Page 2 - 1953-07_32
P. 2
Pag. 2 UZINA NOASTRĂ
:3 ttăLţimL Toată atenţia gazetelor de perete
în cam pania de recoltare
prietenului furnalist din Hunedoara
îmi aduc aminte Când raze de aur In lupta ce se duce pe ogoare pentru încă numeroase lipsuri ce se manifestă,
Prietene, de tine, strângerea la timp şi în bune condiţiuni a mar ales acolo unde organizaţiile de bază
Când urcam alături L’înfăşură’noapte, recoltei, un rol deosebit de important în şi sfaturile populare au dovedit o negli
Scara de metal, mobilizarea masselor de ţărani muncitori jenţă inadmisibilă în această direcţie.
Şi în umbra serii Şi ziua, când fumul pentru îndeplinirea acestor sarcini, îl au
Prinse să lumine gazetele de perete.
Inima acestui Se’nalţă — fuioare, Colectivul de redacţie al gazetei de pe-:
Uriaş furnal. In raionul nostru, sa dovedit că acolo rete a organizaţiei de bază şi a sfatului
Urmărind deaproape Umbrind peste valea unde organizaţiile de bază şi sfaturile popular al oraşului Simeria de pildă, diiî
Rostul muncii tale, populare, a-u dat atenţia cuvenită gazetelor care face parte şi tovarăşul Baluni Iordan1,;
Am urcat in vârful Bătută de soare. de perete cât şi gazetelor cetăţeneşti, re în loc să antreneze cetăţenii să scrie ar
învelit de fum zultatele campaniei de vară, sunt mult ticole la gazeta de perete a găsit de cu-'
Se vedea castelul... Când glasul istoriei mai frumoase. viinţă că e mai uşor să mobilizeze func-’
Turnuri feudale ţionarii sfatului, să le redacteze.
Neclintite încă’n Noastre-1 auzi, De pildă, în comuna Cristur, care este
Vremile de-acum, fruntaşă pe raion, gazeta de perete a or
Am văzut cum umbre Din culmea acestui ganizaţiei de bază . oglindeşte cu tărie
Grele le-apăsară, munca de fiecare zi în care sunt antrenaţi
Când eram în pragul Furnal îi răspunz, ţăranii muncitori. Prin conţinutul scurt
Ceasului de sară. dar concret al articolelor, sunt populari
înălţau semeţe Vrăjind cu puterea zate succesele obţinute în muncă de frun
Piscuri Apusenii, taşii comunei şi sunt aspru criticaţi cei
Urmărind cărarea Privirilor tale. rămaşi în urmă. Toate articolele publicate
Valurilor Cernii. sunt în legătură directă cu campania de
Noi priveam departe... Pământuri şi ape, vară, prin care se dau sfaturi de felul Desame.nl, graficul din centrul oraşului
A/Vi-arătai, iubite, cum tre-buesc efectuate muncile agricole, care a fost confecţionat pentru urmărirea’
Şesuri către Mureş, Cărbuni şi metale. arătându-se totodată ce s’a realizat până muncilor agricole, este părăsit cu desă-i
Culmi împădurite. în prezent şi ce a mai rămas de făcut. Ţi vârşire, arătând încă şi acum date în le
Şi pe aşezarea Comori ce zăcură nând cont, că gazeta de perete este una gătură cu situaţia însămânţărilor. Aceleaşi
Dealului din faţă, lipsuri se manifestă şi în satele aparţină->
Luminos, oraşul Sub trecerea vremii, dintre cele mai ascuţite arme împotriva toare sfatului popular Simeria, ca de
Nou cum se înalţă. duşmanilor poporului, colectivul de redac pildă, Şăuleşti, unde gazeta cetăţeneacă1
— „In curând vedea-vom In straturi durate’n ţie al gazetei de perete în frunte cu respon a pierdut noţiunea timpului, deoarece con
Străzile pavate, sabilul lor tovarăşul Szabo Francisc, prin ţinutul articolelor este vechi, referâ-ndu:se
Parcuri dând răcoare Pământ de milenii, articolele scrise ţine mereu trează vigilenţa şi acum la campania de primăvară, în loc'
Marilor palate. ţăranilor muncitori, lovind fără cruţare în să se ocupe de strânsul recoltei.
Vechea Hunedoară De tine le văd chiaburi, demascăn-du-i în faţa masselor,
Va rămâne’n vale,
Şi castelu’n piatra Acum stăpânite, Astfel au fost demascaţi în ga
Veacurilor sale”... zeta de perete chiaburii Murari Adarn
„Apoi coborîrăni. Pe vatra încinsă (Tăbăfic), Muntoanu loan (Covaciu), din
Şi-am văzut văpaia Sântandrei, şi Horvath Samoilă (Samullcă),
Valului de tontă De flăcări, — topite. din Cristur, care nu au predat cotele de
Luminând în seară lapte şl came şi care prin uneltirile lor
Ce-am vorbit atuncea E ţara întreagă, pline de ură faţă de popor, au sabotat
N’oi uita vre-odată, bunul mers al campaniei de reooltar’e.
