Page 14 - 1928-17
P. 14
SFÂRŞITUL lui GUY de MAUPASSANT
Georges Normandy
S’a scris mult despre viaţa nuvelistului şi romancierului atât de celebru, Guy
de Maupassant. Iată însă o carte — redată mai jos în extrase — în care, cu un larg
spirit documentar şi bogăţie de izvoare, ni se înfăţişează sfârşitul tragic, mai puţin
cunoscut, al lui Maupassant. O serie întreagă de generaţii, stigmatizate de semnele
unei necruţătoare maladii, a păstrat ascuns filonul eredităţei.
In Guy de Maupassant acest filon izbucneşte, cauzând durerosul lui sfârşit.
ra Le Poittevin, mama lui Guy şi; Ilâr- rea grav de o afecţiune a cărei manifes
ne de Maupassant. tări atât ,de diverse derutau Facultatea
Şi acum sunt nevoit să deviu brutal de medicină. Câţiva practicieni ai fami
— ca şi adevărul. liei, au crezut că poate fi vorba de „Se-
Evident, în privinţa eredităţei, atât ca nie‘‘ (Explicaţie a cărei valoare vom cu
în ori şi care alta, trebue să te fereşti de noaşte mai târziu). In anul 1878 Guy
orice sistem de orice manie ştiinţifi scrie lui Flaubert „...Mama se simte
că. Specialiştii cei mai competenţi, recu foarte rău şi nu poate părăsi Etretat..“
nosc în acest domeniu misterul — şi moi departe „...e condamnată să stea nu-
probabil că va exista veşnic. Cu toate că mai în întuneric, lumina o face să ţipe
legile lui sunt aproape necunoscute, — de durere.
ereditatea nu este o bază prea fragilă Şi doctorul Croisset scrie lui Guy
când este vorba de Guy de Maupassant. „...regret ceeace îmi spuneţi despre bia
Ea ne furnizează aproape toate compo ta d-stră mamă. Nu ar fi mai simplu să-i
nentele acestei „forţe* intelectuale şi găsiţi o casă de sănătate ?
1
fizice şi indicaţia germenilor destructivi La 6 Februarie 1879 autorul lui „Sa-
ce purta în ea însăşi dela origină. lambo * scrie iarăşi lui Guy de Maupas
1
Vom încerca să vedem aceasta, mai de sant „..Ceeace îmi spui despre mama ta,
aproape. Se cunoaşte camaraderia lui mă îngrijeşte, mă întristează, te plâng
Elaubert şi a sorei lui Carolina cu Al- din toată inima...** Şi la 27 ale aceleaşi
fred şi Laura de Poittevin. luni îl întreabă „...cum se mai simte bia
1
Alfred era cel moi mare din grup. ta ta mamă '. Anul viitor el scrie nepoa
Sclipitor de vervă inteligentă şi spirit, el tei sale Caroline : „Ceeace este sigur e
avea asupra formaţiei intelectuale a ce că Guy suferă foarte mult. Are probabil
lor trei camarazi ai săi o influenţă con aceeaşi nevroză ca şi mama lui* .
1
siderabilă. O scrisoare inedită — document de o
Tinerii îşi petreceau timpul în Pilotei
f Guy de Maupassant ia 28 de ani importanţă capitală — scrisă de doctorul
de Dieu*‘ din Rouen unde locuia doctorul Aube (locuia în Rouen) ne desluşeşte.
Georges Normandy povestind şi încer Flaubert. D-na de Maupassant a suferit întreaga
când să ne explice tragicul sfârşit al Coridoarele întunecoase, sinistre, ale viaţa de boală numită „de Graves“, cele
narelui scriitor, care a fost Guy de acestei vechi case, spectacolul continuu brul doctor din Dublin.
Vfaupassant, întreprinde o operă delica- al durerei şi al boaloi, ou produs fatal
ă, atât prin tragicul ei subiect, cât şi un‘efect trist asupra spiritului şi nervi NELINIŞTI...
)rin incertitudinea ştiinţei medicale de lor celor patru camarazi, înclinându-i
itunci. spre pesimism. Franţois Tassart, credinciosul valet al
E într'adevăr mişcător de constatat, lui Guy de Maupassant ştia să observe
MISTERUL ATAVISMULUI când studiind în detaliu viaţa lui Alfred şi să reţină. Ştia să şi tacă ori de câte ori,
de Poittevin, observăm că toate preocu memoria nu-i era prea sigură sau con
Posedăm puţine lămuriri preciso deş pările, toate dorinţele, toate neliniştite ştiinţa î-o dicta. Aceasta face „Amintiri-
ire starea psihică şi morală a străbu- se regăsesc întocmai la nepotul său, aşa le“ lui atât de interesante. Intr‘o zi —
dlor lui Maupassant. după cum se regăseşte imensul lui orgo povesteşte el — stăpânul său, constatând
Bunicul lui după tată, Louis de Mau- liu, splendid defect care a fost şi al că pălăria îi era demodată îi spuse :
iassant era proprietarul unui domeniu Laurei şi al întregei familii. „— ...Trebue să-mi comand alta, căci
gricol la „Neuville-Champ-d‘Oisel (Sei- Mai multă încă — viaţa obscură a lui in afară de pălăriile de pâslă, celelalte
e-Infârieure)“. S‘a însurat cu o creolă Alfred de Poittevin apare ca o schiţă sunt obligat să le fac pe măsură. Am
in insula Bourbon D-ra Murray, a cărei iîdelă, a vieţei glorioase a lui Maupas capul atât de rotund, că nu mai pot găsi
dmirabilă frumuseţe era mai ales carac- sant care semăna şi fizic dealtfel, uimi nimic gata. Capul acesta perfect şi abso
crizată, prin ochii ei superbi pe caii tor unchiului său. lut rotund pe care îl avem fratele meu
i regăsim întocmai în figura lui Guy de Trebue să ne ocupăm şi de starea fi şi cu mine, ne vine, după cele ce ne-a
laupassant. zică şi mentală a Laurei de Maupassant, povestit mama, dela bătrânul doctor
Din partea maniei, cunoştoan doar o femee ilustră, mamă exemplară, meri al casei, care la sosirea noastră pe lu
unică d-na Berigny, contimporana tând să împărtăşească gloria fiului său, me, ne-a luat pe genuchi, făcându-ne un
-nei Deshouliâres. A lăsat câteva ver- căruia i-a dezvoltat şi format inteligenţa bun masajiu capului,
îri elegante, spirituale, şi fusese în aşa cum fratele său Alfred, o formase Terminând prin gestul cu care ola
arespondenţă cu cei mai inteligenţi şi dezvoltase pe a ei. rul îşi rotunjeşte perfect oala, îi spuse
ameni ai timpului aceluia. la 12 Decembrie 1873 Gustave Flau- mamei :
Paul de Poittevin bunic după mamă, bert. credinciosul ei camarad din copilă „— Vedeţi doamnă, i-am făcut un cap
a însurat cu o d-ră Thurin, fiica unui rie îi scrie : „...Mă nelinişteşti cu slăbi- rotund ca un măr, fiţi sigură, mai târ
miator, a cărei frumuseţe a fost mult cirnca şi anemia de care îmi vorbeşti ..'* ziu. va avea un cre pr foarte activ şi o in
;
mp celebră. Din această căsătorie s‘a Şi iarăşi diferite documente din anul 1877 teligenţă de primul ordin.... Şi mă în
ascut Paul-Alfred Le Poittevin şi Lau- ne arată ca d-na de Maupassant sufe treb de multe ori, dacă masajul bunului
