Page 2 - 1953-07_31
P. 2
Pag. 2 UZINA NOASTRĂ
J H tiia e j& in k L Munca voluntara
60 de ani deta naşterea cântăreţului Maru Revoluţii din Octombrie în cinstea Festivalului
Zilele acestea se împlinesc 60 de ani deia VICTOR TULBURE Poetul se face — în poezie — purtătorul In cinstea celui de al, IV-lea Festi
val Mondial al Tineretului, ţăranii
naşterea lui Vladimir Maiacovski, poetul pe de cuvânt al partidului. Poet şi agitator — muncitori din satul Chitid, sub îndru
marea organizaţiei de partid şi mo
care Iosif Vissarionovici Stalin l-a caracte numai conţinutul ci şi forma operelor sale” nu sunt la Maiacovski două noţiuni distincte: bilizaţi de comitetul organizaţiei
rizat drept „cel mai bun şi mai talentat (Calinin), Maiacovski ajunge să se deose ci una şi aceiaşi noţiune. Nu poţi fi poet dacă U.T.M., au efectuat 288 ore muncă vo
poet" al epocii sovietice. bească de toţi poeţii vremii sale. versul tău nu trezeşte ecouri in inima mas- luntară, la construirea şcolii din acest
selor, dacă te laşi târât in coada evenimen sat, care peste puţin timp va răspândi
Istoria lumii ne învaţă că Ui amintirea In primele creaţii poetice, Maiacovski se telor, dacă versul tău nu e în stare să mo lumină şi cultură în rândul ţăraniioR
bilizeze massele şi să stârnească chiar în- muncitori.
popoarelor rămân numai acei poeţi care în arată a. fi un neîndurător acuzator al so fr’un „firicel de praf, arama patosului bol
şevic”. Elanul cu care ţăranii muncitori au.
treaga lor viaţă şi-au contopit-o cu lupta cietăţii burgheze. Demască cu o cruzime în răspuns acestei chemări, dovedeşte!
Versul lui 'a găsit deplină rezonanţă in dragostea cu care întâmpină ei Fesfe
şi aspiraţiile poporului. dreptăţită moravurile. şi minciuna societăţii inimile oamenilor muncii datorită faptului livalul Tineretului şi recunoştinţa ce
că poetul a fost indestructibil legat de po o au faţă de partidul nostru, care pe
Amintirea acelui care din versul său a burgheze şi urăşte din adâncul sufletului, por, pentrucă a luptat şi a contribuit efec zi ce trece le face viaţa tot mai fru*
tiv la triumful Marii Revoluţii din Octom moaşă.
făcut „bombă" şi „steag" pentru izbânda aşa cum nimic pe lume nu poate fi urât brie, deschizătoare de drumuri noi tuturor
popoarelor lumii. In deosebi, s’au evidenţiat în ca«
Revoluţiei — va rămâne pururi neştearsă mai mult, capitalismul, a cărei lege fun dr-ul acestor munci voluntare, tovari
De o neasemuită forţă poetică şi de un răşii Sătmăreanu Romolus, Dumei,
în conştiinţa tuturor generaţiilor. damentală avea s’o formuleze mai târziu în zguduitor conţinut sunt marile poeme „Vla Gheorghe, Petric Ioan, Vişoiu Ioan şi
alţii.
Maiacovski s’a străduit să fie, conform mod genial, marele I. V. Stalin. dimir llici Lenin" în care portretizează ne
muritoarea figură a celui „care intre oameni COCITECI VASILE
vederilor, lui Lenin, acel poet. al proletaria Cu o îndrăzneală de adevărat revoluţionar, a fost cel mai uman” şi „Poemul lui Oc
tombrie', minunata epopee a Revoluţiei. corespondent voluntar
tului, care.să-şi închine nu numai zilele ci Maiacovski strigă în obrazul neruşinat ui
In pragul morţii, poetul lucra la un alt mare
viaţa întreagă cauzei Revoluţiei. burgheziei „jos cu dragostea voastră 1 !os poem „In gura mare”, în care avea să glo
rifice victoria socialismului în patria sovie
Apărând. în condiţii de mari frământări cu arta voastră 1 jos cu regimul vostru 1 tică. Poemul a rămas neterminat dar va fi
păstrat pururi în amintirea şi în conştiiţa
politice, la graniţa dintre două epoci, când jos cu religia voastră I”. oamenilor muncii, ca unul din cele mai sin
cere şi zguduitoare testamente lăsate vreo
era stabilităţii capitalismului trecuse, Ma Revoluţia din Februarie 1917 şi Marea dată de către marii poeţi ai lumii.