Şi acum în minte Cu sate şi-oraşă,
îmi apare iară : O activitate rodnică are şi gazeta de
Frumoase-s aceste Aici lângă fruntea perete a organizaţiei de bază a comunei Neglijenţă faţă de gazeta cetăţenească
înălţimi, peste care Băcia, care şi-a îndreptat toată atenţia manifestă şi Bertolan Ios-rf secretarul or-*
întinderea vremii De foc, uriaşă. asupra desfăşurării muncilor agricole de ga-nizaţiei de bază şi tovarăşul Krassaî
Acum ne desparte ! vară, ţinând seamă de faptul că strânsul Mihai preşedintele comitetului executiv al
Dar e o’nălţime Tu-i pui temeliile recoltei este în prezent principala sarcină sfatului popular al comunei Răcăştie. Ar
Ca toate mai mare, a ţăranilor muncitori. Prin articole, de ac ticolele care nu s’au mai schimbat de
Din care se vede Zilei de mâine. tualitate schimbate l-a timp, gazeta de pe luni de zile, dovedesc lipsa de preocu
Cu mult mai c&parte: rete mobilizează ţărănimea muncitoare în pare a colectivului de redacţie faţă de
Mai sus de cât ziduri Vestindu-i tractdJre munca de recoltare, şi paralel cu aceasta, munca ce trebue s’o desfăşoare şi grava'
Şi creste lucioase. demască ou tărie uneltirile duşmanului de nepăsare a secretarului organizaţiei de
Inalţă-se fruntea Pe şesuri de pâine. clasă, care cu fiecare succes al nostru de bază în această problemă.
Furnalului şase. vine tot mai înverşunat. Printre cei demas-
Spre-aceasta se’ndreaptă Şi eu am privit caţ sunt chiaburii Soos Sigismund şi Kiss
Privirile toate,
Prin ochianul albastru: Emeric care nu au eşit la timp la seceriş,
Furnalul, nestins e călcând astfel Hotărîrea guvernului şi
Ca veşnicul astru, partidului în ce priveşte recoltatul.
Şi cel mai măreţ Cu toate succesele obţinute în activita
L-am văzut, dintre astre. tea gazetelor de perete, mai există „ Lipsuri în activitatea gazetelor de pe
rete şi cetăţeneşti se manifestă şi în co>
Dând forme de preţ muna Călan. Dacă acum câteva săptămâni
mai puteau fi citite unele articole ce datau
Bogăţiilor noastre. încă din luna Mai, astăzi au dispărut şi
aceste rămânând doar cadrul gol al ga
In zilele verii, zetei. La aceasta se adaugă şi starea ne-
permisă a gazetelor de perete din satele'
Senine, bogate, Crişeni şi Strei, care aparţin de aedaş
sfat popular.
Cu holde pe câmpuri,
De vânt legănate,
Când tremură frunza
In umbra pădurii.
Tu sta-i lângă vatra
De fier a căldurii, Pentru lichidarea acestor lipsuri oare
contribue la frânarea bunei desfăşurări a!
Şi soarelui zilei campaniei agricole de vară, organizaţiile
de bază şi comitetele executive ale sfat-u-'
Ce’n clină’n apus, rilor populare trebue să l-a grabnice mă-i
suri de îndreptare.-
Vărsându-şl lumina
De aur pe nouri,
Tu-i da-i cu izvorul
De fontă răspuns, ln perioada “ actuală, când ţărănimea
muncitoare sc găseşte în plină bătălie pen-i
Trezind în furnal tru strângerea bogatei recolte din aceşti-
an, gazetele de perete, trebue să mobilizeze!
Nesfârşite ecouri. în permanenţă ţărănimea muncitoare pen^
tru câştigarea acestei bătălii, de care de'-i
Aşa te-am văzut,
Luminat de văpăi,
Tovarăş alături
Ortacilor tăi, pinde în bună măsură ridicarea nivehţlui
Dând valuri de fontă,
— Comori de metale. — de trai al oamenilor muncii din
Stăpân viitorului noastră. ţţ ’"
Patriei tale. 10AN HOREA 10NESCU S.
Cum ne-am organizat munca întocmesc pentru luna următoare planuri datoresc unei munci bine organizate. D-jr,
în cam pania de vara concrete d e . acţiune. Prin legătura strânsă pe lângă toate acestea mai avem încă o.
