Page 3 - Uzina_noastra_1953_06_28
P. 3
UZINA NOASTKA Pag. 3-a
O agitatoare fruntaşă întrecerea socialistă, factor de seamă
în lupta pentru îndeplinirea planului
Ţăronca muncitoare Bozero Sofia este trenării ţăranilor întovărăşiţi în îndeplini
membră în întovărăşirea agricolă „6 Mar rea sarcinilor izvorîle din Hotărîrca guver In lupta pentru îndeplinirea sarcinilor vistâ, aplicarea metodelor sovietice dc
tie” din Rapotlul Mare. nului şi partidului în ce priveşte campa desprinse din planul cincinal, întrecerea so muncii şi a iniţiativelor stahunovişîilor
Fiind printre primii care şi-au înaintat nia dc îngrijire a recoltei, recoltare, trec* cialistă şi forma ei superioară mişcarea noştri In secţiile construcţii metalice,
cererea pentru înscriere în întovărăşire Ş« riş şi colectare şi a sarcinilor trasate de stahanovistă, constituc veriga de bază, me mecanică şi C.F.U., comitetele dc secţii
încadrată în colectivul de agitatori, a de tovarăşul Gh Ghcorghiu-Dej, prin cuvân toda principală fără de care realizarea sar şi conducerea secţiilor au lăsat pe planul
pus o rodnică activitate pentru lămurirea tarea rostită la Congresul pe tară a frun cinilor de plan este imposibilă. al doilea această problemă deosebit de im-
ţăranilor muncitori despre succesele ce le taşilor din gospodăriile colective, a căror In organizarea întrecerii socialiste un rol portarvtă. In aceste secţii numărul stahano-
pot obţine muncind pământul în comun şi îndeplinire le va aduce în scurt timp con deosebit îl au comitetele dc întreprindere, viştîlor n’a crescut cu mult faţă da 1952.
cu mijloace mecanizate. solidarea întovărăşirii lor. romitetele de secţie şi grupele sindicale. Mai mul decât atât. unele comitete de sec
Roadele muncii de agitaţie desfăşurată Deasemenen în această perioadă, agilo- In combinatul siderurgic ,,Gli. Ghcorghiu- ţii şi conduceri de secţii ca cele dela tur
de tovarăşa Bozero Sofia, cil şi de cei toarea Bozero Sofia a adus o intensa mun Dej”, datorită întrecerii socialiste şi mişcă nătorii trec cu multă superficialitate peste
lalţi agitatori, membri de partid şi ţărani că în rândul întovărăşit Hor pentru trans rii stahanovîste, s’au obţinut succese însem Instrucţiunile existente cu privire la staha*
muncitori, s’au văzut peste puţin timp formarea întovărăşirii lor în gospodărie a nate, s'au realizat indici de utilizare Ia novîşl'i. La turnătorii, conslrucţii metalice,
când un număr de 35 familii au întemeiat gricolă colectivă cuptoarele Martin şi coeficienţi înalţi la exploatări electrice, C.F.U. şi altele, me
întovărăşirea agricolă de tip T.O Z. „6 In adunarea cc a avut loc Duminică, furnale, încă nemaicunoscuţi în patria noar todele sovietice nu se aplica m mod con
Martie”. în cadrul căminului cultural, la propunerea stră şi multe alic realizări, care dovedesc ţinu. datorită faptului că, conducătorii a-
Pentru activitatea minunată desfăşurată agitatorului Bcrzinţianu loan de a trece în cum că întrecerea socialistă este acea oâr- ceslor secţii nu urmăresc punerea lor în a
ţăranca muncitoare Bozero Sofia, a fost toamnă ‘ la gospodăria agricolă colectiva, rrhie principală, care împinge producţia pe plicare. Problema metodelor sovietice tn
aleasă în comitetul dc conducere a înto s’au ridicat obiectiuni din partea unor to trepte din cc In cc mai înalte aceste secţii nu se discută în consfătuirile
vărăşirii. iar mai târziu a fost desemnata varăşi. că, ar exista greutăţi, că întovără
In unele sectoare ale combinatului, cum dc producţie, iar preşedinţii comitetelor de
pentru a face parte din delegaţia de ţă şirea nu ar fi suficient dc consolidată, că nr fi Ia O. S M. şi Laminoare, există o secţii nu s’au preocupat de popularizarea
rani muncitori din R.P.R., care a vizitai In oamenii nu vor putea face faţă, ele. Luând preocupare a comitetelor de secţie şi * or lor în rândurile muncitorilor şi tehnicieni
anul trecut Uniunea Sovietică cuvântul agitatoarea Bozero Sofia a com ganizaţiilor dc bază în problema întrecerii lor.
