Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_09
P. 7

Istorie  -?decentă                                                                                              ZiarulIHUNEDOREANULUI

                                                                                                                                  Miercuri, 22 iulie 2 0 0 9




   C R IM E L E  C O M U N ISM U LU I

   SISTEM UL PENITENCIAR







   DIN ROMÂNIA: 1945 -1989




   Experţii Institutului de Investigare a  Crimelor Comunismului din România au realizat un studiu prin care este descris tot sistemul
   Gulagului Românesc. Redăm în continuare conţinutul acestui studiu, aşa cum a fost alcătuit de cercetători





























        xperimentul temniţelor  tei politice şi intelectuale: Sighet,   tr-o cutie fără acoperiş, etc.  au dormit pe jos, pe rogojini, în   cării  condamnaţilor  (citirea   regimului comunist au încercat
        şi al muncii forţate din   Râmnicu  Sărat,  Galaţi,  Aipd,                  celule neîncălzite.  Spre exem­  presei,  conferinţe,  filme,  cărţi   sistematic să ascundă dimensiu­
        lagărele si coloniile co­  Craiova, Braşov, Oradea, Piteşti.  Munca forţată  plu, legionarii nu aveau dreptul   etc.).  Cu  excepţia  reeducării   nea reală a represiunii.
   E muniste a însemnat dis­    Lagăre  de  muncă:  Canalul   Condiţiile  de  muncă  din   la perină şi aşternut. Majorita­  ideologice, condamnaţii politici   Comisia Prezidenţială pentru
  trugerea clasei politice inter­  Dunăre-Marea Neagră (Penin­  lagărele şi coloniile comuniste   tea  unităţilor penitenciare nu   nu au beneficiat niciodată de a-   Analiza Dictaturii Comuniste din
  belice, eliminarea elitei inte­  sula, Poarta Albă, Salcia, Peri-   au fost dintre cele mai dure. De­  erau dotate cu încălzire, tempe­  ceste drepturi. Mai mult, desco­  România a ajuns la concluzia că
  lectuale,  exterminarea  unui   prava, Constanţa, Midia, Capul   ţinuţii erau puşi să muncească   ratura coborând drastic în ce­  perirea unor cărţi sau ziare era  în jur de 600.000 de persoane
  număr  mare  de  clerici  orto­  Midia,  Cernavodă,  etc.),  colo­  până la epuizare, în condiţiile în   lule în timpul iernii.  pedepsită cu zile sau săptămâni   au fost condamnate pe criterii
  docşi sau greco-catolici şi, în  niile de muncă din Balta Brăilei.  care normele erau mărite de la           de  izolare,  bătăi  şi  reducerea   politice în perioada 1945-1989.
  general,  represiunea  împo­  închisori de  triaj  şi tranzit:   o zi la alta iar hrana era un fel  Alimentaţia şi asistenţa   raţiei de hrană.  In total, se poate estima că cifra
  triva tuturor persoanelor care  Jilava, Văcăreşti.     terci, lipsit de proteine. Neînde-  medicală                                      victimelor directe ale represiu­
  s-au împotrivit instaurării „de­  închisori de anchetă: Raho-   plinirea normei zilnice atrăgea   în  general,  alimentaţia  era  Regimul de   nii comuniste se ridică la 2 mili­
  mocraţiei  populare".  înce­  va, Malmaison, Uranus.   pedepsirea "leneşului” prin bă­  aceeaşi în întregul sistem peni­  supraveghere şi pază  oane.  („Dificultatea  estimării
  pând cu martie 1945, Partidul   închisori pentru femei: Măr­  taie la şezutul gol, atârnarea lui   tenciar, cu deosebirea că la sec­  Personalul care efectua paza   provine din ocultarea sistema­
  Comunist a declanşat o teroa­  gineni, Mislea, Miercurea Ciuc,   cu capul în jos sau aruncarea lui   ţiile pentru deţinuţii politici a-   penitenciarelor era selecţionat  tică de către Securitate, Procura­
  re sistematică împotriva opo­  Dumbrăveni.             Ia  carceră.  La  începutul  anilor  ceasta era foarte puţină. în pri­  în aşa fel încât să excludă orice   tură, Miliţie, Trupe de Grăniceri,
  zanţilor politici, reproducând   Penitenciare pentru minori:   1950, în lagăre „lucrau" apoxima-   vinţa  asistenţei  medicale,  a-   posibilitate de comunicare între  Armată şi alte organe represive
