Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_10
P. 5

unedorean                                                                       Ziaral-HUNEDOREANULUI

                                                                                                                                            Joi, 23 iulie 2009




       PA SIU N I


       Un devean şi-a petrecut






       30 de ani din viată prin peşteri






       Un geolog de 65 de ani a cutreierat toate peşterile din România şi alte câteva din străinătate. Unele dintre grote au fost
      * descoperite chiar de el. A călcat uneori pe urmele celebrului Jacques Yves Cousteau. A petrecut 15 săptămâni pe o plută,
       pe Mureş, şi în ciuda vârstei, s-a apucat de snowboard şi parapantă

       Marina Tudor                                                                                                 *  EXTRA
       • • • -a  plăcut  să  cutreiere                                                                               Descoperitor de peşteri
       I                                                                                                             Hunedoreanul Doru Herlea şi-a legat numele şi de
          munţii de copil. „Nu o dată
          mă găsea  mama  răţăcind
          pe dealuri. Mă căuta ore-n
                                                                                                                     membrii Clubului „Proteus” cercetau galeriile şi avenele, iar
       şir când nu mă mai vedea în                                                                                   descoperirea multor peşteri. In zona M unţilor Sebişului. El şi
      jurul casei", îşi aminteşte băr­                                                                              datele erau trimise la Institutul Speologic din Capitală.
       batul mărunţel, cu voce mol­                                                                                 Curând, toţi pasionaţii din domeniu aveau să afle descoperirea
       comă. Are 65 de ani, dar nu-i                                                                                 prin intermediul unei broşuri editate de bucureşteni.
       dai vârsta. Şi ţi-e greu să ţi-1 în­
       chipui  cocoţat ani întregi  pe                                                                              trare. Grota e rezervată cerce­  teşte  Herlea.  Norocul  i-a  fost
       pereţii peşterilor. Şi totuşi...                                                                             tării ştiinţifice. Deci, publicul n-  casca pe care o purta.
                                                                                                                    are ce căuta pe cei 47 de kilome­  Altădată,  bărbatul  a  rămas
       „Botezul" speologilor                                                                                        tri pe care se întinde minunăţia  blocat în galeriile strâmte în care
         Nu-i munte pe cuprinsul ţării                                                                              bihoreană situată în Munţii Pă­  abia poţi „viermui" -  după cum
       pe care Doru Dan Râul Herlea să                                                                              durea Craiului şi care a fost ex­  spun speologii -  dar prin care
       nu-1 fi luat la pas. Şi nici grotă în                                                                        plorată pentru prima dată în 1957.  dacă nu te încumeţi să te stre­
       care  să  nu  fi  dormit  măcar  o                                                                                                      cori, nu poţi avea parte de vreo
       noapte. Nu era elev de liceu când                                                                            Faţă-nfaţăcu               minune în materie. Pe drumul de
       a  făcut  primul  pas  în  Peştera                                                                           salamandra devenită        întoarcere, ţi se întâmplă adesea
       Bolii, din Valea Jiului. în  70,  a                                                                          emblemă                    să rămâi fără lumină. Toate se
       primit şi „botezul", în cercul unor                                                                            După ce-a explorat tot ce pu­  cam termină la finele unei astfel
       speologi din Capitală, „Focul viu".                                                                          tea fi explorat în România, Doru  de expediţii. Şi n-ai încotro. Tre­
