Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_08

Poveştile Oraşului Ziarul 1HUNED0REANULUI

M arti, 21 iulie 2 0 0 9
« 7

SPECIAL

ULTIM UL SP EC TA C O L A L M ĂRIEI

TĂNASE, LA H U N ED O ARA

"Regina Nopţii", Edith Piaf a României, aşa cum a fost supranumită Maria Tănase, şi-a cântat cântecul de lebădă la Hunedoara

Hannelore Acâmulesei Era o fe-
••• • EX T R A
iunie 1963. Era ziua HfcjflN km eie extra- Perna din petalele
când Maria Tănase H PW W r ordinar de
avea să urce pentru trandafirilor pri­
ultima oară pe sce­ bună. Era o mare miţi la spectacole
nă, avea să cânte pentru ul­ pofticioasă. Dacă ve­
tima oară în faţa celor pe care dea un militar mân­ „Penultima dorinţă a fost să i
îi iubea şi care o adorau. La se aducă de acasă conţinutul
doar trei zile, în 22 iunie 1963, când, de exemplu, vasului ornamental în care se
Maria Tănase se stingea din câmaţi cu ceapă, ti găseau petale de trandafiri,
viaţă, răpusă de cancerul care petalele succeselor strânse
o măcinase timp de 20 de ani. zicea <Mă, ce mânci de-o viaţă întreagă şi păstrate
acolo, dă-mi şi mie>”. cu grijă de cântăreaţă pentru
„Lăutarii plângeau perna moale şi parfumată pe
şi o acompaniau” ISTV A N M EZ EI, fost balerin care avea să se odihnească în
Maria Tănase se afla într-un împietritei asistenţe, acolo unde somnul cel adânc” - Maria
turneu de 75 de zile, prin întrea- munca, cu toată duritatea ei, Roşea - „Maria lanase”,
•> ţară. „în cea de a patra zi a este la loc de cinste şi oamenii se Editura Muzicală, 1988.
.meului, pe când soliştii şi an­ construiesc într-un echilibru pe
samblul gorjean se aflau la Tur- care ţi-1 dă numai împlinirea vie­ van Mezei, fost balerin la Teatrul
nu Severin, cântăreaţa cu greu a ţii. După spectacol, am plecat la de Revistă din Deva.
reuşit să termine programul. De- restaurantul Corvinul şi Coana „Da, într-adevăr, ultimul
abia mai respira. Transportată Maria â plâns. <Mor, Costache. spectacol al lui Maria Tănase a
de urgenţă la Spitalul din Cra- Mâine mă duc cu mocăniţa la fost la Hunedoara. Acolo eu nu
iova, după câteva zile de trata­ Pădureni, pentru că nu vreau să am fost, pentru că eram în alt
ment şi analize, i s-a interzis de mor până nu le mai văd o dată turneu. Dar mi-a povestit un
medici să-şi continue turneul, costumele». A treia zi a plecat la ţambalist, Ioan Bivolu cred că îl
recomandându-i-se să accepte Bucureşti şi s-a sfârşit", poves­ chema, din taraful cu care cânta
transferul la Spitalul de Oncolo­ teşte într-un interviu artistul ea. Spectacolul a fost în sala „Si-
gie bucureştean. (...) Revitalizată Constantin Piliuţă. derurgistul", din Hunedoara.
parcă de noi forţe, a continuat Sala a fost arhiplină. Era lume în
turneul încă două săptămâni (...) „Eu nu mai pot, fraţilor” picioare. Pe scenă se vedea că îi
Doborâtă de boală, Maria a de­ „Eu eram cu turneul lângă este rău. Avea şi un medic per­
pus un ultim efort, cerând dirijo­ Giurgiu, la Dunăre. Am venit a- manent cu ea. înainte de fiecare
rului să nu grăbească ritmul da­ casă, la Bucureşti. Spun acasă, spectacol îşi făcea câte o injec­
că ea nu va putea să redea toate pentru că eram, în acea vreme, ţie. Nu mai putea cânta mai mult
detaliile mărunte. Era convinsă militar în termen la Ansamblul de cinci - şase piese şi spunea,
că hunedorenii sunt ultimii spec­ de cântece şi dansuri <Doina> a tot mai des, <o să mă pomeniţi
tatori de la care îşi mai culege a- Armatei. Acolo am cunoscut-o voi pe mine». Atunci, la specta­
■uzele... Şi nu se înşela, din ne- pe Maria Tănase. De câteva ori colul de la Hunedoara, a spus <Eu
.cricire. în oraşul furnalelor ră­ am fost şi împreună pe scenă. Ea nu mai pot, fraţilor. Cred că este
sunase cântecul ei de lebădă" - făcea parte din taraful ansam­ ultima dată când ajung la voi». Şi
Maria Roşea - „Maria Tănase", blului. Acolo l-am cunoscut pri­ sala a început să plângă în hoho­