  pe teritoriul României mode­  Târgşor, Mărgineni, Cluj.  tiv 80.000 de oameni, dintre care  ceasta era deseori absentă. De­  deţinuţi şi favorizarea acestora.   a  informaţiilor  privind  soarta
  lul Gulagului sovietic.       Penitenciarele Spital: Târgu  40.000 ia Canalul Dunăre-Marea   ţinuţii  politici  erau  mai  rar  şi   Paza a fost întărită excesiv, s-a   multora dintre aceste victime.")
                              Ocna şi Văcăreşti.         Neagră. De asemenea, lagăre de   mai greu vizitaţi de medic.  In­  interzis orice discuţie cu deţinu­
  Direcţia Generală a                                    muncă forţată şi centre de de­  ternarea în staţionarul peniten­  ţii, iar personalul nu avea voie să
  Penitenciarelor —                                      portare au existat în întreaga ţa­  ciarului şi repartizarea medica­  cunoască, în multe cazuri, ade­
  artizanul represiunii                                  ră, dar cele mai multe se aflau în   mentelor erau supuse unor re­  vărata identitate a celor încarce­
  carcerale româneşti                                    partea sud-estică a Câmpiei Ro­  stricţii speciale. în unele cazuri,   raţi. Gardienii au fost instruiţi să
     în  timpul  regimului  comu­                        mâne şi sudul Dobrogei (Salcia,   pentru a se obţine o asistenţă   dovedească maximum de vigi­
  nist, în România au existat 44 de                      Urleasca, Sălcioara, Jegalia, Pe-   medicală mai bună, a fost nevo­  lenţă şi exigenţă care adeseori s-
  penitenciare principale şi 72 de                       rieţi, Grădina, Satul Nou etc.).  ie să se recurgă la greva foamei,   a transformat în exces de zel prin
  lagăre de muncă forţată desti­                                                    în multe cazuri de acest fel, de­  pedepsele aspre pe care le apli­
  nate deţinuţilor politici. Ele se                      Izolarea                   ţinuţii au fost alimentaţi artifi­  cau deţinuţilor pentru cele mai
                               MK.it i.c.
                                                     **»»
                                       i* ***©4 <mm «H*.
  aflau sub coordonarea Direcţiei   tMtmUbw*>tu«â»at *«*!*»«*♦ fiwd «te *ufckţi, #***» «**» ******»  Deşi  dispoziţiile  din  Codul   cial şi abuziv, împotriva voinţei   mici abateri sau când aceştia so­
  Generale a Penitenciarelor (cu     *  a vii* .   <-«  Mmm  wtfittrt.  Penal  comunist  din  1948  (art.   lor sau au fost lăsaţi în cea mai   licitau respectarea drepturilor.
  toate modificările de titulatură   Abuzurile si încălcările grave   28-44) interzic, în genere, sepa-   cruntă mizerie, alături de tineta
  pe care le-a cunoscut de-a lun­  ale drepturilor omului au fost   raţiunea individuală, admiţînd-   cu fecale, săptămâni întregi.  Dimensiunea represiunii
  gul vremii). Alături de conduce­  sistematic  administrate In în­  o numai pentru condamnaţii de               O  cifră  exactă  a  populaţiei
  rea centrală a DGP, responsabili   chisori. Printre ele, meţionăm:  drept comun şi numai pentru o  Corespondenţă, vorbitor   concentraţionare nu a fost încă
  pentru  deciziile  referitoare  la                     perioadă de maximum 2 ani de  şi pachet               stabilită.  IICCR a identificat în
  tratamentul aplicat în locurile  Metode de tortură     la începerea executării pedep­  Deşi articolul 28-50 din Co­  arhiva fostei Direcţii Generale a   Deşi în  perioada care  a  ur­
  de  detenţie  politică  erau:  co­  Cele mai utilizate metode de   sei, în practică condamnaţii din   dul  Penal  comunist  şi  regula­  Penitenciarelor  un  număr  de   mat relaxării din 1964, numărul
  mandanţii de penitenciare, la­  tortură au fost: lovituri aplicate   secţiile  speciale  -   izolatoare   mentele aprobate de Ministerul   aproximativ 90.000 de fişe de   persoanelor încarcerate pe mo­
