Page 10 - 1927-20
P. 10
314 UNIVERSUL LITERAR
Hedonismul estetic tea unui total arbitrar de persoane alese
în mod arbitrar**, iar B. Croce în legă
(urmare) tura cu răspunsurile scrise ale celor în-
Zeising n‘a plecat dela opera, ca sa n- de o plăcere imediată ca obiect al repre rebaţi asupra preferinţelor, spune că nu
jungă la secţiunea de aur, ci a plecat de zentărilor, după cum spunea altădată înţelege de ce „Fechner, care avea gata
la secţiunea de aur ca să ajungă la o- Herhart. în mintea sa această teorie, după cum o
peră, unde voia s‘o găsiască în orice caz, Şi vestitul pahar cu lapte de care ne numeşte el, endemonistică, să se agite
orice s‘ar întâmpla... chiar şi dacă n‘ar vorbeşte Guyau ar provoca o astfel do până într'atât. încât să enumere princi
găsi-o. Nil raţionamentul deductiv mate plăcere în timpul urcuşului pe munte pii şi legi, să construiască experienţe şi
matic prin excelentă este condamnabil la gândindu-ne la el ca prcj al oboselii tabele, care n'aduc nici un sprijin teoriei
Zeising întru cât nici nu l‘a întrebuinţat, noastre. sale'*.
ci verificarea unei ,,corespondenje‘‘ între Astăzi credem însă că puţini vor fi a- Dar tot el răspunde :
ipoteza filosofică şi o formulă matema ceia, care să susţină caracterul estetic „Poate că toate acestea nu erau pen
tică, aceasta este greşala, atunci când al unei asemenea plăceri de care ne va tru el de cât un prilej ca să se joace de
verificarea se face numai prin măsură vorbi câjiva ani în urma filosoful fran a singuraticul şi ca să-şi facăi o colecţie
toarea, care dă greş de cele mai multe cez căutând să scoată cu totul altceva la de mărci poştale.
ori, iar când răuşeşte, aceasta se întâm iveală de cât voise Fechner. Herbartian Intr'adevăr Fechncr nu răuşeşte să gă
plă numai grafie unei interpretări spe ca ideatiune filosofică Fechner ne va vor sească prin experienţă caracterul speci
ciale. bi de principiile formale ale plăcerii es fic, al plăcerii estetice şi când încearcă lu
Egalitatea unghiurilor nu este conţinu tetice. crul acesta mai mult teoretizează de. cât
tă în egalitatea laturilor, care definesc Plăcerea după el este sau directă : re experimentează. Şi teoriile sunt vechi,
triunghiul echilateral, ea rezultă, iar prezentarea în sine , sau indirectă : a- iar experimentele nu le verifică pe aces
măsurătoarea verifică. sociaţiunile pe care această reprezentare tea atât cât verifică plăcerea ca plăcere.
Pentru Zeising existenta secţiunii de le trezeşte. Elementul asociativ, pe care îl recu
aur este conţinută în creatiunea de artă, Directă sau indirectă plăcerea va fi noaşte în fenomenul estetic n'a fost cer
dar ea nici nu rezultă nici nu se verifică sau materială : conţinutul reprezentării ; cetat mai de aproape mai ales d ecătrc
adese ori nici prin ajutorul măsurătorii, sau formală : raporturile dintre elemen el, care ca psiho-fizician ar fi putut să
nici prin ajutorul gustului. tele constituitive ale reprezentării. ducă departe problema estetică. Fechner
Orice creajiune de artă plastică este Plăcerea faţă de materialitatea repre s‘a mulţumit numai să dea exemple.
proporţională în forma ci pun exterioa zentării o contestase Herbart. Fechncr
ră, dar nu orice contur aparent propor- pune în locul negaţiuei lui Herbart o a-
fionat treime să închidă o creafiune de firmaţie, iar plăcerea faţă de formalita
artă plastică. Aceasta n‘a întelcs-o Zei tea reprezentării o repetă după Herbart,
sing. Este aceeaş greşală, pe care o în fiindcă aceasta rezultă din experienţă,
tâlnim în critica operelor de artă poeti zice Fechner. Fără ca să ne spue vre-o
că. Orice poezie are un vestmânt verbal dată mai mult Fechner ne întreţine nu
literar, dar nu orice expresivitate ver mai asupra modului „cum‘‘ se întâmplă
bală cu caracter literar acopere o con fenomenul, căci toate explicaţiunile dat©
cepţie poetică. sunt achitări exterioare şi silnice faţă de
Zeising a fost victima matematicianului obligaţiunile sale contractuale cu filoso-
Luca Pacioli şi a creatorului de artă Leo- fia pe care o îmbrăţişa, dispreţuind-o.
