Page 15 - 1927-20
P. 15
VN MERSUL LITERAR 319
Cronica mtiasicalâ
„EBREEA'* de HALEVY la „OPERA ROMÂNĂ“
Cam anahrouică această traducere în dificări de principiu tehnic dramatic sau
româneşte a titlului operei lui Fromen- muzical în evoluţia genului operei, lu
thnl Halevy : „La Juiye" „Ebreea** ! Pri crarea lui Halevy nu aduce ceva nou.
mele afişe şi programul conţineau chiar Abilitatea tehnică de care dă dovadă şi
titlul „Ebrea", adică termenul curat ita în „Ebreea * ca şi în „Fulgerul", şcoală
1
SALONUL OFICIAL lienesc. Dacă nu se păstrează titlul ori severă a profesorului de contrapunct, ar
ginal francez al operei, dece atunci nu doarea pasionată a caracterului, nu pot
(Hall-ul şi Galeria mică)
se traduce în limba română curentă, a- totuşi ridica pe Halevy din maniera şi
PICTURA & GRAFICA cLică prin termenul : „Evreica" ? Cine de sub influenţele marei opere istorice,
IV mai pronunţă astăzi româneşte : „ebreu" în care avea să fie întrecut şi umbrit de
sau „ebreie** —■ mai ales „ebreie", ,,e- conaţionalul şi concurentul său la for
brea“ sau „ebreea" ? — Nu mai vorbim marea acestui gen al operei pariziene,
AGAPESCU VICTOR — expune un pei
saj în acorduri simple şi expresive. de întreg libretul operei, care conţine de Meyerbeer. Muzical, opera să susţine
ARBORE N1NA — un desen de o pu frequenţa asemenea anachronisme. Ar fi prin câteva faimoase arii, cari, pentru
ternică închiegare constructivă. timpul să ne învrednicim de o revederea un public de operă ca al nostru, sunt de
BAILLAYRE AUGUST — în cele două libretelor de operă pe care le avem tra natură mai mult a vătăma, decât a con
pasteluri — meschin compuse — are câ duse de-acum douăzeci, treizeci de ani, tribui la precizarea logicei dramatice a
teva îngemănări calde de culoare. într'o dubioasă limbă românească, ce jig lucrării. Se aşteaptă cu înfrigurare cu
BARLO ELENA — mult simţ decora neşte simţul actual al limbei. tare arie a cardinalului, sau a lui Elea-
tiv altoit pe un fantastic eminamente Traducerea titlului şi libretului nu sunt zăr, şi-atât. Arii cari pot fi auzite fard
moscovit şi totuş delicat ca o stampă ja însă singurele rezerve de făcut în jurul nici-o alterare a sensului, în sala de con
poneză. înscrierii operei lui Ilalery, în reperto- cert. Pentru a-şi crea un auditor de o-
BILŢIU DANCUŞ TRAIAN — aqua- rul primei noastre scene lirice. Căci, nici peră, conştient, cu interes pentru desfă
relă... din punctul de vedere al valorilor dra şurarea dramatică a acţiunii scenice şi
BRAESCU D. ca şi BRAESCU D. G. matice muzicale şi nici din cel al mo ■ muzicale, opera noastră de stat îşi poate
— au aceleaşi calităţi şi aceleaşi defecte mentului istoric, al intervenţiei unei mo. altfel întocmi reper torul. Iar dacă este
multa suple ţă în stil, dar prea tpuţină
fantezie decorativă faţă de întinderea
panourilor.
CABADAIEF N. DUMITRU — un soi
de pointilism. sec şi rece.
CALINESCU GR. V. VAS1LE — expu
ne două serioase privelişti arhitectonice KIRIACOFF GR. TH. — expune două Femeile au însă — câteodată — fantazia
dar văzute prea riguros arhitectonic şi xilografii şubred construite. Aquarela de o ireproşabilă cruzime : îşi înăbuşă,
prea puţin pictural. d-sale „detaliu din plafonul teatrului din fraged, pruncul sufletului lor — ca
CÂNTACUZINO M. G. — Cu ambele comunal din Timişoara...** trădează oare să-şi faciliteze o închipuită ascensiune,
desene de peisaj e mereu dibuitor, în care simţ decorativ, dar prezintă silue- impusă de mecanica modei.
ciuda vehemenţii d-sale technice. tări greoaie. Un asemenea proiect, dacă Să sperăm însă că adolescenta aceasta
GOMANESCU ION — are, în peisajul proiect este — ridicat la scară — ar fi va şti să rămână toată viaţa ei un spi
expus aici „Spre Branişte*', bune înfră dezastruos chiar pentru un plafon în be rit lucid şi adânc pătrunzător— aşa cum
ţiri de culoare. Păcat însă că pânza nu ton armat. ni se înfăţişează, spre bucuria tuturora,
e îndestul de organizată. LITTECKY ANDREI — îşi întârzie astăzi. , i 1
COGAN SNEER — două mici aqua- evoluţia, persistând în specularea efec NICIIITA GEORGE — în... „strada
forte, într'o tonalitate caldă, de amur telor noctambuleşti — improprii picturii. veche din Regensburg**... se vădeşte un
guri automnalc. Pictura se hrăneşte din spectrul solar. emotiv cu nediscutate daruri de paletă.
