Page 7 - 1928-17
P. 7
UNIVERSUL LITERAR. S7&
Mergea repede mângâind şalul ieftin cheflii cari cântau. Anton Pann s'a o- Ah, amor, amoraş,
tic rare cn mâinile lui îl va pune pe tra prit să privească. Drumul pustiu, por- Vcdea-te-aş călugăra$.„
iul Linei. Nu era un clar prea impunător, ţile sunt zăvorite. Alaiul înaintează în
salul de optzeci de parale. cet şi începe să se deosebească bine cân — Hai cu mine, ţigane, la cârciuma lui
— Ce nerozie să-mi închipui că Lina o tecul cioclilor de vaetul celor ce stăteau Dcslin, în Scaune.
să-mi sară de gât pentru asta... unul peste uitai în paele căruţii. Din loc Băiatul se aplecă să ridice un muc de
O mâhnire neaşteptată îl opri în loc în Ioc boii se opresc şi unul dintre cio ţigară pe care-1 aprinse la amnar, apoi
Surâsul se şterse şi o teamă i.se ivi pc cli se întinde peste gard şi trage zăvo tot într'un cântec urmă pe Anton la doi
obraz. rul. Pătruns în curte, se'mr.lctîceşte până paşi, urlând răguşit să se audă în tot
Căută să-şi recapete încrederea în şal, la uşa creştinului, unde odată ajuns răc târgul:
gândind că nici florile nu costă scump neşte : ’
şi totuşi sunt un dar foarte preţuit de Raţa ici, raţa colea
femei. îndoiala asta n'avea să-l mai chi - Scoate afară cornii să vedem de-s Raţa paşte papura...
mie peste câteva minute, când o altă jale sănătoşi...
se pregătea să-l încerce. Din lăuntru nu se nude nimic. Casa Din când în când Pann se întorcea, şi
Ajuns în faţa casei, privi mişcat fe e moartă, oamenii s‘au ascuns ca gângâ- poruncea cu glas mânios ţiganului :
restrele. L^n ţânc se arătă în uşă rân niile. Ninsoarea cade cu liniştea. — Schimbă cântarea...
jind. — Hei, n'auziţi Ţiganul scuipa şi-o lua dela capăt :
— Lina e-aeasă, puţoiule P Nimeni n'aude. Cioclul iese bleste
— Săru t-mâna, acasă şi are musafir, mând, se apropie de căruţa unde ciu
Râmniceanul boer Stroc... maţi se înghesuesc unul înr'nUul de Cine la amor nu evede
Anton se opri în tindă, cu săsuflarea frig. sfnsie haina celui mai de deasupra N'ar mai călca iarba verde...
tăiată. şi aruncă sdreanţa peste gard în curte.
Un svon de cuvinte mai ajugea până O femee geme în căruţă şi îâmră ea băr Când ajunseră la Desliu. se întuneca
la dânsul şi în răstimpuri de tăcere s'au- batul rămas gol în ninsoare. Cioclul a- se deabinelea, In cârciumă îi întâmpi
zea câte-un sărut sgomotos, după care puoă fusta de stambă a femeii, care na nară, doi cântăreţi de strană pe cari îi
iară urma tăcere şi iarăş apoi un hohot. mai ştie ce se petrece cu ea si vrea s'o cunoscuse cu o săptămână înainte. Un-
Anton cunoştea bine acest hohot, cum sfâsîe. Săltat într'un cot, bolnavul des- gbiurliu şi Chiosea-fiul, amândoi pe ju
ştia aroma gurii iubite care hohotea ală golit are fimn să amice o mnnuşe de mătate beţi. La masa lor mai erau doi
turi. O ameţeală rece şi o sudoare grea îl stejar a căruţii şi s'o repeadă în capul ţigani, unul cu scripcă. altul cu ţimbal,
pironiră pe divanul din tindă şi o întu- cioclului care cade lac de sânge. cari i-au salutat apariţia cu un cântec
neume umedă i se puse pe ochi. Se au Un nit beţiv ce mergea pe lângă boi', foarte Ia modă :
zea acum desluşit, glasul Râmniceanin urcă în căruţă şi sfarmă cu potcoava
lui, şoptind măscări dulci întrerupte de glietii lui capul ciumatului şi al femeii.
