Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_05
P. 7
Poveştile Oraşului ZiarulIHUNEDOREANULUI
Joi, 16 iulie 2 0 0 9
D E L E G E N D A A A W
LOCURI, FAPTE, ÎNTÂMPLĂRI
Locuri văzute, fapte întâmplate, bănuite sau, pur şi simplu, inventate de oameni. Sunt poveştile locurilor pe care le ştim cu toţii
Cetatea dărâmată de iubire
ulţi sunt cei care ad
M cetatea ce spune că tunetele lui de furie au
fost aşa de puternice de s-au
miră
auzit ca un vuiet peste întreg ţi
străjuieşte bătrânul
oraş cu parfum de
burg. Mulţi tineri şi-au plim nutul. Aşa îl cuprinse nebunia şi
urzi planul răzbunării. Soţul în-
bat iubitele pe cărările cetăţii, . şelat află un moment în care
şoptindu-le cuvinte de amor. amândoi, atât soţia infidelă, cât
Puţini sunt, însă, cei care cu şi generalul său, erau în cetate
nosc una dintre poveştile le şi puse foc în depozitul de mu
gate de această cetate, şi care niţie. Explozia s-a auzit până în
atribuie un caracter romantic depărtare, iar un fum gros s-a
ruinelor cocoţate pe conul de ridicat peste împrejurimi. Toţi
vulcan din Deva. trei au murit în cetate, iar tru
purile lor au fost primse sub
Blestemul bărbatului pietrele grele ale zidurilor dă
trădat râmate şi nu au mai fost găsite
0 veche legendă, demult ui niciodată. Legenda spune că
tată, spune că zidurile Cetăţii nici un alt soldat nu a mai murit
din Deva ar fi fost dărâmate atunci, doar cei doi bărbaţi ce
după o explozie provocată într- iubeau aceeşi femeie şi femeia
un moment de nebunie de un adorată. Blestemul bărbatfllui
iubit gelos. Legenda povesteşte trădat nu s-a mai ridicat nicio
<~ă soţia şefului garnizoanei care dată de peste Cetatea Devei.
zea cetatea era o femeie deo Astfel că, zidurile nu au mai fost
sebit de frumoasă. Admirată şi niciodată ridicate la loc, iar rui
respectată de toţi bărbaţii ce nele ei au rămas cocoţate stin
tăţii. Aceasta, însă, iubea în tai gher pe conul vulcanic. Multe
nă un ofiţer al garnizoanei. în poveşti de dragoste şi-au mai
tre cei doi a început o furtu depănat firul de atunci pe zi
noasă poveste de iubire. Care a durile ruinate, dar niciuna la fel
durat vreme de câteva luni. de tragică şi care să rămână în
Până când, într-o zi, nici azi nu aşa măsură în memoria celor
se ştie cum, soţul femeii a aflat care văd, zi de zi, bătrâna Cetate
de înşelăciunea soţiei. Povestea a Devei. C ET A T E: Ruinele cetăţii dărâmate de iubire strjuiesc, şi astăzi, oraşul Deva
Legende din Castel Legenda Retezatului P itorescul masiv Retezat,
unul dintre cei mai mis
O Hunedoara era fiu nelegitim al boliza în Evul Mediu înţelep ră de legendă. Povestea spune
ricât ai bate judeţul
terioşi munţi din ţară,
ciunea şi longevitatea.
în lung şi-n lat, nimic
lui Sigismund de Luxemburg, re
este învăluit şi azi în au
nu întrece în nobleţe
ge al Ungariei, cu o oarecare Eli-
Castelul Corvineşti-
Ţara Haţegului. Pentru a o feri
lor. Semeţ, statornic şi gran sabeta, o frumoasă femeie din Fântâna suspinelor că în cetăţile Deva, Colţ şi Uroi
0 altă legendă este legată de
trăiau trei surori, fete de uriaş,
dios, castelul medieval din de necinste, regele a căsătorit- fântâna din incinta Castelului cu părul de aur. Cetăţile lor e-
Hunedoara a devenit un bla o cu Voicu, unul din vitejii săi, şi Huniazilor. Se povesteşte că rau legate prin trei poduri de
zon al judeţului. i-a dăruit un inel drept dar pen fântâna ar fi fost săpată de trei aur, iar surorile trăiau în cea
Puţini cunosc însă că pro tru copilul nenăscut. în acest turci ţinuţi prizonieri de Ioan de mai bună armonie una cu cea
priul blazon al familiei Corvi- fel, copilul urma să fie recunos Hunedoara. Ioan le-ar fi făgă laltă. Una dintre cele trei fete,
neştilor îşi are originea într-o cut când va creşte şi va merge la duit celor trei că îi va elibera zâna ce trona cetatea Colţ, ase
legendă demnă de cântecele curtea regală. în timpul unei că dacă vor săpa o fântână cu apă meni ciobănaşului din mitul Mi
menestrelilor medievali. Legen lătorii făcută de familia lui Voi bună, iar prizonierii, însufleţiţi oriţei, era mai frumoasă şi mai
da corbului care însoţeşte de cu, la un popas, inelul este uitat de speranţa libertăţii, au reuşit strălucitoare decât surorile ei şi
veacuri simbolul nobilei familii pe o margine a ştergarului cu după 15 ani să dea de apa cerută. începu a fi invidiată. Legenda
a Huniazilor este una din po merinde, iar un corb, atras de Legenda mai spune că Ioan de povesteşte că zâna Uroiului,
veştile inspirate de solitarul strălucirea lui, l-a luat în cioc şi- Hunedoara murise între timp, hotărî să se răzbune, şi să îi dis
castel de pe malul Cernei. Reşe a încercat să zboare cu el. Copi iar soţia sa, Elisabeta Szilagyi, nu trugă surorii ei cetatea în care
dinţa Corvineştilor, cu tumul lul Ioan de Hunedoara a luat un a onorat promisiunea făcută de locuia. Bătrânii povestesc că şi
toasa ei istorie, a mai păstrat vie arc şi a săgetat corbul, recupe soţul ei şi a hotărât uciderea ce acum se aude, uneori, vuietul
şi legenda “Fântânii”, evocare a rând astfel inelul. întâmplarea lor trei prizonieri. Turcii au ce făcut de mistria uriaşă pe care
unei întâmplări pe care doar a fost povestită mai târziu de rut, ca ultimă dorinţă, permisiu sora cea invidioasă a aruncat-o
Evul Mediu putea să o zămis Ioan la curtea regală, iar regele, nea să scrie pe pietrele fântânii către cetatea surorii ei. Dar pu
lească. impresionat de această istorie, următoarea inscripţie: “Apă ai, terea cu care aruncă mistria o
a hotărât ca simbolul familiei inimă nu". în realitate, inscripţia duşi până în muntele la poale
Legenda corbului hunedorenilor să devină corbul se tălmăceşte astfel: “Cel ce-a le căruia era construită cetatea
Blazonul familiei Corvineş cu inel de aur în cioc. Corbul stă scris-o este Hassan, prizonier la şi îi reteză una dintre cele mai
tilor are ca simbol central un şi la originea numelui acestei ghiauri în cetatea de lângă bi falnice coame. De atunci, se
corb ce ţine în cioc un inel de familii (de la latinescul "corvus", serică" şi a fost scrisă la mijlocul povesteşte, muntele a căpătat
aur. Legenda spune că Ioan de care înseamnă “corb") şi sim secolului al 15-lea. numele de Retezat.
