Page 15 - 1928-17
P. 15
UNIVERSUL LITERAR. — 283
şi bătrânului doctor, asupra tânărului „L‘am adus aci pentru a-1 face să crea dacă nu ar avea familie, tată bătrân, o
meu creer, frământat de o anumită ma dă, că nu are decât o neurastenie tot ca biată mamă bătrână.
nieră, îmi permite să dau azi, cu atâta şi d-ta. Din nenorocire, boala lui, nu este Turburarea lui se manifesta, câte oda
uşurinţă, lucrări aproape bune“. o d-tale, e foarte gravă, dealtfel, vei ve tă şi public : într’o zi avea întâlnire cu
Interesul acestui fapt semnalat e mare, dea-o singur. un negustor, la ora şase. Pe la ora două,
Guy, vorbind astfel, încerca să se amă Auguste Dorchain a publicat în „An- vede pe Maupassant, intrând. Mirat îl
1
gească singur — căci vom vedea, că era nales' din 3 Iunie 1900 detalii interesante întreba ce înseamnă asta. Foarte calm
deja de atunci pradă multor grave ne din timpul petrecut acolo. Maupassant îi răspunde:
linişti. „... Au fost pentru mine zile oribile, — Na ! e curios. La ceasul meu e şap
Opt luni după aceasta la 13 Noembrie căci din cauza oboselei nervoase ce a- te şi credeam că am întârziat.
1889, află moartea fratelui său, după ce veam de îngrijit, îmi era dureros de greu Câteva anecdote în felul acesta şi tot
asistase la internarea lui, scenă scurtă să suport atât fizic cât şi moral, continua Parisul vorbeşte cu frenezie şi oribilă la
de un tragic neuitat, şi patru ani mai volubilitate a lui Maupassant care nu ne şitate de nebunia lui. Şi, vai, ea nu în
târziu, atunci când se crede în plină părăsea aproape de loc. Starea lui de ne târzie. într'o dimineaţă Maupassant des
forjă moare în casa de sănătate a doc bunie nu mai prezenta nici o îndoială. Se chide un jurnal. Şi cu înţeleasă groază,
torului Blanche. manifesta mai ales pentru forma dorinţei citeşte că e nebun.
Tinereţea lui Maupassant a fost ex de măriri. ...„Ese din casă", ne spune Louis Gan-
trem de activă. Isprăvile lui la Etretat, Mi se lăudă, de a fi avut în Geneva derax, „şi, nu mai ştiu în ce vitrină, vede
unde ducea pe mare viata pescarilor îm
părţind toate pericolele, sunt povestite
în toate memoriile sale.
In vârstă de douăzeci de ani, în timpul
războiului, după ce alergase şi umblase
noaptea întreagă, face a doua zi cinci
sprezece leghe pe jos, doarme pe o pia
tră, în frigul unei peşteri, şi aproape de
a fi prins de inamic, e salvat graţie fugei
şi rezistentei sale. Funcţionar la un mi
nister, locuia afară din Paris, se scula
înainte de a se face ziuă, vâslea pe Sena,
era în Paris înainte de zece dimineaţa,
se închidea într'un birou unde lucru]
oficial terminat, scria versuri, nuvele, co
medii pentru a nu-şi uita „meşteşugul '
1
— seara vâslea iarăşi, şi asta nu-1 împie
dica, ca până târziu noaptea în Paris şi
în afară de Paris să se dedea la celebre
şi nenumărate aventuri de dragoste a că
ror povestire foarte liberă făcea bunului
l laubert atâta bucurie. Ori, cel mai \i-
guros lopătr.r din Cambrige, nu e obli
gat să lucreze într'un birou, şi dacă Ca-
sanova şi-a risipit şi el vigoarea, nu a
început să scrie decât la vârsta când s'a
văzut obligat să trăească într'o cumin
ţenie definitivă.
