Page 16 - 1927-20

:$vo universul literar
vorba de această epocă de teatralitate,
de mişcări impozante de mase, de pro­ E C O U R I
blematică religioasă sau politică, de ce
să nu se monteze mai întâi o lucrare ca­
racteristică a genului, de Meyerbeer ? REDACŢIONALE trTin spirit al limbii româneşti, pe care
Dar, numai acest punct de vedere este □ Sărbătorirea lui B. P. Hajdeu se va numai vânzătorii de haine vechi nu şi
determinant în alegerea unei lucrări ? face în coloanele revistei noastre, în l-au apropriat.
Cu ce promovează cultura noastră muzi­ decursul lunei August, luna morţii, lui A spune că această carte nu este aşa do
cală, reprezentarea „Ebreei * ? imorală pe cât ar voi să lase să se crea­
4
Montarea ,,Ebreei“. date fiind tocmai Hajdeu, nu în Octombrie cum greşit dă, nu este nimic nou. Imoralitatea este
aceste cerinţe de teatralitate, de fast, am anunţat în numărul trecut. aşa de ispititoare şi de rentabilă în cât
□
Floarea lui Sânzien, piesa în ver­
pompă şi grandoare, necesită mari chel- dacă nu altceva, măcar un titlu şi tot e
tueli pentru decoruri şi costume, şi deo­ suri a d-lor N. Milcu şi Radu Gyr ur­ dc recomandat din punct de vedere co­
sebită abilitate reliefarea conflictului mează în numărul viitor. mercial.
dramatic, care este de urmărit şi reali­ □ Povestea voevodului Mrejer, poemul Ceeace trebue vestejit este furtul care
zat atât pe laturea muzicală, cât şi pe din care d. Radu Boureanul a publicat, se practică pe o scară aşa de întinsă la
acea. a înşcenării. Apoi, suntem în acest fragmente în două numere ale revistei noi în ţară în materie de proprietate li­
moment al evoluţiei operei, „marea operă noastre, va fi continuată în numărul terara. Căci a lua de a gata munca al­
istorică*', — în „Ebreea" cu fond de in­ viitor. tuia şi a traduce în scluloade forme de
tolerante şi lupte religioase, în care sunt SCRIITORII stil este a săvârşi şi un furt şi o necu­
în opoziţie catolicismul şi iudaismul — □ Marginalia , se numeşte volumul de viinţă. Sunt cele două motive pentru
moment care trebue cât mai accentuat cronici literare pe care-1 publică d. Mi-
în întreaga performantă, tocmai din pun­ hail Iorgulescu în editura „Ancora-Ben- care deşănţata ,publicitate ce se face a-
ctul de vedere istoric al atmosferei. Prin venisti". cestfti volum, indigncazq.
aceste dificultăţi a isbutit să se strecoare, Vom reveni... Că astfel de lucruri plac publicului
cu oarecare îndemânare, dar nu.... ,,cu □ „Plânge Strâmbă-Lemne*', volumul lipsit de originalele străine şi-i măgu­
1
faţă curată' admiratul nostru puitor în de versuri al d-lui Radu Gyr va apare lesc digestiile, nu e Un motiv ca să ne
scenă, d. Constantin Pavel. Nu ne va lua în editura „Flamura'*, într‘o ediţie de împiedice de a înfiera astfel de ma­
nimeni în nume de rău, nici d. Pavel, lux. nopere.
dacă vom observa neorînduiala, demnă □ D. G. Nichita ne anunţă apropiata CĂRŢII NOUI
de opera lui Puccini, cu care se mişcă apariţie a noului său volum de poezii Q Victor Asquini : Directive în cons­
4
masele, într'un cadru de decoratiunc în­ „Culori şi sunete* . trucţii şi analize de preţuri unitare. Edi­
gust, rigid şi fără perspectivă. Reînvie­ □ D. N. Milcu va publica un volum tura „Cartea Românească", Bucureşti.
