Page 8 - 1928-17
P. 8
avem la îndemână şi cuprinde zeci de singură dată de Dumnezeu. Noroc că
pagini', de acest fel.) numai o aruncătură de ochi e suficien
Aţi observat abundenţa de puncte ; tă. Nu mai trebue decât revizia unui co
puncte... sublinieri care despart. O ! leg de redacţie, pentru ca maldărul să
„grozav, respingător, înfricoşător hohot fie declarat în întregime, bun pen
— pe jos, în trenuri, în automobil .— tru coş.
„Caracteristica lui grozavă" întâi .şi pe Evident că un astfel de autor de poe
urmă, trei rânduri mai jos, variat pu me îni proză, respins de revistele li
1
ţin : „grozava lui caracteristică" . terare, devine după sforţări corector de
Să socotim la 40 de mii (adică elevii gazetă şi scrie ca tânărul Sovastos ca
de liceu din cursul superior, cuprinzând trene nefericite :
aici şi şcoalele superioare de comerţ) Când urmăreşti lector s r mpatic
numărul acestor „scriitori". Pe carte şiruri vii de gânduri
Mulţi din aceşti domni, odată perioa Nu simţi că şerpuind sălbatic
da creşterii trecută, devin tineri sănă Un suflet plânge printre rânduri ?
toşi, buni de armată, funcţionari de
merit, Ingineri) sau simpli conducători Al căror singur răspuns e : ba simt...
de întreprinderi rentabile — uitând cu Sau declamă disperat şi convins : .,E
totul grozăviile stilistice ale adoles noapte pe creer“... (Vezi „Rime sprin
1
cenţei. tene *).
Cel puţin zece mii dintre aceşti tineri, Rămas însă la el în târg. trimete de
rămân însă cu convingerea că au „da zece-douăzeci-treizeci de ori la gazete şi
«La Grandiflora» rul scrisului * şi aştern la nesfârşit pe reviste astfel de poeme, până când unui
1 1
1
hârtie, mici şi mari poeme în proză : scriitor i se face milă şi-i răspunde :
Există mai multe trepte ale scrisului „Şi hotărârea asta creştea. „Tinere, în loc să mai descrii atâtea gro
cum sunt mai multe trepte ale picta (,,botărîrea“ e principial între zăvii şi suferinţe imaginare, mai bine
tului. ghilemele N. R.). O vedeam ai observa în jurul d-tale viaţa adevă
E mai întâi scrisul caligrafic care se cutm creşte zi de zi, cum se rată".
1
învaţă în caetele liniate şi se continuă ramifică şi se împleteşte, Şi peste câtva timp revista a. şi primit
cu precauţia transparentului subt coala cum umple gândul şi sufle din orăşelul de provincie o nuvelă, în
de hârtie albă. tul ca un copăcel, un clopot care pe lângă frumuseţile patetice şi
Dacă ar fi scriitori toţi cei care scriu de sticlă. O îngrijeam ca pe sosul de mai sus. mai sunt ici şi colo şi
caligrafic în ţara românească, am avea un oleandru, îi stropeam pă „lucruri din viaţă" : cum se cinstesc
astăzi, aproximativ, 542.000 de scriitori. mântul din vadră, îi ru târgoveţii Ia crâsmarul din colt. cum
A doua treaptă este aceea a scrisului peam frunzele uscate şi ra- merge la slujbă dom Pavl'ică arhivarul,
corect ca gramatică. Evident, că în ca murele galbene. Şi aşteptam etc. Lecturi clin cărţile aGate în ga
zul acesta avem numai 60 de mii de să-i dea florile, floare cu lantarele prăfuite ale reşedinţelor de
scriitori, socotind aici numeroşi elevi de floare, un buchet, de fapte plasă, sunt puse sârguitor la contri
liceu şi profesorii de limba română din care să-mi încunune începu buţie :
întreaga ţară, chiar şi din acei care nu cu tul adevăratei vieţi, să go „Când trebuia să plece
nosc gramatica, din motive care nu in nească urâtul. noaptea „de serviciu" dom
teresează acum. Planta ■ asta care se rami nul Tnke, birjarul. îşi aştep
Urcând), dăm peste elevii de liceu a- fica într’una şi lua propor ta copila afară, pe banca de
morezaţi sau chinuiţi de melancolia ţii de copac mare, era se la poartă, mângăindu-si fa
creşterii. Se ştie, că această creştere a cretul şi mângâierea vieţii voriţii rari si cărunţi. Dom
corpului se traduce prin vise în care mele. La umbra ei trăiam o nişoara Laetiţia venea tot
tânărul are impresia că sboară, prin viaţă cu totul alta.......... O ! ce deauna fără cea mai mică
nefericire şi pasiune pentru lectură sau departe mă simţeam *de per Întârziere dela magazinul
sport. cepţia circumscripţiei a XXIX de pe Lipscani unde slujea.