iacovski s’a afumat ca -primul —- şi neintre- Revoluţie Socialistă din Octombrie îl găsesc „Eu veau atunci când m'o chema
la proba grea,
.cutul.— poet:.al poeziei noi socialiste. neobosit pe baricade. El îşi întrece ascuţi fură ocol,
Problema „acceptării” sau ,;neaccepturii" şul condeiului cu ascuţişul baionetelor, lu Comisia Centrală de Control
a luminoşilor care-or să vină
revoluţiei, ca poet,- el nu şi-a pus-o întru crează la „agenţia telegrafică rusă” (vitri ani Se desvolta complexul
şcolar siderurgic
cât din fragedă tinereţe' îşi legase viaţa de nele Rosta), scriind „marşuri şi lozinci“ . viitori,
peste-acest vraf zaraf de pehlivani
lupta oamenilor muncii pentru ideile comu ilustrate cu desene proprii. Poetul se mân taraf de lirici, droaie de trişori
spre ziua de victorie deplină,
nismului. " ¦ ¦ drea cu miile de placarde făcute de mâna vreau cărţile-mi, o sută
cărţile-mi de Partid
S ’a născut In 1893 ta 7/19 Iulie în Dag- lui, placarde pe care ostaşii le citeau îna — de el pătrunse, lui care-i ajută — Prin grija partidului şi guvernului
dadr (Gruzia). Avea deci numai 12 ani la inte de a porni la luptă. să le ridic
izbucnirea revoluţiei din 1905, pe care a bolid, nostru ,în oraşul Hunedoara se crează
trăit-o cu toată intensitatea; era preocupat Revoluţia continuă în perioada de cons să spargă depărtări,
dela acea vârstă de lucrările lui Marx şi trucţie socialistă şi de apărare a tinerei Re nebiruit, să treacă mări şi ţări condiţii de învăţătură din ce în ce mai
Engels, pe care le citea intr’ascuns. Mai publici Socialiste, asediată de armatele a
târziu 'fdiniliă l u i' mutănduse la Moscova. 14 state imperialiste. Poetul in această pe bune.
Măidcovski sprijină efectiv lupta clasei mun rioadă călătoreşte mult în străinătate de-
citoare devenind activist de partid la 14 mascănd în vet suri pline de conţinut, putre Alături de clădirile înalte care for.-i
ani. ziciunea societăţii burgheze. Faţă de svârco-
lirile pline de ură ale acestei societăţi, Ma- mează numai o parte a centrului Şco
lar Siderurgic, acum câteva săptă«
mâni, muncitorii Trustului 4 Cons«
trucţii au început lucrările unei noi
clădiri. i
Urmai it de ohrana ţaristă, de 3 ori este iacovki rămâne un credincios şi ferm apă Noua clădire la care se lucrează
arestat şi încarcerat. Firea lui energică nu rător al Revoluţiei şi statului sovietic. Cu
se putea împăca deloc cu inactivitatea ,ce câtă legitimă mândrie patriotică el îşi a- în prezent va fi înzestrată cu săli de
lulelor. In umbra acestor celule se cufundă răta paşaportul, „cărticica purpurie” de ce
pasionat în lectura marilor poeţi ruşi Puş- tăţean sovietic, capitaliştilor cu ochii hol teatru şi sport, cu laboratoare moder
cjiin, Lermontov, Necrasov, desvoltând şi baţi de groază şi ură.
ne, muzee săli de învăţătură şi al«
tele. ţ
Nu peste mult timp Hunedoara va
ducând mai departe in poezia sovietică .tra „Citiţi*? , avea un nou orăşel ai elevilor, de
diţia progresistă a., poeziei ruse. invidiaţi-mă / pe a cărei bănci mii de tineri dornici
„Mobilizat d e . al revoluţiei tumult” el îşi sunt cetăţean de învăţătură vor deveni mânuitorii
dărueşte întreaga sa 'forjă de poet clasei . al Uniunii Sovietice I".
marilor agregate ale combinatului.