râsul Linei, mai tare, mai aproape mai Anton care a văzut toate acestea se în Foae verde semenicu
în inimă. Un leşin de fată îl moleşi, dar chină şi pleacă mai departe. Un gust a- Dehlu Spirii şi Belicu.
continua să strângă şalul cu desnădejde. niar îl îneacă. La capul podului îl intim- Scuipă către Ţarigradu
Trecu un ceas, poate mai mult. pînă un toboşar. Lume din tonte stră Ca să-audă şi‘mnăratu :
Uşa se deschise repede şi Râmniceanul zile aleargă înspre el. Erau covrigari, Huo, neamţu Metternicu...
grăbi ferit spre stradă. Zărindu-1 pe An băieţi de băcănie cu sorţul verde, ţi
ton, îi zâmbi cu o îngăduinţă răutăcioa gani cu ursul în lanţ. femei îmbrobodite Ducele Metternich era batjocorit în
să, puţin întrebător, puţin surprins. şi rele de gură, Imlviţari şi flaşnetarii cu tot felul de cuplete pentrucă se ştia că
Anton nu mai avea pentru ce întârzia papagal şi cu planete. In bătaia deasă a sprijinise venirea la domnia lui Ion II
acolo. tonii se strecura glasul subţire al vre Ca ragea.
Nu mai avea cui da şalul. Nu mai avea unei ţigănci cu ..floricele calde" sau şue. La banda lor se adăugase ţiganul nou
nici ce căuta in casa aceea, cum nici în eriul piţigăiat al unei maimuţe îmbră sosit, care neştiind cântecul, se mulţu
sufletul Linei nu mai găsea nimic pen cată în verde, care ţopăîa pe caldarâm mea să-i improvizeze un acompaniament
tru el. şi pentru o firfirică „făcea ca fata mare" sumar, făcând din gură : bâzzz, bâzzz.
Insera. Prin dugheni şi prin curţi se Omul sfăpânirei începând gălăgia srm- E de mirare că acest cuplet nu era cân
aprinseră lămpi şi cerul se lumină cu tat pe melodia tristă obicinuită bleste
lămpile lui reci. Ici-colo, oamenii tre se cu glas tare că în Bucureşti s'a iscat melor şi cântecelor populare, ci în rit
ceau strada cu priviri spăimântate, arga o molimă ce vine clin Asia. Nimeni să mul grav al „Marşului lui Napoleon*'.
nu mai mănânce la hanuri. Oricine va
ţii duceau coşuri mari de merinde. O afla că cineva are ameţeli, vărsături, în Oale mari de vin se deşertau repede.
mişcare ciudată şi o panică se simţea Unghiurliu şi Chiosea juraseră să sfâr
pretutindeni. Femei sărace alergau cn tunecare Ia luminile ochilor, somn năuc, şească tot vinul cârciumarului, socotind
câte o pâine mare în braţe, copii îmbrăcaţi sau bube negre pe trup să dea de ştire că este preferabil să moara fn beţia cea
prin jalbă sau vorbire stăpânirci. Boala
în haine prea largi şi încovoiaţi sub că mai desmetică, decât iu trejia înfricoşă
ciuli grele, aveau în spinare dăsagi plini are mare uşurinţă Ia eonii, cari trebuesc toare a ciumei.
cu făină sau mălai, iar pe braţe funii opriţi de a mai mânca bigi-bigi sau alte Anton nu se lăsa mai prejos, ducând
aer dele.
lungi de usturoi. Zadarnic covrigarii îşi cana Ia gură şi sorbind cu ochii închişi
strigau pe la colţuri marfa loc cu susan, Lumea se risipea. Femeile cu mâna la ca atunci când s'aude un cântec. Dacă
sau dulcele tahân, sau halvaua cu fişti- gură în drum spre casă mai culegeau ceilalţi doi se lăsau în voie acestei ame
curi, sau salepul fierbinte. Aceşti vânză câte o surcea. ţeli grele de teama molimei, în schimb
tori de bunătăţi rămâneau singuri în Anton Pann se apropie de un ţigan Anton căuta să-şi înece jalea pricinuită
calea convoiului care se apropia. scripcar, ce tremura şi care văzându-1, de înşelarea Linei.
Dela o cotitură s'a ivit o căruţă lungă, începuse a cânta pe cele două coarde
trasă de patru boi mânaţi de o ceată de ce-i ma> rămăsăseră : (confinuă în n-rul viitor)
