Page 6 - 1927-20
P. 6
310 UNIVERSUL LITERAR
S. D. E. P. U. N. I. A. apariţie de plantă miraculoasă. Mestea
ispite. Trupul împlântat în duşumea,
căn desfrunzit, râurând întuneric, mus
II.
tind poftă tânără şi nelămurire veselă...
MOARTEA ARTIFICIALA (Şi iar viziunea se risipia)....
Pe muche latră căţei cu perechi că
Ziua scădea cu descinderi sumbrei şi duri, svonuri prelungite în profunzimea ţelele, colţi oţeliti apar ca peri de co
scăpărări arămii. Străfulgera albeaţă cu unei pâlnii de con vulcanic. Ape fier geamite urzici, pe unde ochiul se plimbă
stingeri cafenii. Pe geamuri zăpezi de binţi, ape alcaline curgeau neîntrerupt ca omul trăitor clin propriu imbold. Se
cleştar ; — în cabină, inundaţie de alb. în bazine şi memoria repeta automat frământă gânduri în mocirle verzi pe
Ghirlănzi se resfirau peste frunzături Doctoriţa !, Doctoriţa f Doctoriţa ! (De unde te'nfunzi până în gât. limba linge
metalice, pete fosforescente răsfpândito m‘ar iubi măcar ca o prevestire !) nămol sângeriu, sulf fierbinte. Mâţe
prin unghere tăiate drept şi gemete prinse Din clocotirea mocirloasă plesni un miaună, îngheaţă turburi apele, fâşie
ca flori veştede. Nopţi încreţiau valuri luminiş. Paşi de catifea, dădeau târ prin frunzişul văzduhului lăstunii. Su
cu sbatere surdă, surpau diguri sunân- coale. — Trebuie neapărat s‘o iubim ! venirul ars. blestem în creeri, se deş
du-şi undele pe tambure, mângâiau tă Cinci ani de când trupul s‘a mecanizat teaptă, sângele vesteşte prin toate arte
cut, pe furiş. Doctoriţa exprima fără în împerecheri reci.... (In gând şi peste rele gonind ca zimbrii ce-şi poartă pi
glas, un surâs de jale inefabilă. Neînţe voinţa scămoşată, puse un sărut pe sân cioarele pe umăir. Durerea se lasă nori
leasă, surprinzătoare aromă pe care n‘o şi gura supse gura ca pe o rodie). de lăcuste, durerea sapă ca o durere....
întrebi cum o chinmă. nici de ce-ţi pla O slujnica hărciog aduşe un ceai fără Şi ia^ răsare doctoriţa cu ochii mag
ce, nici cât ţine Pâlpâiri atmosferice ispită. Văzul se îndreptă spre uşă cu netici, (spărgând ceaţa amurgului) zei
sfâşiau scurt ecouli. mistuia cuvântul pornire vrăşmaşe. Misterul se întrerupse tate sburdalnică dar tăcută, de zid ce
tocit şi opac. Foaia de observaţie se — fum de crini striviţi, hlamide de her ar asculta c'un auz subţiat şi o înţele
completa cu trecut rece, prezenta for mine vii alergând prin cabină ca şobo gere distilată în vremea ce se desfoaie
mule în front orizontal, hârtia se ciu- lanii orbiţi de un far. dantelarea de sen ca un nufăr.
pia sub săgetarea manei agile. Elocinţă timente, nălucirile painjenii se topiră, Pe foaia de observaţie apare inscrip
vegetală de miresme se difuză plutind în atmosfera incendiată de acizi. Ceaiul ţie de festin : Pacientul neagă bolile
pe unde moi. Inima tăiată de o lamă întrupa lumea de peste drum, dură la venerice.