"in atac”. Ceeace caracterizează poezia maiacov-“ ...drept cel mai bun al meu Pentru a da în folosinţă elevilor o
„Năzuind să contopească cu poporul nu schiană este patosul revoluţionar. carnet de olşevic /". nouă şcoală cât mai repede, construc
torii muncesc de zor.
Tabăra pionierilor dela oraşul nou Anunţ
Zilele trecute s,’a deschis într’un ca ştiinţifice, artistice, sportive, etc. fel împreună cu tovarăşa profesoară Sâmbătă 18 Iulie orele 18 va avea
dru festiv tabăra orăşenească de pio încă din prima zi dela inaugurarea loc la cinematograful de vară din Hu
nieri în oraşul nou din Hunedoara, Botez Margareta, au trecut de îndată nedoara o SEARA LITERARĂ, urma«
unde pionierii vor putea petrece în a- taberei, pionierii s’au hotărît ca în ca tă de un bogat program artistic. -
cest an o vacanţă plăcută şi plină de drul cercului artistic să pregătească să cerceteze biblioteca taberei pentru
bucurii. un mic program artistic în cinstea Va conferenţia poetul Victor Tul«
Festivalului Mondial al Tineretului şi a găsi anumite poezii şi cântece pe bure, despre viaţa şi opera marelui
In această tabără, ei vor participa Studenţilor. Pionierilor le-a devenit poet sovietic Vladimir Maiacovski.
cu tot e.lanul lor tineresc la cercurile de acum orice minut preţios şi ast- care să le înveţe în cel mai scurt
Intrarea liberă.
B29B timp, asa după cum s’au angajat cu
care este cuprins, a desconsiderat ajutorul
toţii. ’ PURECE PEfRU primit din partea masseior şi al organizaţiei
de bază şi, căzând într’o moleşeaiă tară«
corespondent voluntar gănează rezolvarea problemelor serviciului,-
iar când a fost sesizat de către oamenii
Să întărim legătura cu massele mod' în muncă, să conducă „în general” muncii despre atitudinea nesănătoasă faţă
din birou, neţinând cont de propunerile şi de rezolvarea sarcinilor, recurge la perse
cuţii şi chiar prigonirea acelora care au
Partidul nostru călăuzindu-se în întrea glie Glieorghiu-Dej”, al cărei secretar este criticile membrilor de partid. Pentru a îndrăznit să-l critice.
ga sa activitate după teoria marxist-leni- tov. Jula Sabin. Această organizaţie de evita critica ei ocoleşte până şi adunările
bază,?ţinând cont de propunerile venite de organizaţiei de bază. Toate aceste dove Un rol important în mobilizarea masseior,
nistă, după experienţa de luptă a P.C.U.S., jos, a pus în centrul preocupării sale, desc nu numai că sa rupt de massă, dar în vederea traducerii în vaţă a politicii
creat de Lenin şi Stalin, a cucerit dela extinderea metodei maistrului stahanovist că a încălcat şi obligaţiile statutare de partidului îl are activitatea comuniştilor în
existenţa sa o seamă de victorii de o în partid. Astfel de conducători care nu ţin sindicate. Insă unii activişti din cadrul co«,
semnătate covârşitoare în istoria poporului mitetului de întreprindere a combin al ului
român. sovietic Fiiipov. Desfăşurând o largă mun cont de părerea oamenilor muncii, care dau uită cu multă uşurinţă — rolul important
pe care îl are sindicatul î-n mobilizarea
Marile transformări ce au avut loc în că de agitaţie politică în rândurile munci dovadă de vanitate, de îngânfare, pierd în masseior largi ale muncitorilor la îndop!i«
viaţa politică, economică şi culturală a pa nirea sarcinilor construirii socialismului,;
triei noastre, sunt indisolubil legate de con torilor, comuniştii din această organizaţie crederea masseior şi încetează de fapt de lucru ce se datoreşte în primul rând to«
de bază au izbitit să extindă metoda a mai fi conducători. Atitudinile birocratice, vaiăşului Farkaş Alexe, preşedintele corni«
ştiinţa oamenilor muncii, de partid — ins tetului de întreprindere, care pus în aceas«
