  creerd  şii  tră­
     de  oare  ai  mai  fost  surprins  Sunt  f'inţe   mers,  sprinteneala  unei  căpriţe  la  curse  iesc ca viţa fără filoxeră...
     la  caro  te  uiţi.  —  L'am  văzut  ?  te  în­
     trebi.  —  N”  răisminzî.  Cu  neputinţă
     să  le  identifici,  sa  le  asemeni  c.u  ceva
     văzut  sau  imaginat.  Au  răsărit  din  ab­
     surd.  trăcsc  sbătându-se  şi  vârând  ah-
     sirnl,   cn   prabuşe  în  anonimatul  defi­
     nitiv.  Distrată  şi  îngâmfată,  (ins st  să
                                   :
     fiu  crezut  pe  cuvânt,  căci  eu  cons+nt
     fără  să  invent  nimic)  natura  schimbă
     adesea  formele  în  care-şi  tiPăro.ştc  făp­
     turile  în  serie.  Cum  nu  admite  corec­
     tiv  sj.  din  al  ei  imbold  nu-si  îndreaptă
     niciodată   greşeala,   te   trezeşti   c’un
     exemnlar-om.   imprimat   într’o   formă
                          ;
     benignă  de  elefant,,  câ ni  traşi  în  ti­
                  ,
                              ;
     pare  de  7Pag cVni.  ca,ii  d n  Eberfeld
     tipăriţi  în  locul  cuvenits  desigur  uno
                                        r
     matematicieni.  Si  cred.  că  e  prea  ade­
     vărat  ceeace  semne  fiindcă  de  multe
     ori  m’arn  îmnledicat  de  fiinţe,  cu  ne-
     pufintă  să  fi  fost  depozitate  în  vre-o
               ;
     matrice.  F inte  spontane  fără  naştere
     şi  întindere,  fără  conţinut  si  farmec,
     pliit nid  no  incertitudine.  A’Chai'nt  s’a
        ;
     trezit  din  eroare  namilă  cum  s’nr  fi
     deşteptat  d n  somn.  rocă  la  răspântia
               ;
     a  două  fluvii.  Asvârlit  dintr’o  preisto­
     rie  fără  concent  simetric.  într’un  veac
     pl’n’t  şi  cultivat,  ca  o  Pildă  de  faună
     dispărută.   Namilă   croită   pieptiş   d n
                                       ;
     carieră,  cărnuri  de  piatră,  v ne  ulee-
                                !
     rate  şi  înnodate  la  încheeturi,  ochii
     oblic  nlasati  pe  dună  draperii,  plămă-i
           ;
                                        ;
     dite  d n  praf  de  marmoră-  osânză  ş i
     ceară  şi  nas  calmuc,  s’a  înarmat  detim-j
     nurin  c’un  glas  neutru  de  nnmmbitâl
     lăuză,  prudenţă  şi  bumăcuviinţă.  Se             SABIN POP : PORTRET DE FAMILIE (FRAGMENT)
                                                                                                    (Salonul Oficial)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10