Cam pe la această vârstă tânărul de odăiţa mea, de proprietă- Ochii lui slăbiţi o desluşeau
caută să se facă interesant, arătându-se reasa obeză şi chiar de pe desnrinzânclu-se în razele
capabil de sentimente excepţionale şi rina pe care mi se odihnea soarelui, ce se topia stors de
foloseşte un stil plin de exclamaţie şi capul când contemplam, de viată (!) în nourii roşiţi ai
diabolism enumerând ca la inventar. pe ca, acea minunată, aro asfinţitului ; o măsurau u-
„Eu de-abia l’am (l-am N. mitoare magică plantă a spi mez) de mândrie în înainta
R.) întrezărit aievea. O ! In ritului meu ! Câte flori, cât rea ei sveltă şi graţioasă ; a-
tru început n’are nimic res de frumoase şi de mirositoa poi când era anroane. se în
pingător sau înfricoşător, în re ! Pe crăngile ei, începură cruntau deodată/ căutând la
figură. Dimpotrivă. Caracte de la un timp să crească alte ceasornicul cât o tărtăeută.
ristica lui grozavă e că râde. plante şi mai fantastice şi pe care mâna lui uscată îl
Râde cu hohote uneorii sau mai ameţitoare; şi apoi din scotea numai decât, din brâul
abia rânjeşte : cu dinţi pu . acestea altele. Se altoiau una roşu ai uniformei de biriar.
ternici sau ştirb ca bătrânul pe aita, crescând, umplând Nici odată n’o primea fără
de adineaori... Te atinge nu seninul, înălţându-mă în ceasornicul acesta", (pag.
mai în treacăt, şi trece îna parfum ne mai simţit şi ’n 167), etc.
inte (în treacăt e aici cel cântec de pasări spre culmi Sau descrie restaurante, orgii, baluri
puţin de prisos ca ..bătrână" nebănuite"... ori numai calea Victoriei, toate cu pro
în babă bătrână. N. R.) cu (Am dat şi acest pasagiu, ilizibil pen cedee de inventar ca faimosul Pantazzi
râsul şi veselia lui pe jos, în tru cine e obicinuit să citească, tot din la 1882.
1
trăsură, în automobil... şi te volumul „Grandiflora' care mai cu ,,Seară de August înăbuşi
lasă în urmă cu scrâşnetul prinde încă vre-o patruzeci de pagini toare şi senină. Calea Victo
neputinţei şi cu pustiul... la fel). riei în plină sărbătoare. Lo
Ai vrea să te duci cu el. E lin lirism grandilocvent pe care l-ani calurile gem de lume şii a-
să fii în el, să fii el... să te prescurtat, aci numai din necesitate teh runcă văpăi prin ferestrele
răsfrâng] asupra altora. Dar nică. uriaşe. Tropotul regulat al
te respinge, şji se îndepărtea Nu vă închipuiţi câtă proză de-asta, cailor, şuetul lung al auto
ză cu râsul lui triumfător... gen „poemă în proză" se fabrică pe tot mobilelor, strigătul ţigani
Grozava lui caracteristică cuprinsul ţării româneşti. Nouă, la re lor cu gazete, rumoarea mul-
e triumful (!)...“ vistă. poşta ne aduce de două ori pe zi ţimei dela ora nouă, o în
(Dăm acest citat din volumul d-lui maldăre întregi. Numai ca să le citim treagă polifonie sgomotoasă
?.ih Mihăoscu. „Grandiflora" căci îl şi ar trebui să ne trecem viaţa asta, (sigur N. R.), stridenta bar-