rea unei epoci istorice apoi, — oricât de de versuri intitulat : „FliieruL lui Mar- CERCUL „SBURATORULUL 4
naturalist sau verist, am fi înclinaţi să syas.
vedem, — geometrizează, orândueşte mai □ „Balta rece'* se va numi volumul dc U In şedinţa „Sbiiratornlui** din 8
raţional şi simetrizează împrejurările. versuri al d-J i Radu Boureanul. Mai d. Brăescn a citit nuvela Pocăinţa
u
Masele de pe scena Liricului însă au în şi d-ra Ticu Archip nuvela înainte de
„Ebreea** exact gesturile şi atitudinile INDEPENDENŢA LA ALECSANDRI proces —- co vor apare în No. 11 al Sim­
lucrătoarelor dela fabrica de ţigări din ŞI EMINESCU tă torului. D-na Paula Petica şi-a conti­
„Carmen *. Cum se împacă şi armoni­ Serbarea cincanteranului Independenţii nuat romanul său în scrisori ; d. Lazăr
4
zează această atmosferă cu imensele val­ a readus Iii mintea contemporani lor ver­ Oltea a citit actul II din piesa sa Clubul
trapuri şi trene purtate tocmai de repre­ surile de război ale lui Vasile Alecsandri. negru. Apoi poezii de d-nii 1. Barbu, ‘
zentanţii credinţei poporului ? Folescu. „Peneş Curcanul**, „Sergentul**,,.Balconul Via dimii* Streinii, Hurie Voronen, Mihail
4
creiază însă în rolul cardinalului Brogni, şi ( aipaiul ' amintesc în versuri de o Cosma. Eug. Gullian, ctc.
cea moi isbutită concepţie şi interpretare compoziţie primăvărateca tot optimismul ANGLO-AMERICAN
4
din activitatea sa lirică. Numai în exe­ „veselului Alecsandri * cum il năimise E- NEWSPAPER SERVICE
cutarea cântecelor noastre populare, am niinescu. Publicaţiile amatoare se pot adresa
aflat pe Folescu aşa de definitiv, de. ire­ Din culcuşul confortabil dela Mirccşti, la susnumita agenţie 68, Fleet Street
proşabil. Şi suntem cu atât mai bucuroşi Alecsandri urmarţa desfăşurarea războ­ London, E. C. 4), pentru a obţine publi­
să constatăm acest admirabil rezultat al iului şi turna în rime şi ritmuri sprin­ carea următoarelor manuscrise celebre :
airtei lui Folescu, cu cât într'una eram ţare un îndemn Ja încredere, o lecţie do 1) „Viaţa mea“ — povestită de împără­
entusiasmaţi de posibilităţile sale vocale, energie conformă cu cerinţele pedagogice teasa Hermina, soţia ex-împăratului Ger­
dar în rezervă faţă de mijloacele sale ale zilelor de mare încercare. Cât dc. maniei ; alcătuite din 8 articole lungi,
dramatice. Acum Folescu este în deplina mult răspundeau aceste versuri iluziilor publicarea lor va începe în Iunie. Pre­
maturitate a puterilor sale şi vocale şi roze ale contemporanilor s‘a văzut şi cu ţul : 15 lire.
teatrale, iar în rolul cardinalului îşi a- prilejul ultimului războiu. Nu numai că 2) David Low — celebrul caricaturist
firmă, cu impresionantă gravitate, toate generaţii de generaţii au crescut în cul­ al jurnalelor englezeşti : „Graphic* ,
4
bogatele sale însuşiri. tul lui Peneş Curcanul, dar şi ultimul „Star* , şi „New Statesman * a ales pen-
4
4
Alături de Folescu, toţi partenerii au măcel n‘a cunoscut, iu majoritatea cazu­ tu schiţele celebitaţile cele mai cunoscu­
făcut sforţări pentru menţinerea armo­ rilor, decât o inspiraţie a la Alecsandri. te din viaţa literara şi politică engleză :
niei ansamblului, sforţări care sunt de Ar fi de văzut dacă această transfigurare, Chamberlain, Macdonâld, Loyd George,
relevat şi preţuit în primul rând la teno­ artificializare mai exact a realităţii, folo­ Asquith, Snowdeii, Chu.rchill, Benetţ,
rul Algazi, care şi-a luat asupă-şi difici­ sind sufletului colectiv, nu i-a alterat tot Chestert'on, Conrad, Garwinj Shaw, Wells
lul rol al lui Eleazar. odată şi percepţia artistică. Cecace o Preţul seriei 4 lire, o schiţă 10 şilingi.