nardo da Vinci şi robul tradiţiei forma Rolul estetic al asociaţiunilor, al su
lismului herbartian. gestiei în genere este — fapt curios —
Luca Pacioli poate e mai cunoscut ca mult mai accentuat decât al experimen
teolog, fiindcă era minorit. Leonardo da telor, care n‘au avut alt rol decât să ve
Vinci ca pictor fiindcă a dăruit omenirii rifice teoriile străvechi. Şi în privinţa a-
pe Mona Lisa, iar Herbart ca pedagog, ceasta de şi îl combate pe Zeising. Fech
fiindcă a formulat educafiunea prin in ner este foarte aproape de înaintaşul
strucţiune. Zeising însă rămâne esteti său. Zeising plecase dela epiasi postula
cian numai ca înaintaş al lui Fechncr şi tul secţiunii de aur spre al verifica,
deci un slujitor al teoriei hedoniste, pe Fechner face o statistică a plăcerii prin
care esteticienii experimentali, în frunte experimente spre a ajunge la teorii
cu Fechncr. îl vor cita necontenit. foarte puţin noui şi chiar la secţiunea de
Fechener ţinând de rău pe Zeising pen aur a înaintaşului său, ce o împrumutase
tru apriorismul său matematic deci de la rândul său de la Luca Pacioli —- Leo
ductiv caută să stabilească ştiinţa gene nardo da Vinci.
rală a plăcerii estetice, formulând în ur E adevărat că Fecher recunoaşte sec
ma experimentelor deci inducând rezul ţiunii de aur un caracter estetic inferior,
tatele, că plăcere estetică însemnează o însă experienţa propriu zisă o face tot
plăcere imediată şi apoi specificând con aproape numai ca să ajungă la secţiunea
ţinutul acestei noţiuni ne arată că unele de aur.
plăceri imediate sunt pui- sensibile : o Ca exemplu avem celebrul dans al drep-
culoare, un sunet etc ; altele nasc din tunghiurilor. Fechner ia 10 dreptunghiuri
raporturi conţinute în sensibil : un a- de carton alb cu o suprafaţă aproape e-
cord muzical ; altele izvorăsc din repre gală dar cu laturile în proporţii liferite
zentările asociate, care sunt imediat fu începând dela 1/1 până la 5/2 şi între
zionate în datele sensoriale : formele, altele având şi raportul secţiunii de aur
cuvintele ; ultimele, în sfârşit, apar din 34/21. Ele sunt aşezate în dezordine pe
raporturile dintre aceste reprezentări. o masă neagră şi apoi diferite persoane
Fechner îşi va propune în estetica ex sunt chemate să-şi aleagă dreptunghiul
perimentală trei obiecte : impresiunea care îi place. Aproape toţi aleg dreptun
directă a reprezentărilor sau a raportu ghiul 34/21.
rilor lor ; asociatiunile pe care acestea Sau, spre a decide superioritatea uneia
le evocă, armonia, pe care o produce com dintre cele două madone ale lui Ilolbein,
binarea acestor doi factori. care se găsesc la Darmstadt şi la Dresda,
Punctul de vedere si obiectul lui până Fechner a făcut apel la vizitatori, băr
aci ca şi critica adusă lui Zeising pentru baţi şi femei de diferite naţionalităţi,
raţionamentele pur deductive sunt vala spre a obţine o statistică relativă la di
bile în principiu, de cât câ principiul ferite elemente : concepţia madonei, pro
odată pus. destincjiunea între plăcerea, porţiile ansamblului, coloritul etc.
care nu e de cât plăcere şi plăcerea, care. Rezultatul a fost o statistică nu o con
e estetică rămâne o problemă fundamen cluzie estetică : fiindcă de îndată ce ne
tală întru cât caracterul de „imediată" îndepărtăm de formele simple, experienţa
a plăcerii estetice este absolut insufi pierde în preciziune ceeace câştigă în ex
cientă pentru această deosebire, după tensiune.
cum constată şi Hartmann chiar dacă Schasler numeşte metoda lui Fechner C. MEDREA : Nud
s‘ar accentua ori cât de mult că e vorba ,.0 medie de judecăţi arbitrare din par