CUTESCU-STORCK CECILIA. — De MANIU RODICA. — Deşi desfăşurate ORAŞANU-SPREITZER JULIETTA —
senul d-sale „Marsilia** e o admirabila pe o întindere prea mare faţă de impor aquarela...
planşă, laolaltă pitorească şi inteligent tanţa motivelor — ambele aquarele ale PANCIU ŞEFAN — ...nud...
construită. „Carcasonnc**, deşi cu agrea d-nei Rodica Maniu cuceresc prin spon PETRESCU DRAGOE CONST. — ex
bile elemente picturale, e mai flotantă, taneitatea technică, prin graţia necăuta pune o frescă interesantă. Pentru genul
DIMITRESCU ŞTEFAN— expune două tă a desenului şi prin deliateţa tuşelor acesta autorul e însă prea sgârcit în lu
magistrale desene de o largă viziune pic colorate. In plastica românească d-na mină.
turală şi înalte calităţi de stil. Rodica Maniu a ridicat arta subtilă a POPESCU GIF —are un „Cap de copil
FEODOROV VICTOR — în... „portre aquarelei pe trepte de perfecţiune încă cu foarte bune calităţi de ton general.
tul baritonului Z‘* a realizat un foarte neatinse până la d-sa, de nimeni. POPA-KELY ION — în „Aniversarea**
atrăgător afiş decorativ. MATEESCU HORTENSE — are u n d-sale se etalează pe panou cu o divaga
GALACTION LUKI — perzistă în ace „portret'* compus cuminte, dar deza re lipsită de spirit şi antipicturală.
leaşi erori, semnalate de noi la salonul greabil în culoare. D-na Mateescu pare PRETORIAN FLORENŢA — flori...
precedent. a fi obsedată de o anumită cromatică SARBU GII. — e un pictor care n’ar
ILIESCU TANŢI — Natură... moartă. coclită, foarte în stima expresioniştilor trebui să atace decât motive şi suprafe
IO ANI D PAN — desen.. berlinezi... ţe ce se pot acoperi într'o şedinţă —
IONESCU-PAŞCANU C. — Interior MIRONESCU ŞTEFAN VIRGIL oa- complet şi definitiv. Figura omenească
de pădure... cţuarelă puternică şi plăcut colorată. cere o disciplină, în meserie, mai strân
J1QUIDY AUREL. — ar fi putut să tri MOSCU ADINA PAULA — se relevă să şi mai continuă — şi, fireşte, o mai
mită o pânză mai reprezentativă pentru şi anul acesta cu o individualitate pu accentuată sprinteneală cerebrală. To
aptitudinile d-sale. „Efectul de noapte**... ternică — şi oarecum bizară în atmos tuşi pastelul „tânăra mamă'* are, pe
est<? ieftin. Ilustraţie, gen „chic“ — cu fera actuală a plasticii noastre. alocuri, calităţi indiscutabile... •
loare vulgară... Bizareria — sănătoasa bizarerie — a STEPHANESCU-AREPIIY. — Pueril...
d-şoarei Adina Moscu stă în aceia că, STEURER IOSIF — arc în... „marina**
ignorând maeştri şi curente, se lasă fu d-sale excepţionale calităţi de compozi
rată numai de instinctul d-sale, care-i ţie — şi o izbutit expresivă atmosferă
călăuzeşte progresele cu o uimitoare fi locală.
delitate şi preciziune. Cele două desene TIBOR ERNO — o violenţă cromatică,
pe cari le expune acum sunt două mici nejustificată de motiv.
viaţă ; ele sunt dealtfel singurile care opere de artă pură, — de o puritate cla VELISARATU VASILE. — Autopor
pot fi admirate contra părerilor şi în sică ■— şi, incontestabil, cele mai reuşite tret...
contra înclinărilor personale. Nu e prea din câte cunoaştem până acum în grafi VERMONT MARGARETA. — Natură
greu sa fii drept pentru capodoperele ca românească. Avem credinţa nestră moartă.
consacrate de secole. Cu mai multă sau mutată că, intensificând studiile pornite COSMA 1IORTENZIA — expune un
mai puţină dragoste, totul a fost pus. pe această cale, şi rafinându-le pe lu portret în pastel, cam inconsistent —
Să nu ne slujim de morţi împotriva ce ciul capricios al tăbliilor de alamă — nu dar totuşi agreabil.
1
lor în vlrtţu *. va întârzia să şc afirme ca un gravor
rERPESSlCltlS de t'Ur&peiHHUea ti'ttifiloătfd. N. N. TONITZA
