Page 13 - 1928-17
P. 13
UNIVERSUL LITERAR. — 281
UTerara
bnzcir
o s e a i t i a d e
cuhnile caricatura zilei
CETATEA CINEMATOGRAFULUI
Se ştie că înainte de a se consacra li- MÂNDRIE
teratnrei, Pierre Mac Orlan se ocupa cu DintiTin raport oficial al „Central
desemnul pentru a-şi câştiga cele nece
sare existentei. Intr'o zi el primi din par Casting Agency d'Holywo'od" aflăm ur
tea unui industriaş foarte zgârcit o co- mătoarele : „Din 6000 de figurante alo
inamdă : trebuia să facă un desen suges cetăţei cinematografului, una singură
tiv şi patru alexandrin, cari să servească lucrează, în mijlocie, cinci zile pe săptă
unei reclame. mână. Pentru această muncă ea primeşte
— Iti voi da cincizeci de franci pentru cam 40 de dolari, salariul zilnic al unei
desen, dacă va fi foarte mare. Cât des figurante fiind de 8,32 dolari. Opt din
pre cei patru alexandrini, îţi voi da do aceste 6000 de figurante găsesc de lucru
uăzeci şi cinci de franci, dacă.... patru zile pe săptămână, douăzeci şi una
— Aveţi încredere în mine, îl între sunt ocupate trei zile din şease.
rupse Mac Orlan, îi voi face foarte lungi. Celelalte, adică 5970 de figurante, gă
sesc de lucru pentru două zile, o zi sau
chiar deloc'.
Un asemenea şomaj ar trebui să descu
Gunzert, pe vremuri director adminis rajeze şi pe cei mai îndârjiţi postulanţi CLIENTUL : Noul chelner parc foart
trativ al Teatrului Regal din Stuttgart, şi totuş trenurile cari sosesc la Holly mândru azi...
refuza incontinu lui Wagner de a-i re wood aduc în fiecare zi câte o încărcă MAITRE d'HOTEL-I L : Cred şi eu ! j
prezenta operele sale, pe motiv că durata tură impozante de aceste „extra.-girls‘‘.
lor îngreuna bugetul administraţiei, re făcut azi cea dintâiu greşeală la soco
prezentaţiile prea lungi necesitând o con teală.
sumaţie neobişnuită de gaz. Totuş asaltat
de reclamaţiile publicului, Gunzert se UN .FRUMOS RAID TRANSAFRICAN (Passing Show)
hotărî să reprezinte „Tristan şi Isol-
-
da‘ , dacă Wagner va reduce din opera Aviatorii francezi Cornillon şi Girar-
sa „o jumătate de oră de muzică**. Econo dot au întreprins pe de-asupra continen
mia de gaz astfel realizată, spunea el, îi tului african un raid magnific. Plecaţi
va permite să plătească drepturile de au din Bourget în plină noapte, au ajuns SA SALVAM APARENŢELE
tor, pe cari le reclama Wagner. dintr‘un singur zbor la Colomb-Bcc-har,
— îmi este cu desăvâritre imposibil, ob dousprezece ore mai târziu.
servă maestrul. Nu numai că nu voi face După ce s‘au aprovizionat cu cele ne
nici o tăietură, dar vă interzic să omiteţi cesare şi s'au repauzat câteva ore, au
o singură notă din opera mea. traversat în plină noapte Sahara, ateri
— Şi pentru ce ? strigă Gunzert. zând la Tombuctu, după douăzeci şi pa
— Să rămână numai între noi doi tru de ceasuri dela părăsirea Parisului.
scumpul meu domn, răspunse confiden De acolo au plecat la Bamako şi apoi
ţial Wagner. Sunt acţionar al companiei la Dokar.
de gaz. In tot timpul zborului, cei doi avia
tori nu s'au dirijat decât după undele
T. F. F-ultu.
In anii cari precedară moartea sa, De-
bussy — căruia îi plăceau foarte mult
orgele de Barbaria — îşi da regulat obo FILMUL IN STATELE-UNITE
lul său unui bătrân flaşnetar, care venea
în fiecare Duminică sub ferestrele lui
să-i cânte vre-un menuet, sau vreo ro Directorii sălilor de cinema indepen — Nu le da atâta lustru 1 Ei drăci
manţă învechită. El sfârşi prin a deveni dente studiază posibilitatea de se grupa dracului... sunt candidat socialist.
confidentul nenorocirilor acestui cerşe sub un regim cooperativ, pentru a rezista
tor, care, ştiind că are de a face «11 un contra trusturilor.
muzician, nu îşi numea „prietenul** decât . Se anunţă că o sută de săli de. cinema
domnul coleg.
Acesta îl făcea pe Debussy să zică su tograf de pe coasta de răsărit au fost a- UN DEBUT
râzând : ranjate în vederea unor reprezentaţiuni
— Era cu siguranţă mult mai sincer cu filme vorbitoare.
decât toţi ce ma numeau respectuos : Şi tot în Statele-Unite şe anunţă o
scumpe maestre 1
experienţă foarte importantă în domeniul
• cinematografului. ItntrTmf laborator din
Ilortadale se lucrează Ia un aparat, care
Intr'o audienţă, papa Leon XIII decla să reproducă la distanţă prin T. F. F.,
ră lui Jean de Bonnefon, înclinat res
pectuos în faţa lui : imagini animate prinse de un „ochi * e-
— Fiule, fericirea sufletului tău şi ne lectric.
norocirea linişţei tale, este că ai res Pe de altă parte jurnalul corporativ
pectat dogmele şi ai atacpt persoanele. Fihn-Daily anunţă că nu poate sa se BOXEUHUL LOVIT: Laşule... mai Ic
Şi totuş dogmele cari sunt eterne nu au vit tocmai unde m‘a pocnit nevastă-me
nevoie să se răzbune, pe când oamenii prevadă încă realizarea cinematografu
cari sunt trecăeori, fac acest lucru din lui la domiciliu prin T. F. F. Aceastp ar eri.
toate puterile lor. fi pentru anul 1933. (Comoedia)