înapoiata dm U R.S $ . unde a putut bătut cu tărie această subapreciere a for «ocialislc. In aceste secţii există granec cu
vedea şi să se convingă singură de viata ţelor existente în întovărăşire. En a ară °.videntn angajamentelor şi a realizărilor la Pentruca întccerca socialistă să se des
minunată a colhoznicilor sovietici, cât şi tat din nou despre ceence a văzut în zl, ceacc face ca muncitorii să-şi poată făşoare în cele mai bune condiţiuni, este
dc rezultatele ce le obţin prin munca «n U.R.S S. despre succesele obţinute de col cunoaşte zilnic rezultatele dobândite fn necesar ca comitetul dc întreprindere, să
comun şi cu mijloace mecanizate, ngitatoa- hoznicii sovietici, care nu luptat şi s'au urma muncii depuse controleze îndeaproape munca comitetelor
rea Bozero Sofia şi-a intensificat şi mai —âlit in lupta cu greutăţile, iar astăzi duc Cu toate acestea, în uncie secţii ca: Iur de secţii, să le îndrume şi să tragă la răs
mult munca de lămurire. In convorbirile o viaţă fericită şi plină de belşug na le. turnătorii, construcţii metalice, exploa pundere pe cei care frânează întrecerea.
cu sătenii, cu grupuri de ţărani muncitori, ,,Dacă oamenii sovietici au putut rezis tări electrice şi mecanică, graficele nu se Comitelui de întreprindere trebue sa se
la căminul cultural şi în oricare alte oca ta singuri fără ajutor din afară, cu atât complectenză regulat, ele sunt folosite de ocupe mai temeinic dc popularizarea me
zii, ea a popularizat succesele oamenilor mai mult no; — a arătat ea — care avem multe ori pentru pontajul muncitorilor. todelor sovietice, să renctîvizcze agitaţia vi
sovietici şi viitorul luminos ce se deschide sprijinul şi experienţa lor. vom putea în zuală şi să ducă o muncă susţinută pentru
Aceasta dovedeşte că preşedinţii comitete
pentru ţărănimea muncitoare, prin transfor vinge mult mai uşor toate greutăţile ce se a imprima întrecerii un caracter permanent
lor de secţii, şefii de secţii Şi ateliere şî şi nu de campanie
marea socialistă a agriculturii. vor ivi în calea noastră. Pe lângă aceasta unii secretari ai organizaţiilor de bază, nu
Munca plină de avânt, desfăşurată de avem ajutorul partidului şî guvernului Comitetul de partid arc datoria să con
cunosc importanta graficelor în întrecerea
către colectivul de agitatori în frunte cu nostru, care caută să ne creeze un viitor socialistă La secţiile furnale, turnătorii şl troleze organizaţiile dc bază care sunt
tovarăşa Bozero Sofia, a făcut ca înto cât mai frumos şi plăcut, atât nouă. cit altele, contractele dc întrecere sunt în conducătorul politic al întrecerii socialiste
vărăşirea lor să fie printre cele fruntaşe, şî copiilor noştri. Eu — a arătat agita cheiate în mod birocratic, din cauză că. co v< să analizeze periodic felul cum de Sft
atât în campania agricolă de toamnă a toarea Bozero Sofia — nu voi avea as ocupă de desvoltarca întrecerii socialiste
mitetele dc secţie nu au dus o muncă in
anului trecut, din primăvara acestui an, tâmpăr până când nu vom reuşi să trans tensă dc lămurire în rondurile muncitorilor Deasemeni, comitetul dc parthl Ircbuie să
căi şi în campania de vară. formăm întovărăşirea noastră în gospodă şi din această cauză contractele sunt con controleze munca comitetului dc întreprin
In tot timpul muncilor agricole, agita- rie agricola colectivă şî voi fi prima siderate o simplă formalitate în mâna mai dere în aşa fel, încât acesta sa şi ducă
toarca Bozero Sofia, nu a precupeţii nimic care voi înainta cerere de înscriere. Pentru cu cinste sarcinile ce le are în mobilizarea
strului sau a şefului de secţie şi nicidecum
din timpul ei liber pentru a desfăşura o aceasta, eu împreună cu colectivul de agi un angajament care trebuie respectat. muncitorilor tehnicienilor. inginerilor şi
intensă muncă de popularizare a aplicării tatori printre care şi Aurora Ştcfănescu, funcţionarilor pentru îndeplinirea planului
l-n secţiile combinatului se manifestă lip
regulilor agrotehnice cât şi a metodelor P!eş 1 rina, Bcrzinţianu loan, Todea Stela suri şi în cceacc priveşte mişcarea slahano- cincinal fn 4 ani.
