Page 1 - 1953-07_29
P. 1
Organ aS ComUetniu! Raional P. SVL R. Rnnedoara şâ al Sfatului Popular Raional IN ACEST NUMĂR:
ANUL V. Nr. 29 (208) VINERI 3 IULIE 1953 4 pagini 20 bani i—i Oamenii muncii din raionul Hunedoa
ra înfierează cu tărie acţiunile provoca
toare aie mercenarilor dela Berlin.
(pag. 2-a)
|—1 Să organizăm temeinic ariile.
- (pag. 3-a).
Înalta răspundere a activului de
partid.
(pag. 3-a)
— Creşte mişcarea grevistă în ţările ca-
(pag. 4-a)
Să ducem cu energie lupta In cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului
pentru economii ! Fonta şi piese turnate peste plan
in desvoltairea continuă a economiei Pierderi mari se fac în aceste întreprin La sectorul Furnale dela uzina „Victoria” nători ca Todor Lazăr, »Ghezvoi Sabin şi
noastre naţionale, regimul de economii deri şi prin amenzile care trebuesc plătite Călan se obţine zilnic importante succese alţii, care în ultimele 10 zile ale lunii Iu
constitue una din cele mai importante pâr pentru nerespectarea disciplinei financiare. In muncă. La furnalul 1 de pildă, planul nie au reuşit să dea cu 54 respectiv 52 la
ghii în lupta pentru industrializarea so La Complexul C.F.R. Simcria, se face o de producţie este depăşit zilnic între 10— sută mai multe piese turnate. Printre tine
cialistă a ţării, pentru creşterea bunei stări mare risipă de scânduri şi alte materiale 12 la sută, Iar la al doilea furnal între rii din cadrul uzinei care înregistrează suc
materiale şi culturale a celor ce muncesc. lucru care nu a stat în centrul atenţiei con 12—14 la sută. La obţinerea acestor suc cese frumoase în muncă se află şi strun
ducerilor din cadrul Complexului şi orga cese au contribuit în mod deosebit echi garii Bogoş Iosif; Megyeş Eduard şi Bret-
Importanţa vitală ce o prezintă regimul nizaţiilor de partid. pele conduse de furnaliştil Bârlea loan şi feld Felix din brigada U.T.M. din secţia
de economii în desvoltarea continuă a eco Sora loan, dela furnalul 1 şi Crlşan loan, Mecanică, care au obţinut o depăşire a
nomiei naţionale, a fost puternic ilustra O gravă nepăsare faţă de lupta pentru Bozdoc Aurel şi Ştefănescu loan dela fur normei între 33—48 la sută.
tă în raportul tovarăşului Malencov la economii au dovedit-o comitetele de între nalul 2.
Congresul al XlX-lea al P.C.U.S. prindere şl conducerile administrative care CRASCA IOSIF
n’au luptat pentru ţinerea unei evidenţe Succese însemnate obţin şi tinerii tur- corespondent voluntar
„Cu cât vor fi folosite mai din plin şi clare a tuturor economiilor şi nici nu s’au
mai raţional resursele din producţie, — a ocupat de popularizarea muncitorilor şi Munca rodnica pe şantierul uzinei cocso chimice
arătat tovarăşul Malencov — cu cât vom
gospodări mai cu grijă şi mai cu chibzu tehnicienilor care realizează economii. Dea- Desfăşurând larg întrecerea socialistă por condusă de U.T.M.-istul Răduţ Constantin,
inţă, cu atât vor fi obţinute succese mai semeni, comitetele de întreprindere n’au nită în cinstea zilei de 23 August şi a Fes care a săpat în aceiaşi perioadă cu 36 Ia
mari în desvoltarea tuturor ramurilor eco dus o muncă permanentă pentru extinde tivalului, muncitorii constructori din sectorul sută mai mult pământ peste normă. Re
nomiei naţionale, cu atât mai mari vor fi rea în massă a mişcării de inovaţii şi ra 5 cocserie, şi-au depăşit planul pe iuna zultate deosebite au obţinut ş! tinerii din
rezultatele obţinute în ridicarea nivelului ţionalizări şi nici nu. a controlat activita funie cu 15 la sută, terminând astfel, lu brigada stahanovistului Stamate Emil din
material şi cultural de trai al poporului”. tea cabinetelor tehnice, care îşi duc încă crările de construcţie a staţiei electrice cu sectorul 7 ce lucrează de mult în contul
munca într’un sistem defectuos. 4 zile înainte de termen, iar terasamente- anilor viitori şi care au dat cu 160 la sută
învăţând din bogata experienţă a oa le şi săpăturile pentru staţia de tranzbordare mai multe produse prefabricate şi de bună
menilor sovietici, oamenii muncii din ţara Lipsuri care dăinue de mult în întreprin cu 3 zile mai devreme. calitate peste normă.