       Până atunci, bântuise prin peş­                                                                              Herlea a trecut graniţa. în Gre­  buie  să  orbecăi  prin  întuneric
       teri de unul singur. A explorat o   CRISTAL FAIMOS. Aragonitul a dispărut astăzi din multe grote din ţară. Doru Herlea îl păstrează în   cia, a cutreierat două peşteri din  până dai de lumina de-afară.
       lună valea Jiului de Vest. A cutre­  inedita sa colecţie                        ’           FOTO: CRISTIVATAVU  oraşul lanina. în Slovacia, a bân­
       ierat ţara cu bucureştenii vreme                                                                             tuit  grotele în  compania  unor  Snowboard şi parapantă
       de 12 ani. Apoi, s-a alăturat celor  Grote decimate     Aceeaşi  soartă  a  avut-o  şi  ploreze şi grotele inundate com­  cehi care străbătuseră, la rândul  la 63 de ani
       de la „Proteus" Hunedoara.   în '61, povesteşte că a coborât  Peştera cu corali, din valea Jiului  plet. Şi-a înghesuit hainele într-un  lor,  peşteri din ţara  lui.  Curio­  E clar că Doru Herlea nu-i ge­
         în 40 de ani a cutreierat vreo  în Peştera Tecuri, de la Baru Ma­  de Vest, spune Doru Herlea. Azi  sac din plastic pe care l-a tras  zitatea l-a coborât şi în celebra  nul de om care să stea-n banca
       90 de grote. Şi din ţară, şi din a-  re. A pătruns înăuntru printr-un  e goală şi nimeni nu mai are o-  după el, pe sub apă, pe kilometri   Postojna, cea mai mare grotă din   lui.  Când  nu  e în  peşteră,  face
       fara ei. Din fiecare astfel de ex­  aven adânc de vreo 30 de metri.  cazia să-şi încânte ochii cu ima­  întregi.  N-ar  fi  putut  străbate  Slovenia, căscată la vreo 60 de  snowboard sau se avîntă peste
       pediţie se alegea cu câteva zeci   I-au  luat ochii  cristalele fasci­  ginea cristalelor sub formă de  astfel de zone fără echipament  kilometri de capitala Ljubljana.  lume cu parapanta„Şi asta, după
       de fotografii. A adunat în timp şi  nante  pe  care  le  descopereai  corali de odinioară.  de scufundător. Aşa s-a întâm­  Are 20 de kilometri lungime şi o  ce, vreme de 15 ani, a umblat cu
       nu mai puţin de 3.500 de diapozi­  chiar de la intrare. După câţiva   Exemplele nu sunt singulare.   plat  în  Peştera  Izverna,  de  la  temperatură  constantă  de  8  pluta  pe  Mureş.  Câte  o  săptă­
       tive.  Uluitoare.  Pozele le făcea  ani, a revenit în locurile acelea.  0  peşteră  din  zona  Moneasa,  jpoalele Munţilor Mehedinţi. Una  grade Celsius. Hunedoreanul l-a  mână în fiecare an, împreună cu
       chiar el. Şi nu era tocmai simplu.  Dar a plecat dezamăgit. Peştera  plinăfcu cristale de aragonit, a  dintre cele mai renumite grote  întânit aici şi pe faimosul Prote­  nişte tineri din Petroşani. Plecau
       „Aşezam aparatul  pe trepied şi   fusese distrusă aproape în între­  fost,  la  rândul  ei,  văduvită  de  de pe Bătrânul continent pentru  us, o specie de salamandră cu  din Veţel şi se opreau la Păuliş. 20
       încercam  să  mă  ghidez  pe  în­  gime.  Şi  nici  urmă  de  cristale.  minunăţiile pe care le ascundea  practicarea speologiei subacva­  caracteristicile unui peşte. E oar­  de plute şi vreo 100 de temerari.
       tuneric. N-aveam atunci altă so­  Fiecare dintre cei care au intrat  între pereţii ei.  tice. Izverna nu i-a scăpat nici lui  bă, respiră prin branhii externe,   Bărbatul îşi aminteşte că, de câte
       luţie”, îşi aminteşte geologul pa­  în Tecuri  a  plecat de-acolo cu             Cousteau.                   poate trăi până la 100 de ani şi a  ori îşi ancorau plutele la Lipova,
       sionat de speologie.       cristale, pe post de suvenir.  Pe urmele lui Jacques     Nu-i la îndemâna oricui să ex-  devenit emblema locului.  lumea era convinsă că-i concurs.
                                                             Yves Cousteau              •ploreze  peşteri  de  sub  apă.   Luna viitoare, deveanul plă-
                                                               Din itinerariul hunedoreanu-   Iniţial, speologii colorează apa  nuieşte să se îndrepte spre Fran­  •  EXTRA
                                                             lui n-a lipsit nici Peştera Piatra  din galerii cu fluoresceină, ex­  ţa. Să-i cutreiere zonele calca-   Colecţionar
                                                             Altarului,  de  departe  cea  mai  plică Doru Herlea. Substanţa de  roase.  Pleacă în  lume de  unul   de flori de mine
                                                             frumoasă din România şi între  culoare verde nu afectează cali­  singur. Căci nevasta nu i-a îm­
