Page 2 - Uzina_noastra_1953_06_27

UZINA NOASIIM
Pag. 2

Din tara constructorilor comunismului

Mecanizarea şi automatizarea Prin oraşele Uniunii Sovietice

producţiei în U. R. S. S. Sverdlovsc
In secţia dc construcţii metalice a uzinei va fi cu aproape odată- şi jumăilalc mal
In Uniunea Sovietică, mecanizarea şi au­ cuploare şi laminoare, aşa cum sc face la „Uralmaşzavod" se desfăşoară într'un ritm mare decât cea a cscavntoarclor produse
tomatizarea producţiei au atins un nivel nc unele centrale hidroelectrice” rapid asamblarea unui nou escovalor paşi­ până în prezent.
mailntâînit Directivele Congresului al XIX- Cel maj înalt nivel de mccanizojc com­ lor. Pcsle 100 dc lăcătuşi montori şi sudori Colectivul va trebui să asambleze şi să
!ca al P.C U.S. prevăd ca in cursul celui plexă a losl alms în construc|ia de maşini electricieni lucrează la asamblarea- acestei sudeze sule dc tone dc construcţii meta­
de al 5 leu cincinal să se înfăptuiască me­ pe linii şi în secţii automate, în special în maşini unicalc. Noul cscavalor paşilor se lice. înălţimea cabinei noului cscavalor este
canizarea proceselor do muncă grea şi a cc- uzine complcl automatizate. Aceasta a dus deosebeşte î<n mod considerabil dc cc) de egală aproximativ cu cea a unei case cu
lur cc necesită un volum nnrc de muncă la o considerabilă reducere a chclluelilor dc lip vechi. Capacitatea cupei nu va mai fi trei etaje, iar în cupa de 20 mc. 'încape cu
în industrie şi construcţii. numea pe unitate de producţie şi la redu­ dc 14 mc ci dc 20 Productivitatea maşinii uşurinţă un autocamion (Ic trei lonc
Recent, ziarul „Pravda” a publicat o pa- cerea preţului de cost. Unele linii automate, C rasnodar
înă specială consacrată problemei meca­ care funcţionează în industrie, au făcut ca
nizării şi automatizării producţiei Această productivitatea muncii să crească de peste Colectivul S.M.T din Britovsca, unul din torul pe cure urmează să-l lucreze pcnlru
vagină î.nfăţişcază cu putere doosclntă ma­ 30 de ori. S.MT.-urite fruntaşe din Cuban, a iniţial a-şi întocmi ilincrnriul maşinilor. Cu aju­
rile realizări ale industriei sovietice în do­ Au fosl croate şi funcţionează in industrie întrecerea socialislă pentru pregătirea şi torul S.M.T.-ului, în două colhozuri au fost
strângerea exemplară a recoltei in termen pregătite opl arii inecanîzalc DatorMă fo­
meniul mecanizării şi automatizării. 39 dc linii automate do strunguri pentru fa­
Conslructorii sovietici de maşini au creat bricarea pieselor dc automobile, tractoare, scurt şi fără pierderi Aci, Ionic combinele losirii mecanizării complexe, anul trecut a­
au fost reparate înainte dc Icrincn Agrc ceste colhozuri au economisit aproximativ
>i au trecut la fabricarea în seric — încă în maşini agricole şi alte piese
cursul celui de al 4-lea cincinal — a peste In U.R.S.S. a căpătai o largă dezvoltare, galele dc rccollarc sunt conduse <le cadre 18.000 zile muncă Anul acesla ele intenţio­
calificate. Fiecare combincr a inspectai soc nează să economisească 25 000 zile muncă.