• sovietice de lucru, atât în campaniile de şi alţii vom pleca din casă în casă. pentru
însâmânţări, cât şi în cea dc întreţinere a a duce muncă de lămurire în vederea ere»
culturilor. Intovărăşiţii, lămuriţi fiind, că ari gospodăriei agricole colective. C Â R T I A P Ă R U T E
prin aceasta vor putea obţine o recoltă Folosind munca de agitaţie tovarăşa In Editura pentru literatură politică In Editura A.R L.U.S. — Cartea Rusă
bogată, le-nu aplicat şi astăzi tarlaua tor Bozero Sofia a reuşit ca în cursul acestei au apărut : au apărut:
este plină de rod bogat, c-im n j a mai fost săpfâmâni să mobilizeze cea mai mare CU PRIVIRE LA SITUAŢIA INTER F. Gladcov: Cimentul — roman, ud.
niciodată parte din ţăranii muncitori din sat prin NAŢIONALA ACTUALA. (Articol redac Il a, pag. 336, lei 6.51.
. Agitatoarea Bozero Sofia, nu s’a măr tre care şi întovărăşiţiî, 6â ia parte la vi ţional publicat în ziarul „Pravdn” din L. Lconov: Invazia — piesă de teatru,
ginit numai In agitaţia prin viu grai, cî zionarea filmului prezentat de caravana 24. V. 1953) pag 96, lei 1,71
ea. a constituit pentru ţăranii întovărăşiţi cinematografică in cadrul căminului cul 16 pag 0,20 lei
un exemplu demn de urmat în executarea tural. HOTARIREA CONSILIULUI DE MINIŞ M. Luconin: O 2i dc muncă — pccin,
muncilor agricole Punând în aplicare cu Participanţii care au vizionat filmul, cc TRI AL R.P R. ŞI A C C. AL P M R CU pag. 128, Ici 6,64
noştinţele căpătate în urma vizitei din cuprindea numeroase aspecte ale vizitei PRIVIRE LA ÎNGRIJIREA CULTURI * * * O armă a păcii — articole, pag.
U.R.S.S. şi muncind raţional după meto delegaţiei de ţărani din R P R. în U R.S.S. LOR, PREGĂTIREA Şl EXECUTAREA 308, lei 6,18.
dele agrotehnice sovietice la întreţinerea din care a făcut parte şi ea, au rămas a LA TIMP A STRÂNGERII RECOLTEI, A. F. Piscmschi : O mic de suflete — ro
culturilor, exemplul său a fost urmat „î de dânc impresionaţi de bogăţiile şi fericirifi DESMIRIŞTITULUI. TREERIŞULUI Şî man ,pag. 512, lei 11.74.
ceilalţi ţărani întovărăşiţi. de care sunt înconjuraţi colhoznicii so COLECTĂRILOR PE ANUL 1953. M. Socolov: Scântei — roman, voi 1,
O atenţie deosebită a fost acordată an vietici. 40 pag 0,30 lei pag. 432. Ici 12,50.
M a a w n m — b m
Referatul prezentat de tovarăşul cuţiile purtate pe marginea referate
inginer Mărculescu Eremia a docu lor au criticat conducerea secţiei,
Consfătuirea pe ţară a furnaliştilor mentat din punct de vedere tehnic, pentru proasta gospodărire care mai
metoda Filipov. Ocupându-se mai există încă la furnale, cât şi pentru
La Hunedoara, a avut loc o cons principiilor pe care maisku Filipov
fătuire cu stahanoviştii, tehnicienii şi le-a expus ca claritate în lucrarea sa mult de realizări, vorb’torul a negli risipa dc materiale ce se face pe plat
ce
jat, să arate mai pe larg în
inginerii furnalişti din întreprinderile ..Pentru coieficienţi înalţi” , a reuşit forma de încărcare Deasemcnea, au
siderurgice din ţară, organizată de ca la furnalul 2 şi 3 unde a Iost a constau lipsurile care s’au ivit odată fost scoase la iveală nepăsarea con
C C al Sindicatului muncitorilor din plicată această metodă să se obţină cu punerea în aplicare a acestei me ducerii secţiei şi a comitetului de sec
ţie faţă de problema calificării ca
tode. Acest lucru l-au sesizat însă de
industria metalurgică ,electrică, mine succese Importante Astfel la Iurnalul legaţii. drelor.