pe care comisiile permanente o ţin cu co serie de lipsuri, ca de pildă; comitetul e-
Campania agricolă de vară este în pre sfatul popular, care cuprind majoritatea mitetul executiv, ele îşi axează planurile xccutiv al sfatului popular nu a urmăriţi
zent principala sarcină a sfatului popular deputaţilor, au fost antrenate efectiv în de acţiune pe principalele sarcini ce stau şi nici nu a îndrumat îndeaproape pe fie-:
din comuna Cristur. muncă, încât în perioada campaniei de în faţa sfatului popular. care deputat, încât în prezent avem depu-i
vară, deputaţii au întărit conţinu legătu taţi ca Lupşa Ghcorghe din satul Arhia-,-
Pentru ea în această perioadă, munca ra cu massele, au antrenat în permanenţă In campania agricolă de vară comitelui Murar Rozalia (Sântandrei), Tămaş loan
să se desfăşoare în bune condiţiuni, co ţărănimea muncitoare la luptă pentru re executiv, sprijinit îndeaproape de organi (Cristur), care sc situează în coada masseb
mitetul executiv al sfatului popular a pre coltarea la timp şi în bune condiţiuni, cât zaţia de bază şi-a îndreptat activitatea
lucrat în şedinţele sale Hotărîrile parti- şi pentru predarea în întregime a cotelor spre intensificarea întrecerii patriotice în Ei nu constitue un exemplu pentru cel
dulu: şi guvernului. Pe baza sarcinilor către stat. Dcascmeni, ei desfăşoară în tre ţăranii muncitori. In felul acesta am ce i-au ales. Comitetul executiv nu s’a ocu-t
izvorîte din aceste Hotărîri cât şi din rândul ţărănimii muncitoare o temeinică reuşit ca în comuna Cristur să organizăm pat în suficientă măsură de îndrumarea;
materialele publicate în presă în legătură muncă politică explicând pe larg ce în peste 360 întreceri patriotice individuale, deputaţilor săteşti ca ei să sprijine ce-'
cu activitatea sfaturilor populare în cam seamnă, pentru poporul muncitor succesul pe baza de contracte, afară de întovără rinţcle ţăranilor muncitori şi să facă pro
pania agricolă de vară, noi am întocmit acestei- campanii, îndeplinirea integrală a şirea „24 Septembrie”,' care a chemat la puneri comitetului executiv pentru rezol
un pian de muncă, care cuprinde sarcini planului de colectări, etc. Atât comitetul întrecere socialistă pe toate întovărăşirile varea lor.
concrete, repartizate pe fiecare activist al executiv cât şi deputaiţii, au contribuit în agricole din raion.
sfatului popular, menite să asigure ' cele bună măsură la educarea ţărănimii mun Deasemeni, comitetul executiv a antre--
mai bune condiţiuni desfăşurarea mun citoare în spiritul vigilenţei, pentru a fi Pentru ca munca la arii să se desfăşoa nat într’o insuficientă măsură comisiile
cilor din această campanie. zădărnicită orice încercare a elementelor re în bune condiţiuni, comitetul executiv permanente de femei în muncii de răspun
duşmănoase poporului nostru. Până In a luat din tim-p măsurile cuvenite. Fie dere'. Prea puţin s’a ocupat de ridicarea
Fiecătui activist al sfatului popular i s’a prezent au fost demascaţi chiaburii care care batoză are grafic orar de treeriş şi nivelului lor ideologic şi politic. In ace-
repartizat un- sat de care se îngrijeşte este asigurată cu personalul necesar de eaş măsură s’a neglijat îndrumarea- con
ca muncile de întreţinere a culturilor, sece s’au sustras dela predarea cotelor de car servirii ei. Pe arii este fixat locul fiecă mi-siifor de femei ca ele să-şi întocmească1
rişul, desmiriştitul trecrişul, predarea co ruia cetăţean unde să-şi aşeze grâul pen planuri de muncă axate pe principalele
telor şi altele, să se desfăşoare la timp şi ne ş' lapte. tru treerat. sarcini ce stau în faţa sfatului popular.-
în bune condiţiuni.
Toate aceste demascări au fost prelu In legătură cu munca de agitaţie la arii, Hotărîţi ca pe viitor să lichidăm cu a-
Dar. multiplele sarcini ce stau în faţa comitetul executiv a fost ajutat îndeaproa ceste lipsuri şi creând în jurul sfatului
sfatului popular, este dela sine înţeles, că crate în cadrul căminelor culturale, prin pe de organizaţia de bază şi comitetul popular un activ larg de cetăţeni, consi
singur comitetul executiv nu le va putea U.T.M., care au numit pe cei mai buni derând controlul şi critica masselor ca
duce la îndeplinire. Astfel, am căutat ca staţia de radioficare şi gazetele de perete. membrii de partid şi utemişti agitatori la un permanent îndreptar în activitatea noas-
arie. Pe lângă gazeta de perete şi foto stră, vom reuşi să ducem la îndeplinire
la conducerea treburilor obşteşti să ia Pentu ca comisiile permanente să-şi tacă
montaje, la arie se mai găseşte o biblio sarcinile pe care partidul şi guvernul ni
parte toţi cetăţenii, accentuând în acelnş un control asupra muncii, ele ţin cu re
tecă volantă care cuprinde unînsemnat le . trasează în opera de construire a so
timp pe membrii de partid. gularitate h sfârşitul fiecărei luni şedin
număr de broşuri şi cărţi ce tratează- pro cialismului la sate.
In primul rând, comisiile de pe lângă ţe de analiză în care se scot la iveailă lip
blemele campaniei agricole de vară. FtLIP 10AN
surile, se analizează cauzele lor, se Iau
Dacă în această campanie am reuşit să preşedintele sfatului . popular al
măsuri nentru- îmbunătăţirea muncii si îsi comunei Cristur
obţinem unele rezultate frumoase, ele se