220 de noi tipuri de bază de maşini pentru producţia industrială dc materiale de con­
mecanizarea muncilor grele şl a celor care strucţie. de piese şi ansamblc Acest lucru
necesită un mare volum de muncă lacc ca nivelul dc mecanizare pe şantierele Succesele oţetarrlor din MagnHca
In anii celui de al 5-lea cincinal, creşte şi dc construcţii să crească considerabil. Ex
Dc curând, la Magnilogorsc, oţclarul Bo nicfalurgişlii din Cuzncţc. Oţclorii din Ural
mai inult numărul maşinilor destinate me­ perienţa marilor oraşe ale Uniunii Sovietice, lolski a elaborat a 527-a şarjă în campania şi Siberia fac schimb de experienţă, introduc
canizării muncii. Numai în 1951 nu lost tn frunte cu Moscova, arată că construirea
dc lucru a cuptorului Martin. Ea a fosl ela­ tehnica înaintată, o tehnologic mai perîce-
fabricate de 5.8 ori mai mutic camioane clădirilor cu ajutorul prefabricatelor reduce borată cu o oră mai devreme decât preve ţională. Urmând ini|iativa celor din Cuz-
basculante, dc 4,2 ori mai multe auto-ma volumul do muncă cu 30—40%. scurtează
dea graficul Cuptorul eslc în stare bună, neţe, melalurgişlii din Magnitogorsc au in­
corale şi cu 21% mai multe cscavaloare de­ timpul dc efectuare a lucrării, reduce pre deşi funcţionează, fără reparaţii la rece, de stalat jgliiaburi speciale de răcire cu apă.
cât în cele trei cincinale dinainte de răz­ ful de cost al construcţiei, ridicând lolodalâ şapte luni Folosind metode rapide, Iov Bo- cceacc a îmbunătăţii turnarea foniei în
boi, luate la un loc In cursul anului 1952 calitatea ci. lotski şi tovarăşii lui de schimb. Cocosov cuptoarele Martin La o scrie--dc ngrcgiite
au fo6l fabricale noi modele dc scrcpcrc. In 1952 s*au construit la Moscova, cu aju­
şi Siglyitullin, au elabora! în curŞul acestei s’a schimbul construcţia plafonului cuptn»
buldozere şi maşini pentru săpat pământ, torul celor mai noi mijloace dc mecanizare,
campanii până la 70 la sută din totalul şar rului, ■ s’a îmbunătăţii alimentarea cu aer.
precum şi excavatoare macarale pcnlrn me­ 782.000 inelri pătraţi suprafaţă de locuit In In consecinţă, durata şarjei a fosl redusă
canizarea lucrărilor de pământ şi a lucrări­ capitala U.R.S.S. sc construcsc acum 46 de jcior.
cu o oră jurnal a-tc — două orc
lor dc încărcare şi descărcare. întreprinderi care vor fabrica materiale şi Această realizare de seamă a oţelarilor Oţel ari i din Magnilca au mării producţia
In transportul feroviar, volumul încărcării piese de construcţie Se termină construirea dela combinatul metalurgic din Magnito-
şi descărcării mecanizate a crescut în com­ a două mari Inbrici de ansamblc de belon gorsc este rezultatul întrecerii dintre ei şi dc oţel în 24 ore ;cu 5 In sulă faţă de anul
trecut.
paraţie cu perioada dinainte de război de armat Organizaţiile de construcţie din Mos­
2,4 ori cova primesc mereu cscavaloare, buldozere, 2 0 0 de studenţi dinir’un singur sat
ln industria uşoară au fosl instalate în macarale şi alle maşini care uşurează tn mod
ultimul tiinp peste 170000 de maşini-unei le simţitor efortul constructorilor Satul Lilvinscoe, care pe -vremuri era li­ după terminarea studiilor în instituie sau
şi maşini noi. La fabricile dc ţcsăluri se Un viu exemplu al gradului înalt de me­ nul din cele mai înapoiate din întreg Ga şcoli medii tehnice. Mihail Oeicasov şi Ma-
face înlocuirea vechilor maşini, cu altele, canizare complexă a proceselor de muncă zahstanul, a devenii de nerecunoscut în n- ria Izra-iiova. care au terminat institutul
automate. Acest lucru permilc să se ridice atuns în U.R.S.S îl constituc organizarea lu­ nii Puterii Sovietice. pedagogic „V M. Molotov” din Caraganda,
productivitatea muncii In fabricile dc ţcsă­ crărilor pe şantierele centralelor hidroelec­ Până la Marca Revoluţie Socialislă din sunt acum profesori de malcmilică la şcoa­
luri cu odată şî juinălatc—două ori. trice, ca cea dela Cuibâşev. Slalingrnd şî Octombrie, oamenii cu ştiinţă dc carie a la în caro au învăţat.
