Page 4 - Uzina_noastra_1953_06_27
P. 4
Pag. 4-a UZINA NOASTKA
In legătura cu rezultatei alegerilor din Italia Ş T I R I E X T E R N E
MOSCOVA (Agerpres) — Ziarul „Pravila” turi dela niciun lei de mijloace mergând tale ale oanKinilor muncii. „Progresul obţi Succesul expoziţiei „Republica
publică sub scmnălura lui D. Sevliaghin ur până la săvârşirea dc fraude cu buletinele nut concomitente de partidele socialist şi Populară Română pe calea
mătorul articol inlilulat „In legătură cu comunist — scrie ziarul „Avânţi" — orga
de vot pentru a-şi asigura majoritatea de construirii socialismului"
rezultatele alegerilor din Italia” . nul socialiştilor — dovedeşte că cele două
voturi. deschisă la Tbcfîss
Ln Italia a luat sfârşit campania electo parlîdc ale clasei muncitoare dispun de
Rezultatele alegerilor arată că forţele de
rală Au fost dale publicităţii rezultatele uriaşe posibilităţi de n-şi întări şi mai mult TBÎLISI (Agcrpres). — TASS transmite:
alegerilor la care au participat peste 28 de mocrate alo Italici au obţinut noi succese influenţa fără a-şi aduce reciproc prejudi Expoziţia „Republica Populară Română
milioane de oameni.. La aceste alegeri po importante în lupta pentru pace şi indepen cii” . pe calea construirii socialismului”, care a
porul italian trebuia să se pronunţe asupra denţa naţională a patriei lor. Comuniştii şî In lumina succeselor obţinute de partidul fost deschisă în oraşul Tbilisi, atrage zil
politicii duse de blocul partidelor guverna nic un mare număr de vizitatori. In decurs
socialişlii au toate motivele să afirme că socialist al lui N'enni apare deosebit de
mentale în frunte cu democraţii-creştini. Re dc zece zile expoziţia a fost vizitată de
tocmai, ei au fost principalii organizatori şi jalnică soarta a partidului social-democrat
curgând la o lege electorală antideinocrată. peste 30.000 de persoane.
inspiratori ai acestei victorii.' Ei an ştiut să al lui Saragat. Acest grup scizionist a su
aceste partide căutau să acapareze din nou La 15 Iunie, în localul expoziţiei a avut
explice masselor populare sensul şi impor
monopolul puterii în ţară. Pentru aceasta ferit cea mal mare înfrângere dela înfiinţa loc o reuniune consacrată artei Republicii
tanţa luptei politice dusă împotriva blocu rea sa : în comparaţie cu alegerile din 1948 Populare Române. La reuniune au partici
trebuia ca democrat-creştin ii să întrunească
lui reacţionar, să facă masselc dc milioane pat oameni dc ştiinţă, artişti şi slalianoviştl
In alegeri fie chiar şi un singur vot pesle el a pierdut peste 600.000 dc voturi şi t4
de oameni ai muncii să sesizeze consecin mandate. ai întreprinderilor din Tbilisi. Asistenţa a
50% pentru a obţine o „primă majoritară” , ascultat cu mult interes conferinţa lui Dodo
ţele periculoase pe care le implică, aplica
a dispune de 65% din totalul mandatelor Prezintă deasemenea interes soarta celui Antadze, artist al poporului, despre arta
rea planurilor acestui bloc.
de deputaţi şi a şi asigura dominaţia în de al doilea aliat al democrat-creştinilor — teatrală a Republicii Populare Române. Re-
Votând împotriva blocului partidelor gu
parlament. partidul republican — al cărui leader — Pac- gisorul cinematografic Nicolal Sanişvili a
In fond alegerile din 7-8 Iunie au fost o vernamentale mai mult de jumătate din ale ciardi — este 8e câţiva ani ministru dc răz vorbit despre dezvoltarea artei cinematogra
gătorii italieni au repudiat implicit legea fice în România. In încheierea reuniunii au
continuare a luptei politice care a început boi. In persoana sa democrat-creşlinii au fost prezentate filme româneşti.