Suntem în anul 1888. Guy de Maupas
sant lucrează la romanul său „Fort com- (unde a stat numai un ceas) o primire afişat un buletin : Agravarea stărei d-lui
me la Mort". Nue mare schimbare în sta somptuoasă şi aproape regească la d. de Maupassant! Apropiata lui internare în
rea ochilor săi. Refracţia vizuală nu a Rothschikl. tr'o casă de sănătate.
variat. Bolnavul e acum incapabil de a Sau, arătându-mi umbrela lui ruptă şi Luă trenul şi alergă să-şi liniştească
se servi de ochelari. Preferă să citească comună spunea : mama.
cu ochii deschişi deşi vede foarte slab cu — „Acest gen extraordinar de umbre După câteva zile întorcându-se în Pa
ochiul stâng. Iar în „Fort conune la Mort* le, nu se vând decât într'o anumită pră ris, îşi aranjă hârtiile şi scrise ulti
1
operă, care ca şi toate celelalte, conţine vălie în cartierul Saint-IIonoră şi reco- mele dorinţi. Unui prieten scrie : „Adio,
atât de mult din gândurile şi senzaţiile mandându-le anturajului prinţesei Mja- nu ai să mai mă vezi '.
Iui Maupassant (autorul ce mai mult ca lilda, nu cumpărat peste cincizeci. Era exact.
ori care altul, şi-a scris cărţile, cu însăşi Şi a doua zi, arătându-mi bastonul : La 5 Decembrie, într'adevăr, scrie a-
carnea, sufletul şi inima lui sfâşiată) stri — Cu bastonul ăsta m'am apărat într'o vocatului său, care după moarte i-a ad
gătul de groază atât de mult timp înăbu zi contra a trei hoţi ce m'au atacat în ministrat averea : „...Sunt atât de bolnav,
şit, izbucneşte :... Mă întreb dacă nu sunt faţă, şi trei câini turbaţi în spate'. mi-e teamă că voi muri în câteva zile !
bolnav, foarte bolnav, mi-e atât de sila Doctorii sanatoriului din Champel dân- „...Timp de cincisprezece zile, urinează
de ceeace făceam înainte cu atâta plă du-şi seama de ce natură este nervozita Louis Ganderax, ezită: se gândeşte la du
cere.... Nu inai am nimic în creer, nimic tea lui, l-au forţat prin mici neplăceri şi rerea mamei, pe care o adoră.
în ochi, nimic în mână... Acest efort i- persecuţii să părăsească Elveţia. Şi timp de cincisprezece zile, casa ii
nutil spre muncă este exasperant. — „Mărturisesc că şi pentru mine în este asaltată, de diferiţi oameni, repor
In anul 1889, an în care după cum spu sumi" spune Dorchain „plecarea lui a teri sau nu. ce vin din curiozitate şi
ne doctorul Soflier, Maupassant intra în fost o uşurare, repet îmi era greu să su după informaţii.
paralizia generală, nici o schimbare în port fizic ceeace moral suportam cu atât Timp de cincisprezece zile, primeşte
stare ochilor. Şi mai târziu straniile le- de dureroasă curiozitate : această vorbă jurnale (primeşte chiar expediate în plic
noinene de autoscopie externă este un rie continuă şi dementă. recomandat) ; în prima pagină, la ultime
fel de halucinaţie din cauza căreia te întors la Paris, câteva luni mai târziu le noutăţi, se discută nebunia lui. Cineva
vezi în faţa ta însuţi, ca şi cum ai fi întrebă pe doctorul Frenuy : îi spune :
două persoane identice. Goethe şi Musset — Nu urezi că merg spre nebunie ?.... — „Ce importă ? din moment ce nu
au suferit şi ei aceste fenomene. Dacă este aşa, ar trebui să mă înştiinţaţi. este aşa.
Spre sfârşitul anului, durerile de cap Intre nebunie şi moarte nu ezit : alegerea „El răspunde simplu.
sunt mereu mâi dese. Sfătuit de prieteni mea e făcută. — „Nu este aşa, dar aşa va fi‘\
e condus de doctorul Gazalis în Elveţia Totuşi, nu voia să sufere. Mai mult ca Şi el cât vroia de mult, ca aceasta să
unde întâlneşte pe scriitorul Auguste nici odată, cere ajutor eterului, fără să nu fie.
Dorchain venit şi el să-şi odihnească o se preocupe de urmările acestui abuz. A venit Crăciunul, şi iată şi misterul
obseală nervoasă, dobândită în Paris. Corpul, creerul mai ales, devin maşini nopţi din 24 spre 25 Decembrie.
Cazalis şopti lui Dorchain : detracate, surmenate de nebunie. Oh ! Franţois, aţâţ de dornic în detalii iu-