altele venu cel mult două clase. Acum, numai în Acum, numai tn universităţi şi în - institu­
In industria carboniferă, dc pildă, unde a­
cum câţiva ani predomina încă ciocanul Perlccţionarca tehnicii pentru marile şan­ şcoala medie din Litvînscoe învaţă aproape te dc învăţământ superior 'învaţă 200 de
tiere ale Uniunii Sovietice se realizează în 600 de copii. In sat a fost construită o tineri din Lilvinscoe. La morarul colhozului,
pneumatic şi havez.n, acum suni lolosilc pu­
ritm rapid. In această privinţă este caracte­ şcoală cu 2 elaje. un club cu o capacitate Stepau Anololicvici Lonţcvschi, vin în lin­
ternice combine carbonifere, maşini pentru
ristic următorul exemplu Pâ.nâ nu demult, dc 300 locuri, un centru (Ic radioficare eare vară fii- săi Igor şi Anatoli şi fiica sa
Încărcarea sterilului, transportoare, locomo
la construirea Canalului navigabil Volgn- Sute de locuitori ai salului au studii su­ Tamara. toţi -trei sludenţi ai Universităţii
tive electrice şi numeroase alte maşini
Don erau folosite drage rclulantc cu o pro­ perioare şi lucrează acinn în diferitele ramuri dc Stat „Cernâşcvsclii'’ din Sarntov
Mari realizări au fosl obţinute în direcţia ductivitate maximă de 300 şi 500 metri cubi ale economici naţionale. Valentin Lagutîn Studentul Mihail Cernov, dela Institutul
mecanizării complexe şi a automatizării pro .
de pământ pe oră şî care transportau acest e inginer, Alexaodr Tatarnicov conduce una dc Medicină dm Caraganda, şi Ludmila Po-
ccselor de producţie în siderurgie
pământ la o distantă de 2—3 km Acum, la d:a principalele grupe de cercetări geolo­ meranteva, studentă la Institutul 'Pedagogic,
La uzina, din Celeabinsc. dc exemplu, suni conslrucjia hidrocentralei dela Cuibâşev lu­ gice din Cazahstan, Victor Mordvinov a din Alma-Ata, şi-au polrecul vacanţa de iar­
aproape complet mecanizate şi automatizate crează 6 dragă rofulanlă care sooate I 000 terminat Academia Navală Militară din Le­ nă în sal
principalele procese a Ic producţiei furnale­ mclri cubi dc pământ pe oră şi îl poate ningrad In anii Puterii Sovietice, satul Lilvinscoe!
lor. Şi mai înalt este gradul dc mecanizare transporta la o distanţă de 4 km. Mulţi copii ai coJhoz/nicilor din ariciul „Po­ a dat mai mult dc 500 de învăţători, doc­
şi Automatizare a laminonrclor, unde toate
Poporul soviclic, strâns unii în jurul Par­ runcile lui Ilici" se reîntorc ln salul natal tori, agronomi, zootclmicioni, ctc
operaţiunile tehnologice sunt mecanizate. tidului Comunist, In jurul Guvernului Sovic
„Mecanizarea complexă şi automatizarea lic, realizează cu succes sarcina trasată dc Un nou succes al medicinei sovietice
producţiei — scrie inginerul şei al uzinei cel de al XlX-len Congres al partidului —
metalurgice din Celeabinsc, D. Casccnco — aceea de a înfăptui în industrie şi construcţii MOSCOVA (Agcrprcs). — TASS asupra stării cordului decât electrocardio­
reprezintă una din verigile principale ale Oamenii de ştiinţă sovietici perfecţio­ gramele obişnuite. Analizândudc. modicul
mecanizarea muncilor grele şi a celor cure nează sistematic metodele dc elctrocardîo-
progresului tehnic Melalurgişlii noştri lu­ necesită un mare volum de muncă Reali- este în măsură să stabilească caracterul
crează acum cu deplin succes la realizarea eând cu succes jJ 5-lea cincinal slnlînist, grafic In medicina sovietică suni larg' lo­ modificărilor din muşchiul cardiac încă îna­