piratorul şi organizatorul tuturor victoriilor Fiiipov la toate furnalele, lucru ce a 'dus de dispreţ faţă de unasse, nu pot fi tole tă muncă de răspundere, s’a „boierit”, s’a'
noastre. rupt de massă, a început să privească mas«
la îndeplinirea şi chiar la depăşirea planu rate. Birocraţii şi toţi acei care şi-au pier sete „de sus” şi să evite legătura cu ele.-
Izvorul forţei partidului nostru constă
în legătură indestructibilă cu massele largi lui de producţie la această secţie. dut bunul simţ şi s’au lăsat cuprinşi de Asemenea „conducători infailibili” cărora
dela oraşe şi sate, în îaiptul că partidul nos ie place să fie numai preamăriţi şi lăudaţi
La fel organizaţia de bază dela C.F.U., înfumurare fără margini, trebue ¦puternic fără măsură, îşi pierd simţul răspunderii
tru nu se mărgineşte să înveţe massele oi şi sunt predispuşi să cadă sub influenţa
ascultând cu multă atenţie propunerile scuturaţi şi aduşi la realitate. 'duşmanului, care se pricepe să profite de
ştie să înveţe dela eie, în unitatea şi coeziunea Există cazuri când unii comunişti din vanitatea' şi slăbiciunile lor. Cel mai si«
rândurilor saie, în unitatea de voinţă şi acţiu venite din massa oamenilor muncii, a reu giir mijloc de combatere a unor astfel de
tendinţe străine comuniştilor este critica şi
ne, în capacitatea membrilor de partid de şit să pună capăt unor neajunsuri din ca posturi de răspundere, se complac într’o autocritica. Autocritica şi prestigiul condu«
a contopi voinţa lor cu voinţa şi năzuinţele dru! sectorului, ca de pildă, reducerea con stare de automultumire. de prezentarea de cătorilor pot fi călite numai pe baza celor
partidului. siderabilă a locaţiilor, iar deraerea vagoa paradă a lucrurilor într’o lumină tranda mai strânse legături cu massele, numai, pe
baza măsurilor hotărîte de îndreptare a lor.
întărirea continuă a unităţii şi coeziunea nelor a fost lichidată aproape cu desăvârşire. firie, cocoloşind greşelile • şi lipsurile. Un
între partid şi popor, cere tuturor organi Astfel de exemple în rionul nostru suni astfel de conducător este tovarăşul director ZOLD GAVRILA
zaţiilor de partid să respecte cu stricteţe muite însă, pe lângă toate acestea, mai sunt al şcolii de calificare Moisesou Viorel dela
antrenarea tuturor comuniştilor în munca organizaţii de partid care au lipsuri se Trlistai 4 Construcţii, care respinge cu dis
de partid, indiferent de funcţia pe care o de preţ ajutorul membrilor de partid şi a or
ţine în partid sau în aparatul de stat, că rioase în această privinţă.
numai astfel îşi pot îndeplini rolul lor dé - . , & ganizaţiei de bază, lucru ce a dus până
conducători. Din lipsa de îndrumare şi control a co- acolo, că neglijează în mod nepermis atri-
mitetului de partid al combinatului, orga buţiunile ce-i revin în privinţa rezolvării
In privinţa antrenării comuniştilor în nizaţia de bază a serviciului administrativ, problemei calificării a' unui însemnai nu
munca de partid exemplu demn de urmat nu s’a străduit să imprime comuniştilor din măr de muncitori, fapt care ă făcut ca
ni-1 oferă organizaţia de bază a! secţiei această organizaţie o disciplină unică în muncitorii, massa de salariaţi să piardă în
furnale din combinatul siderurgic „Glieor-
munca de partid, respingând uneori cri crederea şi dragostea faţă de conducător.
tica masseior sub pretextul că, chipurile ar Un caz identic de atitudine nepermisă ni-I
ştirbi autoritatea şi prestigiul celor cu pos oferă şi tovarăşul Străţilă Vasale, oare gă-
turi de răspundere, lucru care a făciit ca sindu-se în funcţie de şef al serviciului
tovarăşul director Bogdan Andrei să fie co pază, din combinat, datorită îngâmfării de