Darurile vocale ale sopranei Cojocă- cazul. 3. Ne putem încrede în trusturi ? de
rennu, prin frăgezimea şi strălucirea lor Eminescu n‘a cântat războiul pentru Sir Alfred 'Mond, prezidentul societăţii
naturală, sunt l>une nădejdi pentru ce- independenţă. Nu pentru că militând cre­ „Imperial Chemical Industrie Ltd* , cel
4
eace ar putea deveni tânăra cântăreaţă zul politic conservator, avea pentru răz­ mai mare trust âl imperiului britanic al
44
când şi vocea şi înţelegerea rolului şi jo­ boiul „roşilor anumite rezerve. Articolele cărui capital se urcă la 65.000.000 lire.
cul de scenă vor întregi în apariţia sa din „Timpul** pe tema războiului Indepen­ „Trusturile vor fi capabile să facă con­
artista lirică pe care o vedem desvoltân- denţii ar lăsa să se creadă de bună seamă curenţă produselor străine şi în ncelaş
du-se. Rolul lui Lcopold, cântat cu grave însă că totul trebue pus în temperamentul timp să îmbogăţească Condiţiile de pla­
scăderi la premieră de tenorul Gualtieri, poetylui. Actualitatea nu-i repudia, pre­ tă *— socoteşte Sir Alfre<l Mond, care
4
a fost mai apoi încredinţat lui Mircea La- cum „Epistolele* o dovedesc. Războiul este de părere că amalgamarea micilor
4
zăr, care se vădeşte, pe zi ce trece, mai însă mi l-a cântat de bună seamă pentru societăţi în marile trusturi va li esen­
demn de roluri prime. Menţionînd. justa că nu i-a fost motiv do entusiasm. Sau ţialul cel mai important în creşterea in­
notă păstrată de baritonul Magiari şi so­ poate şi pentru alte motive a căror cles- dustriei britanice.
prana Bahici, să recunoaştem fără re­ batere nu poate fi urmată cu succes de Publicarea la 15 Mai. Preţul 1 liră.
zerve meritele de muncă stăruitoare pe cât cu o cunoaştere amănunţită a istoriei 4. Tirania lumii ce va Veni dePrinfe-
care le dovedeşte maestrul Massini. în­ literare. Ceeace vom mai aştepta. sa Bibescu (născută Miss Elisabeth As-
cercatul său simţ de conducere isbuteşte SUB ABAT-JOUR quith). „In tirania crescândă a profanului
să menţină ansamblurile şi să le îndru­ Este titlul unui volum a cărui publi­ mecanic, individul se pierde puţin câte
ineze în cea mai deplină siguranţă. Fai­ citate a invadat toate publicaţiile şi toa­ puţin. Toate vechile interese pentru via­
moase momente de stil nu conţine „Ebre- te instituţiile de stat şi particulare. Mi-, ţă vor fi înlăturate şi omul va deveni o
4
ea“ şi nici Massini n'avea de unde scoate nistere, şcoli, ziare, reviste, sunt bom­ maşină mecanică * — este ideia centrală
neaşteptate efecte. bardaţi cu prospecte ale acestui volum a acestui articol. Publicarea la 22 Mai,
GEORGE DIACU de glume traduse din franţuzeşte. în- preţul 1 liră.
ATRTJKRRLR S0G, AWONJIIe ,UNIVRR$UTA STR. BRKJCOUNU lt, BUGUREfTI,
f