unui tablou de comandă dela care să se poporul sovietic va face un nou şi impor­ losilc aparatele moderne pentru înregistra­ inte d<? manifestarea simplomclor de îmbol-
execute conducerea tuturor proceselor la tant pas înainte spre comunism rea activităţii electrice a inimii Un nou a­ . năvirc. adică alunei când boala poate fi tra­
parat original care a lost denumii veetor-
tată uşor
elcclrocardioscop a fost construi! recent de Veclorul-cUî'ctrocardioscop al d rului Acu-
Construirea stafiei efe m etro Ivan Aculinicev, medie într’un sanatoriu din
liniccv prezintă interes nu numai pentru me­
„Pervom atsc" Crîmcca Acest aparat permite să se observe dicii dc spital cî şi pentru medicii speciali-1
direct la patul bolnavului activitatea elec­
ln raionul Stal in. din Moscova, lângă za(i în medicina sportivă Institutul dc cul­
trică a inimii, a cărei imagine eslc proiec­
parcul de cultură şi odihnă „1 V Slalin” , tura fizică $• sport din Leningrad intenţio­
tată pe un ecran special cu ajutorul unei
a începui construirea marii staţii dc metro, raze electronice şi sc lixcază simultan pe nează să utilizeze noul aparat pe sladionul
„Pcrvoinaisc” . Construirea acestei staţii a institutului pcnlru controlul activităţii car-
o peliculă. încercarea aparatului în spitale a
fost încredinţată colectivului de montaj şi
nrălat că imaginile dc pe ecran dan medi dince a sportivilor în timpul antrenamentu­
construcţie al direcţiei Nr. 6 al Mclroslroi
cului o idee mai precisă şi mai complectă lui şi al competiţiilor (
ului. Brigada tov. Mironov a scos primii
mclrî cubi de pământ din groapa de lun-
(laţic, unde sc pune temelia staţiei. Scurte ştiri din Uniunea Sovietică
Oraşul Comso/nolsc — pe Amur — crcşle Laboratoarele uzinelor din U.R.S.S. sunt
în Azerbaidjan a început şi se amenajează necontenit. Anul acesta adevărate focare ale ştiinţei în întreprin­
campania d e recoltare vor fi dale în exploatare noi case de-locuit derile sovietice Ele suni organizate In toa­
cu o suprafaţă de peslc 64 000 metri pătraţi te ramurile economiei naţionale şi ajută pe
Colhozurile din regiunile dc slepfi ale A-
Oraşul Caliningrad. care a avui mult de oameni: muncii din industria sovieJică să
•zcrbaidjannluj au început recoltarea cerea­
suferit în timpul războiului, eslc astăzi obţină succese în producţie, să îmbunătă­
lelor. In raioanele Aii Bnirnmlinse. Agdnş
complet refăcut. Aici, au apărut noi străzi, ţească indicii cantitativi şi calitativi aî
şi Casum Ismailovsc se efectuează cositul
s’au construit sule dc casc dc locuit şi şcoli. întreprinderilor.
orzului. Pe câmpiile nrlelurilor „Berio”, Anul acesta, în localitate va fi instalat un
„Andrecv” şi ..Cliirov" din raionul Bnrdinsc In şcolile serate dm U.R.S.S. învaţă lără
centru de televiziune Industria oraşului
lucrează combinele. a şi întrerupe munca în producţie 1600 00
Calinin crcşlc necontenit. de oameni.
Colhozurile fruntaşe din republică au ob­ In Uniunea Sovietică există peste 1000
ţinut anul acesta o recoltă îmbelşugată In casc sanatoriale speciale ponlru copii. In Parcurile de cultură şi odihnă sunt lo­
Turnarea oţelului in secţia cuptoarelor Sic- arlcrul „Beria” din raionul Bardinsc. s*a ab aceste casc se odihnesc anual mii dc co­ curile preferate (Ic odihnă ale oamenilor
mcns-Marlin. a uzinelor metalurgice „Za- ţinut In primele zile la treoratul orzului pii sovietici. muncii. Amil trecut, parcurile din R S F S.R.
porojslar din Zaporojc. 28—30 chintale boabe la hectar. au lost vizitate de 60000.000 persoane