•noastră, desfăşoară sub' conducerea parti derile raionului nostru şi de care se fac
dului o muncă susţinută pentru introduce vinovate comitetele de întreprinderi, sur.t a- Realizări frumoase în muncă a obţinut CATRINA AUREL
rea unui regim sever de economii. celea, că metodele sovietice Lidia Cora şi brigada de voluntari din sectorul Nr. 1 corespondent voluntar
belnicova, Muhanov - Levcenko precum
Desfăşurând larg întrecerea socialistă
pentru îndeplinirea planului cincinal în 4 şi iniţiativele apărute în scopul realizării Succesele constructorilor oraşului nou
ani, oamenii muncii din întreprinderile ţă de economii nu sunt extinse Şi aplicate
rii noastre luptă pentru realizarea a cât just, din cauză că, comitetele de întreprin Pe şantierul oraşului nou din Hunedoara, zidarul Adolf Iosif care şi-a deschis cont
mai multe economii, ştiind că 5,9 la sută dere, nu au controlat comitetele de secţie constructorii Trustului 4 muncesc cu mult personal de economii, a reuşit să obţină un
din bugetul statului pe anul în curs va fi şi responsabili de grupe sindicale asupra elan pentru a da. siderurgiştilor hunedo- indice de îndeplinire a normei de 1.88 la
realizat prin economiile obţinute la redu modului cum ele .se ocupă de aceste pro reni mai multe blocuri în cinstea zilei de suta.
cerea preţului de cost şi prin reducerea bleme. 23 August şi a Festivalului.
cheltuielilor. Rezultate asemănătoare au obţinut şi e-
Trebue să fie clar pentru toţi conducă Aplicând minunatele metode de -lucru
Metodele sovietice apărute în lupta pen torii de întreprinderi, sectoare, ateliere ale stahanoviştilor .sovietici Orlov, Şircov chipele de dulgheri de pe şantierul oraşu
tru economii ca, Lidia Corabelnicova şi etc., că introducerea unui regim sever de şi altele, echipa de zidari condusă de to
Muhanov-Levscenko precum şl iniţiativa economii, înseamnă o luptă neobosită îm varăşul Bogdan Iosif a reuşit ca în una lui nou ca cele conduse de Stanca Alexan
dela Bicaz, de realizare a celui mai bogat potriva risipei şi a folosirii neraţionale a Iunie să obţină un indice de îndeplinire a
cont de economii şi cea a tinerilor dela resurselor materiale şi financiare, o luptă normei de 2,16 la sută iar cea condusă de dru şi Holţinger Matei, care în cursul lu
„Progresul” Brăila, care se desfăşoară sub pentru reducerea la maxim a cheltuelilor
nii trecute a reuşit să obţină o depăşire
medie a normei între 62—63 la sută .
lozinca „Să realizăm din economii cât mal inutile. Lupta pentru economii nu trebue Înainte de termen
multe produse finite” şi altele, însufleţesc considerată ca o problemă de campanie,
zecile de mii de muncitori din ţara noas c: ca o metodă permanentă specifică eco Printr’o mai bună organizare a muncii, jorii conduşi de stahanoviştii Pribil Fran-
tră în lupta pentru introducerea unui re nomiei socialiste, constituind în acelaş timp, cât şi a măsurilor tehnico-organlzatorice cisc şi Birta Matei, care au dat peste nor
gim cât mai sever de economii. un obiectiv principal în întrecerea socialis luate, ca de pildă, aprovizionarea cu ma mă cu 65 la sută mai multe unelte, pre
tă pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani. teriale necesare şi repararea maşinilor la cum şi brigăzile conduse de U.T.M.-iştii
Printr’o organizare mai bună a muncii timp, muncitorii şi tehnicienii secţiei valo Oancea Constantin, Cluj Pavel şi Zvâgnea
şi prin folosirea cu chibzuinţă a materiilor Lipsurile reeşite în problema Introduce rificarea deşeurilor din combinatul side Nlcolae
prime şi a materialelor, în unele sectoa rii unui strict regim de economii, se da- rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” au reuşit să
re ale întreprinderilor din cadrul raionului toresc în mare parte şi organizaţiilor de îndeplinească planul pe luna Iunie cu 3 La secţia forje, în fruntea luptei pentru
nostru s’au obţinut succese frumoase. Da zile înainte de termen, dând în acelaş timp realizarea planului, înainte de termen, s’a
pildă, pe primele 5 luni ale anului curent, partid, care nu au controlat şi tras la răs situat brigada U.T.M.-istă condusă de tâ
pundere pe toţi acei care se complac cu
tn combinatul siderurgic „Gh Gheorghiu- risipa, pe toţi acei care fac cheltuieli Inu unelte agricole de bună calitate, respec- nărul stahanovist Silion Gheorghe, forjo
Dej”, s’au realizat în ansamblu o economie tile. Organizaţiile de partid nu au contro tându-şi astfel angajamentele lua.te în cin rii din echipele Iul Toloş şi Popa loan care
de peste 6.000.000 lei. lat comitetele de întreprindere, de secţii stea zilei de 23 August şi a Festivalului. şi-au depăşit normele cu 3 până la 30 la
şi organizaţiile U.T.M. asupra felului cum sută.