electorală reacţionară. întrucât niciun partid
încă în Octombrie 1952 când guvernul a avut pc cel mai elocvent avocat al poli —o—
propus parlamentului să adopte proiectul sau bloc de parlide nu a obţinut majoritate ticii cursei înarmărilor. Alegălorii au preţuit
unei noi legi electorale de voturi, repartizarea mandatelor în Ca cum se cuvine pe Pacciardi şi partidul său. Conven{îe în legătură cu
mera deputaţilor s’a efectuat pe baza repre schim bul de m ărfuri între
Pe măsură ce se sesiza semnificaţia re Partidul republican a obţinut numai cinci
formei” electorale, propusă de partidul gu zentării proporţionale, adică potrivit vechii mandate tn Camera deputaţilor şi niciun R. P. Ungară şi Franţa
legi electorale. Prin votul lor, alegătorii
vernamental, in ţară creştea nemulţumirea mandat în senat. Acest lucru înseamnă de BUDAPESTA (Agerpres). — M.T.J. tran
italieni au condamnat totodată şi politica smite :
masselor. Marile manifestaţii şi greve de fapt dispariţia de pe arena politică a unul
protest care au avut loc în luna Martie dusă de cercurile guvernamentale. Mnssele vechi parlid. renumit odinioară prin tradiţi La Budapesta au avut loc tratative co
n’nu avut darul să-i facă pe democrat creş populare sunt pentru o politică externă de ile sale republicane. merciale şi financiare între Ungaria şi
pace, ele Iau atitudine împotriva obligaţiilor Franţa. La 10 Iunie a fost semnată o con
tinii să revină asupra holărîriî lor do a im Presa italiană relatează că succesele lor- venţie comercială şl financiară în legătură
pune ţării cu orice preţ o lege electorală Impuse ţării, în virlutea unor blocuri agre ţelor democrate în alegeri au fbst primite cu schimbul de mărfuri între cele două ţări
antidemocrată sive, ele iau atitudine împotriva faimosului cu entuziasm de masselc populare. Populaţia în perioada 1 Iunie 1953 — I Iunie 1954.
fntr’un înlervicw acordat unui ziarist a tratat cu privire la „comunitatea defensivă entuziasmată a umplut străzile; la gea Potrivit prevederilor convenţiei, Franţa
merican, De Gasperi descrie astfel ultima europeană”, a cărui ratificare partidul dc!a muri şi pe balcoane au fost arborate stea va livra Ungariei produse ale industriei
etapă a acestei lupte: „Noi am silit sena putere promisese să o obţină în noul parla gurile naţionale. Milioanele de italieni cu grele şi industriei uşoare, etc. La rândul
tul să ţină şedinţe zi şi noapte. Ultima ment vederi democrate sărbăloresc marea lor vic său. Ungaria va furniza Franţei diferite
produse agricole şi industriale.
noapte am dormit în sala do şedinţe... A Majoritatea alegătorilor au condamnat torie asupra forjelor reacţiunii
doua zi am elaborat planul, iar peste câ politica economică dusă dc cercurile guver Blocul guvernamental nu a obţinut nici
teva orc am silit senatul să procedeze la nante din ţară. Chiar şi unele ziare reac măcar majoritatea pe care democraţii creş C riza de guvern din Fran|a
vot...” ţionare americane au calificat această po tini o aveau în vechiul parlament. In tre PARIS (Agerpres). — După cum anunţă
Strecurând prin parlament noua lege elec litică în felul următor: „Impozite şl preţuri cut. partidul democrat-creştin dispunea dc agenţia France Press. radicalul-soclalist
Andre Marîe a acocptat în cea de a 27-a
torală, democrat-creşlinii au considerat că ridicate, salarii scăzute şi corupţia în majoritate în Camera deputaţilor ceeace îl
z! a crizei dc guvern însărcinarea dată -le
victoria tn alegeri le este asigurată. Pen floare. ” permitea să nu ţină seama nu numai de
preşedintele republicii Vincent Auriol, Je a
tru mai mare siguranţă ei au încheiat un Alegerile au prilejuit o nouă mare vic deputaţii din opoziţie, dar nici de aliaţii săi. forma noul guvern francez.
