Page 12 - 1927-20
P. 12
316 UNIVERSUL LITERAR
CLUJUL Pictori români din sec. XIX:
G. Petrescu (1848), G. Bardazar-Panaiteanu (1860)
Iu partea de răsărit a munţilor apu
seni, pe valea Someşului, în locul ve- de IOAN C. BACILA
chei cetăţi romano Napoca s‘a ridicat
aşezarea Claudiopolis din care a dat ro Printre pictorii şi desenatorii români îmbrăcată cu iie, fote, încinsă cu brâu şi
din prima jumătate a secolului XIX a- la gât poartă salbă.
mâneşte Clujuf în ungureşte Colosvar
fară de G. Asachi, Negulici, Leca, Ma- 4) Costum naţional. Reprezintă un
iar în germană Klausenburg. teescu, mai amintesc şi despre un pictor pandur, cu puşca pe umăr şi la brâu are
Aceasta datorită faptului că a fost a- puţin cunoscut care a trăit în auul 1S48 un iatagan şi două pistoale.
şezat în apropiere de majoritatea po şi a luat parte la mişcarea revoluţionară
r
porului unguresc şi când influenta po din acel an. el este C. Petrescu. II
Despre activitatea lui artistică şi stu
porului acestuia a devenit) atotputerni diile ce le-a făcut nu avem ştiri mai de G. BARDAZAR-PANAITEANU
că în Transilvania s‘a mutat aici şi Ca Ioc. S‘ar putea bănui că a fost prieten cu
pitala provinciei, lucru mărturisit de 1. Eliade Rădulcscu. Ion Brătianu şi alţi Profesorul dela şcoala de Arte-Eru-
revoluţionari români din acel timp. moase din Iaşi. G. Bardazar-Panaiteanu,
altfel şi de artist după cum îl intitulează
Această mişcare cu rezultate aşa de destui de bine cunoscut prin anii 1860-70,
în figura de faţă „oraş unguresc**.
frumoase el a imortalizat-o în 5 aquarele, a avut o activitate destul de frumoasă
In Claudiopolis s‘a născut la 1443 ro cari sunt singurele documente iconogra pe tărâmul artistic şi patriotic.
mânul Matliei Corvin care a fost cel mai fice din acel timp şi iscălite K. Petres Influenţat de începuturile lui G. A-
însemnat rege al Ungariei. cu, 1848. saki, care prin desenurile pentru calen
In amintirea acestui fapt Ungurii i-au Dela el ne-a rămas: 1) Constituţia; (2 darele lui cu scene din istoria Moldovei,
aquarele). Scena reprezintă un grup de precum şi încercarea de a da nu album
ridicat apoi aici o statue măreaţă.
revoluţionari în frunte cu steagul trei patriotic, îşi găseşte un imitator în G.
Ca oraş liber Clujul a fost recunos colori pe care scrie „Dreptate, Frăţie**. Bardazar-Panaiteanu. Afară de câteva
cut în anul 1405. Toţi au la pălărie penaj treicolori. O a- dese nuri scoase mai târziu în litografie
In figura noastră care datează din quarelă are titlul „Constituţia**, alta (Ştefan cel Mare împreună cu fiul său
Alexandru, bust, în faţă în medalion o-
1735 avem în planul din fund dealurile are titlul „Constituţia din Bucureşti de
la Iunie 11. anul 1848“. (Cu litere chiri val ; şi O Romană c.u fiul şi reprodusă
ce se prelungesc din munţi apuseni, pe lice). la Miiuchen la Kammerer) el avea de
caro dealuri se aflau din cele mai vechi gând să scoată un foarte important al
timpuri podgorii renumite. 2) I. Eliade. încins cu lentă naţională, bum istoric şi naţional.
Dacă a apărut acest album, nu am nici
In planul din fată este redat oraşul are figură tânără, cu totul deosebită de o ştire, dar proectul s‘a păstrat şi se gă
cea cunoscută.
înconjurat cu ziduri crenelate şil pre 3) Costum naţional. Reprezintă o fe seşte în colecţia de stampe a Acade
văzut cu numeroase turnuri de apărare. nice şi un băiat dela ţară. Eemcea este miei Române.
CLUJUL (după un manuscris din veacul XVIII
Cetatea este ridicată în 1715 după in- în 10 poarta morilor ce ducea spre So Că în adevăr era capitala provinciei
licatiile generalului Steinvillc. meş, în 11 poarta monetăriei în 12 casa şi prin urmare avea multă animaţie ar
La spatele oraşului în punctul 1 este de rugăciune a arianilor. tistul a ţinut să ne arate prin bogăţia
astelul, în oraş apoi în punctul 2 bi- In 1848 împrejurul cetăţii Cluj s‘au excesivă de chipuri omeneşti ocupate
irica catedrală, în 3 biserica iezuiţilor, purtat lupte crâncene între Unguri, Ro fiecare după felul muncei obişnuite.
î 4 biserica franciscanilor în 5 şcoalele, mâni şi germani. Astfel se prezenta Clujul pe la înce
t 6 casa de rugăciuni a luteranilor, în Că a fost cetate puternică ne dove putul veacului al XATII când a devenii
biserica calvina, iar în 8 colegiul col deşte şi stema „o cetate cu trei turnuri definitiv capitala Transilvaniei.
ii . ■ ■ crenelate în câmp albastru" aşezată
La punctul 9 se află poarta mijlocie, într'un cartuş baroc. MUL POPE,SCU