Dar cu toate realizările obţinute, trebue şi-au desfăşurat munca de lămurire în rân In focul luptei pentru obţinerea acestor
arătat, că lupta pentru economii nu s’a dul muncitorilor şi tehnicienilor pentru a succese, s’au evidenţiat în primul rând for- OŢOIU ADRITir#
desfăşurat în mod permanent în întreprin arăta importanţa ce o au economiile în corespondent voluntari ,
derile raionului nostru. „Regimul de eco desvoltarea continuă a economiei noastre
nomii — aşa cum ne învaţă tovarăşul Gh. socialiste. Toate forţele pentru strângerea recoltei
Gheorghiu-Dej — nu este socotit în toate
întreprinderile o pârghie de cea mai mare Conducerile întreprinderilor trebue să Recoltarea orzului continuă
importanţă pentru avântul economiei na creeze toate condiţiile şi să la toate măsu
ţionale”. Mulţi şefi de sectoare şi de şan rile tehnico-organlzatorice posibile c.are să Luptând pentrp strângerea recoltei la rănii muncitori Lădari Fabin, Ivonicl An
tiere cum ar fl cei de la furnale, O.S.M., ducă la îmbunătăţirea permanentă a pro timp şi fără pierderi, ţăranii muncitori în drei din satul Săuleşti şi Visirin Nicolae
cocserie, instalaţii, etc., nu au fost preocu cesului de producţie — prin realizarea a frunte cu comuniştii aplicând în practică din satul Blscaria. Deasemeni în această
paţi, de buna gospodărire a sectoarelor şi cât mai multe economii. învăţămintele agrominimului, continuă re comună ţăranii muncitori urmând sfaturile
şantierelor admiţând risipa şi cheltuielile coltarea orzului. In comuna Simerla de agrotehnice au trecut de îndată la desrai-
inutile. Organizaţiile de partid trebue să desfă pildă, s’a recoltat până în ziua de 29 Iunie riştit reuşind asfel să desmiriştească până
şoare o intensă muncă de agitaţie pentru a. c. peste 6 hectare cu orz. Fruntaşi în la aceiaşi dată o suprafaţă de aproape 2
însemnate cantităţi de materii prime şi a arăta pe larg muncitorilor şi tehnicienilor campania de recoltare a orzului sunt ţă- hectare.
materiale ca : minereu, cocs, cărbune, ci importanţa ce o reprezintă regimul sever
ment, scânduri şi cărămizi se risipesc la de economii, să îndrume şi să controleze
combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej”, comitetele de întreprindere, organizaţiile D upă seceriş au trecut la desm iriştit
I.C.S.H., Trustul 4 Construcţii, „Victoria” U.T.M. şi conducerile administrative asu
Călan, .fără ca cineva să ia măsuri împo pra felului cum ele îşi desfăşoară munca Hotărîreapartidului şi guvernului din prafaţă de peste 13 hectare de pe care s’a
triva acestor stări de lucruri. Mai mult pentru realizarea a cât mai multe econo 9 Mal a. c. cu privire la campania agri recoltat orzul.
decât atât ,în aceste întreprinderi risipa de mii — factor important de creştere a acu colă de vară, a constituit pentru ţăranii
materiale se face sub ochii şefilor de mulărilor socialiste. muncitori din raionul Hunedoara, o călău In fruntea acestor muncii se află ţă
sectoare şi a secretarilor organizaţiilor de ză în munca de zi cu zi în vederea ob ranii muncitori ca Lăscău Gheorghe, Fur
partid, care nu au luat măsuri pentru a Muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţio ţinerii unei recolte bogate în acest an. ca Iancu, Micloş loan şi alţii, care apli
trage la răspundere cu toată seriozitatea Astfel, în lumina sarcinilor izvorîte din
pe toţi acei care fac risipă, lăsând ca lu nari !, desfăşuraţi larg în cadrul întrecerii această Hotărîre care arată că, desmiriş- când în practică regulile agrotehnice şi
titul să se facă imediat după seceriş, în
socialiste, lupta pentru cât mai multe eco comuna Cristur s’a reuşit ca până la data fiind printre primii care au terminat se
nomii, prin folosirea rezervelor interne, cerişul orzului dat în pârgă, au Şi trecut
prin lupta hotărîtă împotriva risipei şi a de îndată la desmiriştitul suprafeţelor de
crurile să se petreacă la voia întâmplării. cheltuielilor inutile. j de 1 Iulie a. c. să se desmiriştească o su pe care au făcut recoltarea.