  găre şi colonii de muncă şi loc­  în părţle sensibile ale corpului;   („Zarea” la Aiud, „Neagra" la Si­  Afacerilor  Interne  prevedeau   foşti deţinuţi politici, încarce­  tive politice s-a diminuat sem­
  ţiitorii lor, precum şi ofiţerii po­  strivirea  unghiilor;  smulgerea   ghet şi Jilava,  „Cazinca"  la  Su­  posibilitatea ca cei condamnaţi   raţi  în  perioada  1945  -  1989.   nificativ,  fenomenul  nu  a  dis­
  litici care asigurau reeducarea   părului din cap; bătaia cu lopa­  ceava, etc.) au executat pedep­  să poată  fi vizitaţi de familiile   Numărul real al victimelor este   părut însă în totalitate. La Aiud,
  deţinuţilor conform directive­  ta; tratarea rănilor cu sare; cru­  se într-o totală izolare, în con­  lor odată pe lună, prin ordinul  însă  mult  mai  mare,  având în   Poarta Albă şi Jilava au existat
  lor partidului comunist.   cificarea; bătaia sistematică la   diţii de mizerie şi înfometare.  8492/53  al  M.A.I.  s-a  interzis  vedere că numeroşi deţinuţi po­  deţinuţi politici şi în anii 1980,
     Locurile de detenţie din peri­  tălpi  cu  cravaşă,  obiecte  din              dreptul  la vorbitor.  în  acelaşi   litici  au  fost  încarceraţi  fără   iar sistemul a început să mas­
  oada comunistă ar putea fi clasi-   lemn sau cauciuc; arderea tălpi­  Cazarea     timp,  s-a  interzis şi dreptul  la   procese  iar  actele  lor  de  de­  cheze arestările pe criterii poli­
  ricate în mai multe categorii, deşi   lor la flacără; lovituri cu un cre­  Un  fenomen  caracteristic a   corespondenţă,  acestea  acor-   tenţie nu au fost întocmite.  tice, prin încadrări juridice de
  najoritateâ deţinuţilor a trecut   ion mai mare în testicole; bătăi   fost cel al suprapopulării închi­  dându-se numai în cazuri spe­  Date privind numărul de de­  drept  comun.  Printre cazurile
  orin cel puţin două dintre ele.  cu saci de nisip. în lagărul de la   sorilor. în cei mai mulţi ani ai   ciale şi cu aprobarea conducerii   cese în rândul celor aflaţi în cer-*  rezonante  ale  dizidenţilor  în­
                             Valea Neagră Peninsula, de e-   detenţiei, condamnaţii politici  M.A.I. Ani la rând, deţinuţii nu   cetări sau în detenţie survenite  carceraţi în anii 1980 îi menţio­
  Tipuri de închisori        xemplu, era aplicată "broasca"                         şi-au putut contacta familiile.  în perioada 1945-1964 sunt oferi­  năm  pe  Gheorghe  Ursu,  Radu
    Penitenciarele reeducării -    (după ce se întorceau de la lu­                                             te de Serviciul “C” al M.A.I.: morţi   Filipescu  sau  Petre  Mihai  Bă-
  raracterizate prin aplicarea me-   cru, deţinuţii erau obligaţi să ţo­            Activităţi                 în detenţie - 3.847,  din care în   canu. Numeroase fişe din arhiva
   odelor de  tortură în  vederea   păie în poziţa "pe vine", cu mâi­               cultural — educative       timpul cercetărilor - 203, în tim­  DGP semnalează cazuri de con­
   ronvertirii  la  ideologia  comu­  nile pe şolduri, fiecare ţinând în              în  toate  regulamentele  cu   pul executării pedepsei - 2.851;   damnări  pentru  fapte  Contra
   nistă: Suceava, Piteşti, Gherla,   spate un alt deţinut). în lagărul             privire la regimul în locurile de   condamnaţi  la  moarte  şi  exe­  Securităţii  Statului (CSS)  de  la
   Fârgu  Ocna,  Târgşor,  Braşov,   de la Valea Neagră condamnaţii                 deţinere au fost prevăzute o se­  cutaţi -137; în lagărele de muncă   sfârşitul anilor 60 până în 1989.
   Dcnele Mari, Peninsula,   erau obligaţi să stea înghesuiţi                       rie de mijloace de ordin cultu-   - 656. Şi în acest caz, trebuie ţinut   A consemnat
    închisori de exterminare a eli­  câte doi, o noapte întreagă, în-               ral-educativ  în  scopul  reedu­  cont de  faptul că documentele  Hannelore Acâmulesei
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12