bloc electoral cu partidele liberal, social-de- torie partidului comunist Pentru candidaţii Astăzi ci va avea în Camera deputaţilor o Postul de radio Ce Solr en France anunţă
mocrat şi republican. Presa reacţionară u til lui au votat 6.100.000 de alegători. Rezul majoritate neînsemnată — opt mandate — că el se va prezenta Joi fn fata Adunării
din Italia cât şi cea de peste hotare era tatele alegerilor au spulberat lamentabilele şi acestea numai împreună cu partidele din Naţionale pentrj a cere învestitura cu un
convinsă ci blocul democrat-creştin va în născociri ale reacţiunii asupra prelinsei scă blocul său Acest lucru înseamnă ci parti program asemănător celui prezentat dc Bi-
dault. care, după cum se ştie, nu a reuşit
vinge deri a influenţei partidului comunist în dul democrat-creştin nu va putea impune
săptămâna trecută să întrunească majori
Rezultatele alegerilor au arătat însă că ţară. atât de uşor parlamentului proiectele de tatea
legea electorală antidemocrată nu a îndrep Este exlrem de semnificativ faptul că lege antidemocratice împotriva grevelor, a Andre Mărie a mai fost preşedinte al
tăţit speranţele reacţiunii italiene. Milioa încă nlciodnlă în perioada postbelică parti libertăţii presei pe care Ie ţine pregătite de Consiliului de miniştri. Deasemenea, el a
nele de alegători italieni, care şi-au dat vo dul comunist n’a întrunit un număr atât de multă vreme. Şi mai puţine sunt astăzi po fost de patru ori ministru de justiţie, Iar fn
turile partidelor care ou luptat împotriva mare de voturi ca în prezent. sibilităţile de care dispune reacţlunea pen ultimul guvern al lui Rene Mayor a ocupat
postul de ministru al educaţiei naţionale. In
blocului clericalilor şi a aliaţilor acestora, Un mare succes în alegeri l-a obţinut tru a revizui constituţia, pentru a obţine
1947, când Andre Mărie a condus Ministe
au dejucat planurile acestui bloc. M iliar partidul socialist. Obţinând aproape 3.500 000 abrogarea unei serii de articole care pre rul justiţiei, epurarea vieţii publice franceze
dele de lire cheltuite de Confederaţia indus de voturi, socialiştii italieni au dovedit în văd înfăptuirea unor reforme democrate. de colaboraţionişti şi trădătorii care au
triaşilor şi latifundiarilor pentru a asigura mod convingător tuturor duşmanilor unităţii Rezultatele luptei electorale care s’au în ajutat pe ocupanţii hitlerlşti, s’a transfor
victoria blocului clerical .iu fost fără lolos clasei muncitoare că secretul succesului cheiat dovedesc creşterea continuă a con mat într’o farsa, care a provocat cea mat
aşa cum fără folos au fost îndemnurile epîs* constă nu într’o activitate sclzionislă şi ştiinţei şi a activităţii politice a massclor vie nemulţumire a opiniei publice franceze.
Numeroşi trădători condamnaţi la închi
copilor adresate credincioşilor de a vota nu anticomunistă, ci în colaborarea strânsă a populare din Italia, care îşi intensifică lupta
soare pe termen lung, precum şi un număr
mai pentru partidul democrat-creşlin. In partidelor muncitoreşti, în unirea eforturilor pentru Independenţa naţională, libertăţi de de hitlerişlî. au fost supuşi unui regim de
cursul alegerilor rcacţiunea nu s’n dai ln!ă- lor în vederea luptei pentru interesele vi mocrate, pace şi progres social. favoare, care le-a permis In cele din urmă
să evadeze în Spania franchistă.
Repatrierea prizonierilor din Coreea
După lovitura de stat
din C olum ba
BOGOTA (Agerpres) — corespondentul
agenţiei United Press relatează că s’a a
nunţat în mod oficial că generalul locote
nent Rojas Pimilla, care a dat lovitura de
stat în Columbia, „a preluat funcţiile dc
preşedinte nl republicii"
—o— /
In Congresul S. U. A.
NEW YORK (Agerpres) — După cum
anunţă corespondentul din Washington al
agenţiei United Press, „guvernul a obţinut
aprobarea Congresului pentru fondurile des
tinate finanţării activităţii ilegale anticomu
niste” în Asia Comisiile Senatului şi Came
rei reprezentanţilor care examinează proiec
tul de lege cu privire la „ajutorarea state
In clişeul din slânga: Un grup de prizonieri coreeni bolnavi şi răniţi repatriaţi. In clişeul din dreapta: Reginald F. Roberts, lor străine” au aprobat pentru activitatea
prizonier britanic, care urmează a fi icpatriat, işi ia rămas bun dela Ronald A. Cocks, care va mai sta în lagăr până la înche mai sus menţionată 95700.009 dc dolari ce
urmează să fîe cheltuiţi în Asia sau Eu
ierea definitivă a armistiţiului. r. ropa
Redacţia şi Administraţia Piaţa Libertăţii Nr. II etaj telef. 89
Tiparul: întreprinderea Poligrafică DEVA Str. Gh. Bariţiu Nr. 13.