                                                             primele  trei  din  Europa,  spun  tatea apei şi este folosită şi de  părtăşit niciodată pasiunea. Ea a   Doru Herlea s-a pensionat în
                                                             speologii care i-au străbătut cele  criminalişti  în  detectarea  ur­  aflat din  poveşti  pe  unde  i-au   2000, de la Cepromin Deva.
                                                             patru mari galerii, unele flancate  melor de sânge. „Fluoresceină te  umblat  picioarele  bărbatului.   De-a lungul anilor, a lucrat şi
                                                             de coloane de 20 de metri înăl­  ajută să descoperi încotro duce  „Din 40 de ani de căsnicie, doar   la minele de la Muncel şi
                                                             ţime. Un fascinant monument de  galeria  inundată",  mai  spune   10 a stat acasă", socoteşte femeia.  Troiţa. De vremurile acelea fi
                                                             arhitectură  subterană,  unic  în  speologul.                                      mai amintesc doar florile de
                                                             ţară.                                                  Riscurile pasiunii          mină pe care le-a
                                                               însuşi  celebrul  explorator  A dormit în cea mai      Ca orice explorator, deveanul   colecţionat. Alături de
                                                             francez Jacques Yves Cousteau a  lungă peşteră din ţară  nu a  fost scutit de peripeţii în   cristaie, aragonit ori corali,
                                                             fost impresionat de grota desco­  Nu o dată, speologul şi-a pe­  umblările  sale.  Grotele  nu-ţi   cochilii de melc şi scoici,
                                                             perită din întâmplare, în 1984, şi  trecut nopţile chiar acolo, în ră­  oferă doar surprize plăcute, s-a   acestea stau cuminţi într-un
                                                             a  decis  ca aceasta  să  facă  su­  coarea  peşterilor  pe  care  le-a  convins el  în  Peştera  Epurani,   sertar pe care-l deschide din
                                                             biectul unui documentar semnat  explorat. Asta, când nu  mai a-  din judeţul Mehedinţi.  când în când să-şi bucure
                                                             de el.                     puca să-şi monteze cortul în a-   „Acolo am căzut exact în cap,   ochii, dar şi pentru curioşi.
                                                               Peştera este printre puţinele   fara grotei sau să doarmă prin  de la vreo trei metri", îşi amin­
                                                             protejate iar în interiorul ei au  copaci, căci şi de aşa ceva a avut
                                                             acces  doar  speologii,  explică  parte în incursiunile sale. Din-
                                                             Doru Herlea. Nu este înscrisă în   totdeauna, acestea i s-au părut
                                                             circuitul turistic pentru că nu e  lucruri  normale.  La  fel  ca  şi
                                                             amenajată pentru vizitare. Dacă  tunelurile strâmte pe care a fost
                                                             ar fi, atunci i s-ar distruge com­  silit să le străbată târâş pentru ca
                                                             plet ecosistemul. Deveanul po­  apoi să i se arate vederii spaţii în
                                                             vesteşte că, la intrare, trebuie să  care puteai să ridici un bloc de
                                                             te dezbraci complet şi să te e-  patru etaje.
                                                             chipezi cu un costum alb. Tocmai   Deveanul nu ocoleşte din po­
                                                             pentru a nu murdări magnificul  veste  cea  mai  lungă grotă  din
       DOVADA FANTASTICULUI. 3 .500 de diapozitive şi alte câteva   care se dezvăluie în jurul tău.  România, Peştera Vântului -  in­
       sute de fotografii. Cu asta s-a întors hunedoreanul din grotele                  titulată astfel tocmai din pricina
       cutreierate. Printre acestea, se află şi peştera Piatra Altarului (foto),   Speologie sub apă  curenţilor de aer foarte puter­
       renumită în Europa datorită frumuseţii sale             Herlea s-a încumetat să ex­  nici pe care-i simţi chiar de la in­
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10