sângera puţin, cu subtila durere, cu bă pipăit, care răspunde fără recurs la
tăi de ornic încetinit. In pacient se deş toată întrebai ea. lume ce nu se ascunde —• Acum, dragă domnule, după ce am
teaptă atunci o luciditate aburită, nes de sineşi, lume viteaza şi dreaptă. Gla completat foaia de observaţie, bea cea
tabilă. Luciditate prinsă între degete sul doctoriţei deveni atunci material, iul ; e floare de tei! — Nu-mi place te
ca boarea ce-ti lunecă şi se uită. luci imperativ. iul că face stelniţe. Ceaiul de tei e
ditate de beţie inocentă. Magneţi făi’ă —• Ai suferit de vre-o boală venerică? greaţa pământului. — Când mă întorc
curenţii îl trăgeau sus, pe un scripete La întrebări indiscrete îmi permit, dom trebuie să-l găsesc băut..,/. Doctoriţa
fără sgomot. Privind fiinţa ştiinţifică, nişoară, să nu răspund. — Dac‘aş fi fost pleacă.
ciuta cultivată în universitate care so bărbat mi-ai fi răspuns desigur , nu ? Şi ziua se cufundă în obezitate.
noriza hârtia. Yehudi cugeta că s'ar pu Râse când văzu cum fiinţa ei se închea •
tea iubi altfel decât în împletirea de gă din neguri, in cărnuri şlefuite. Pro O pişcătură de purice cu trompa scur
pulpe, printr'o ascensiune bruscă, în fetul îşi întregia singurătatea c'un pei tă — pişcătura unei albini de platină.
tâmplătoare. peste creştetul fiinţei pro saj întins de făgăduinţi. păşune cu nu Un iaz de somnolenţă se întinde pe
prii. în limpiditatea paralelă cu besna. treţ de voluptăţi, paradis de beatitudi unde, cu o clipă în trecut s‘a zărit ca-
5
Sentiment de adâncime, ca gangul prin ne neaşteptată. Ceincc 1 mâiinia numai taiua de sanatoriu 7P» ca de steamer. O-
care răsună şi se răsucesc tenebrele, pen era exaclitudinea doctoriţei şi şicana ei chii privind brumă de pahar, pe perii
tru întâinş dată îi revela fragedele mân spinoasa. Dar ea surâdea umflată de obrazului» sensibili, se prinde chiciură,
gâieri. mistere caste, femeia statornică
posedată de fluizi şi groaza neobişnu
itei. Amărăciuni palide şi esenţe mi
nerale se îmhulziau flămânzite la răs-
nântia nării. Nara e o răspântie de veac.
La auzul ei ciulit (nara ce .pamatuf de
antene !) tumult de muzici, despletiri
ce cată zăvorul porţii sub care bat sân
ge şi inimi şi se râsneste gol. Echivoc
de umbră, tăcere umedă şi moliciune
de serai. Umbre împresoară chipuri
goale, aruncă şaluri tărcate peste spi
nări rotunde de cadâne, aprind obraze şi
luminează înalt. La fiecare clipă alt
triumf, altă profunziune sonoră, alte lu
mini plesnesc ; triumful tenebrelor cu
clas de ferestrae şi cucuvăi : — un salt
brusc de bucurie : Tra la la ! Tra la la !
ii’âmbiti cu glasuri chineze, sunete ce
se pipăie în întunericul ud. salturi de
tigri şi jivine şi lumini în roiuri rătă
cite dd licurici.
— Ar trebui s‘o iubim cum al in fi un vis!
Brusc, penumbra înghifia pe doctoriţa
presimţită prin sbaterile reveriei. Aburi
calzi pătrundeau nara. forte întunecate
împingea spiritul în ceţuri de puf — :
plutire ne lacuri de apă sălcie şi desă-
rată. Gânduri suprapuse întretaia gân-
u
poiriva cercului „Sburătorul“ sunt „criti
cii'', „filosofii” şi „poeţii“ a căror vanitate
a depăşit pe neaşteptate şi fără cauză mi
cul lor talent. Şi poate că demascaţi în su-
ferinfa lor nu vor mai avda de aci înainte
tristul curai să ridice piatra acolo unde
altădată, sfioşi, erau fericiţi să poată
ridica pălăria. GEORGETA HOLBAN: NATURA MOARTA
F. ADERCA (Salonul Oficial)