feroase şi neferoase, în colaborare cu 2 în luna Aprilie 1953, s’a depăşit in- După referatul inginerului Mărcu Luând cuvântul minerul stahano-
Ministerul Metalurgiei, în vederea ex dicile de utilizare realizat pe trimes lescu Eremia, s’a prezentat un referat visl Alic Iosif (Băloni) dela minele
tinderii metodei Filipov, ce a fost a- trul I, cu 15 Ia sută, iar în luna Mai
do către preşedintele comitetului de
piicată pentru prima dată de maistrul cu 18 la sută. secţie, Guţă Nicolae, asupra felului de fier Ghelar, a arătat că lipsurile
ce mai persistă în probejua calităţii
stahanovist Zlătior loan dela furna Pe lângă succesele obţinute, mais cum a muncit comitetul dc secţie pen minereului se datnresc atât minerilor,
lele combinatului siderurgic ..Glieor- trul Zlătior a arătat în referat şi u-
ghe Gheorghiu-Dej” — Hunedoara. nc!e lipsuri, care au stânjenit într'o tru aplicarea metodei Filipov. Refe care nu depun o muncă susţinută
în vederea obţinerii unei calităţi înal
ratul a dovedit că metoda Filipov nu
Delegaţii participanţi la această măsură oarecare buna aplicare a a a fost destul de însuşită de către te de minereu, cât şi furnaliştilor,
consfătuire, au analizat temeinic con cestei metode. El a mai arătat că si- muncitorii secţiei furnale, deoarece care nu transportă minereul în mod
ţinutul metodei Filipov, care constă derita dela prâjitoare de multe ori se comitetul de secţie nu s’a interesat ritmic din siloz, ceeace face ca el să
în mărirea indicelui de utilizare a vo introduce caldă în furnale, ceea ce în mod permanent dc popularizarea se amestece cu impurităţi. Cu toate
lumului util al furnalului. In acest face ca temperatura la gâtul furnalu ei. Participanţii la consfătuire l-au că Direcţiunea combinatului şi condu
scop au fost prezentate relerate de lui să crească. Acest luoru s’ar fi criticat aspru pe tovarăşul Guţă Ni cerea secţiei furnale cunosc dificien-
că l-re maistrul stahanovist Zlătior putut rezolva prin simpla stropire a colae. care în mod nepermis a trecut ţele dela mină, cum ar fi de pildă
loan, inginerul Mărculescu Eremia şi sîdoritei cu apă, dar nu s’a făcut, superficial peste lipsuri, ne analizând neterminaren staţiei de dozare şi al
Guţă Nicolae preşedintele comitetu deoarece nu a existat o preocupare rădăcinile lor. Dc pildă, în referat se tele, nu au luat măsuri concrete în
lui de secţie al furnalelor. din partea conducerii secţiei arată că s’au organizat consfătuiri vederea îmbunătăţirii situaţiei.
„ Cu un interes deosebit, au ascultat Maistrul Zlătior loan, a criticat cu cu furnaliştii din toate schimburile, că In cadrul concluziilor, tov. Pu-
■participanţii referatul maistrului Zlă tărie atât comitetul de secţie cât şi s’au organizat consfătuiri pe grupe vak Iosif, ministrul adjunct al Minis
tior loan, din care a reeşit strădania conducerea administrativă a secţiei, sindicale, etc., dar preşedintele co terului Metalurgiei şi tovarăşul Mnu-
sa în lupta pentru obţinerea unor coe care nu s’au străduit să imprime mitetului de secţie nu a arătat că la riciu Vasile dîn partea . Prezidiului
ficienţi înalţi, facţori importanţi în membrilor brigăzii care deservesc furnale, grupele sindicale îşi Irăesc CC al Sindicatului, au trasat sar
bătălia pentru mărirea producţiei de furnalele, o strânsă colaborare, pen viaţa doar numai pe hârtie ; că nici cini concrete atât conduce, ii între
fontă. Ocupându-se temeinic de stu truca fiecare schimb să-şi predea în responsabili de grupe sidicale nu-şi prinderilor cât şi comitetelor de în
diul metodei Filipov, maistrul Zlătior cele mai bune condiţiun-i locul de cunosc sarcinile în amănunt. treprindere în vederea extinderii me
loan. a arătat, că prin respectarea muncă. , Delegaţii la consfătuire, în dis todei Filîoov.