Editura Muzicală, 1988. ma dată şi pe Liviu Oros, care a- te. A fost ceva impresionant",
„Cânta, bolnavă fiind, munci­ tunci termina stagiul militar. Era povesteşte Istvan Mezei.
torilor de la Hunedoara. Lăutarii în ultimul an. Maria era într-un
plângeau şi o acompaniau, iar turneu în partea asta a ţării, cu Ultimele aplauze
Coana Maria, împotriva restric­ tafarul. La bas era Johnny Rădu- La doar trei zile după specta­
ţiilor doctorului Chiricuţă, cânta canu atunci", îşi aminteşte Ist- colul de la Hunedoara, Maria Tă­ „Numai la cele ei. Pe stradă lumea plângea. purtat pe un afet de tun, pe care
nase închide ochii pentru tot­ înmormântarea Tineri, bătrâni, îmbrăcaţi ţărani era făcut un podium înalt, ca o
deauna, în casa natală, la căpă­ lui Nichael Jakson am sau domni. Toţi plângeau, apla­ scenă. Maria era îmbrăcată în
tâiul ei aflându-se tatăl său, Ion mai văzut aşa ceva” udau şi aruncau într-una cu straie populare, iar pe cap avea
Tănase, şi soţul ei, medicul Sa- „întors la Bucureşti din tur­ buchete de trandafiri. Cortegiul aceeaşi maramă *albă, cu care
chelarie. neu, am participat la înmormân­ funerar a fost condus de Fanfara cânta şi pe scenă. De la Teatrul
„A murit lucidă, după ce şi-a tarea ei. A fost ceva nemaipome­ Reunită a unităţilor militare din Muzical Deva, aşa se chema pe
dictat testamentul şi a lăsat cu­ nit. La Piaţa Romană s-au înco­ ţară. 300 de alămuri. înmormân­ atunci, cred, înainte să primeas­
vânt despre cum să fie îmbră­ lonat unităţile militare, din tarea s-a transmis la televizor în că numele de Estradă, a venit
cată. A fost înmormântată la Bu­ ordinul lui Gheorghe Gheorghiu toate ţările comuniste. Iar la în­ Horia Moculescu. Pe el îl ţin min­
cureşti. Atunci nu se aplauda ca Dej. Marină, Securitate, Infante­ mormântare au fost artişti din te, iar el era atunci la Deva. Mai
acum, dar, în drum spre cimitir, rie, Jandarmi. Nu se poate des­ toate ţările astea. Pentru că Ma­ erau şi alţi artişti de la Deva, dar
geamurile locuinţelor se deschi­ crie în cuvinte. Numai la înmor­ ria Tănase a cântat pentru toţi eu nu îi cunoşteam atunci", îşi
deau şi de dincolo de ele răzbă- mântarea lui Michael Jackson mai marii vremii. Sicriul a fost aminteşte maestrul Istvan Mezei.
tea glasul dânsei, melodiile pe sau atunci când a murit Kennedy
care le iubise şi le purtase prin am mai văzut aşa ceva, dar nu­ • EX TR A
lume, făcându-le nemuritoare", mai la televizor. Pe străzi, la ra­ Din presa vremii
' EX TR A povesteşte caricaturistul Gabriel dio sau în unităţile militare, la di­
Bratu, într-un interviu. fuzoare, se auzeau numai cânte­ „Comitetul de Stat pentru Cultură
Din Testamentul Măriei Tanase şi Artă, Asociaţia oamenilor de artă
din instituţiile teatrale şi muzicale
Hotarul scrisese cu puţină vreme înainte de moartea Măriei şi Teatrul Satiric Muzical
lanase, testamentul pe care aceasta îl dictase pe patul de <C. Tanase>, anunţă cu profundă
spital. „După moarte, trupul nescăldat, ci numai şters cu alcool, durere încetarea din viată a artistei
să fie pus la dispoziţia medicilor, dacă - după autopsie - vor gmerite Maria Tănase. (...)
socoti că-i de folos cercetărilor ştiinţei. Pe cap să mi se pună încetarea din viaţă a Măriei lanase
colţaru! de pichet alb, iar în picioare, ciorapi albi scurţi, fără este o pierdere grea pentru viaţa
pantofii care m-au chinuit toată viaţa. Ritualul înmormântării muzicală din ţara noastră.
să fie cât mai sobru. A ş vrea ca mama să nu afle de moartea Amintirea ei va rămâne vie în
mea, să i se spună că sunt plecată undeva, în străinătate, conştiinţa tuturor celor care
pentru tratament. Doresc viată lungă şi sănătate tuturor celor au conoscut-o” - Drumul
pe care i-am cunoscut, chiar dacă unora li s-a părut că le-am Socialismului, duminică,
stat greu în cale. Pe un drum secetos - dornic de apă - să se 23 iunie 1963.