Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_10
P. 7

Nostru                                                                                           iarufflUNEDOREANULUI

                                                                                                                                        Joi, 23 iulie 2009




   PU STII




















































                                                                     Iar procesul                                                            • EXTRA
                                                                    ^de depopu-                                                             Sate pustii
                                                                     lare al sate­
                                                          lor va Fii cu atât mai                                                            In judeţul Hunedoara a-
                                                                                                                                            proape 60 de sate sunt în
   Hannelore Acâmulesei       grijă.  Zeci  de  sate  sunt  acum  dramatic cu cât, ştim                                                     pericol de a-şi pierde locui­
   • • •  omunismul le-a luat pă­  goale. Au rămas doar case pă­  cu toţii, exigenţele                                                      torii, având o populaţie de
   C     mântul,  animalele,  ca­  găseşsti  acum  doar  bătrâni  Comunităţii Europe­                                                       Cinci sate numărş unu, doi
                              răsite şi uliţe pustii. în sate mai
                                                                                                                                            sub 50 de persoane fiecare.
         sa.  Tranziţia  le-a  dat  ce-şi aşteaptă sfârşitul. Tinerii
                                                                                                                                            sau trei locuitori. In satul
                                                          ne în satele româneşti
         înapoi,
                 înjumătăţite,  pleacă la oraş şi nu se mai în­
   vlăguite.  Uniunea Europeană  torc niciodată.          sunt foarte mari, ve­                                                             Ticera, din comuna Bulzeştii
                                                                                                                                            de Sus, mai locuieşte o sin­
   ie  impune  reguli,  norme.  Cu                        nind cu o nouă teh­                                                               gură femeie, iar satul M o-
     ţii  le-au  luat  ce aveau  mai  Portretul altei lumi                                                                                  soru, din comuna lopliţa,
   sfânt. Credinţa.              Ii înflorate şi iţari albi ca spu­  nologie, cu parame­                                                    mai este locuit doar de un
                              ma laptelui. Case frumoase, cu  trii pe care ţăranii                                                          bărbat. Satele Buneşti din
   Sate în agonie             porţi de fortăreaţă, clăci, hore   noştrii nu ti înţeleg”,  regimul  binevoitor.  S-a  creat  din perioada comunistă, au fă­  comuna Balşa, Ba stea din
     De peste 60 de ani ţăranul, şi  vesele şi obiceiuri vechi de când               astfel, "omul nou”, care nu e nici  cut ca satele hunedorene să se   comuna Lăpugiu de Jos,
   implicit satul românesc, esteîn-  lumea, păstrate cu sfinţenie de   MARCEL LAPTEŞ, etnograf  ţăran  nici  orăşean,  nici  bogat  depopuleze, iar altele să dispară   Ciumiţa din comuna Lunca
   tr-o continuă agonie. Mai întâi i  credincioşii  ţărani.  Aşa  arăta              nici foarte sărac, şi, cel mai trist,  cu totul.  “într-un studiu efec­  Cernii şi Cumpenii Silvaşului,
   s-a luat tot ce avea şi a primit  satul românesc acum cincizeci  voile şi-amarul. Migrarea ţăra­  fără  frică  de  Dumnezeu,  aşa  tuat pe o perioadă de 15 ani am   din comuna Toplita, au rămas
   servici în fabrică, apartament la  de ani. Toate erau rânduite cu  nilor de la sat la oraş a lăsat sa­  cum era ţăranul de odinioară.  constat  dispariţia  şi  depopu-   pustii. Conform datelor D ir­
   bloc şi o Dacie. A venit mai apoi  sfinţenie. Fiecare ţăran îşi ştia  tele goale, fără tineri, doar cu       larizarea masivă, din anul 1950   ecţiei Judeţene de Statistică
   Democraţia, care i-a dat înapoi  rostul său.           bătrânii care-şi aşteaptă sfâr­  Şi-a Încheiat menirea  şi până în prezent, a peste 45 de   Hunedoara, dacă la recensă­
   pământul, dar ţăranul nu a mai   în  loc  la  toate astea,  de  la  şitul. Dezrădăcinarea ţăranilor   “Cultura populară şi-a înche­  sate  hunedorene.  Fenomenul   mântul din anul 1992, în sa­
   avut cu ce să-l muncească. A-  iţarii albi îl găsim azi pe ţăranul  din timpul perioadei comuniste  iat menirea ca promotor global  este  firesc  până  la  un  punct.   tele hunedorene trăiau a-
   cum vine Uniunea Europeană şi  român în salopetă gri. Venind  a dus la pierderea obiceiurilor şi  al spiritualităţii româneşti. Ştim  Pentru că acele mutaţii brutale   proape 140.000 de oameni,
   îi cere ţăranului să nu mai obo­  obosit de lâ uzină şi oprindu-se,  a  tradiţiei  populare.  Ba  mai  cu toţii că la baza culturii ma­  din  perioada  industrializării   azi, în cele 457 de sate din
   sească oaia, să nu mai streseze  înainte de a merge acasă, pe la  mult,  în  anii  '80  s-a  făcut  un  teriale a stat spiritualitatea po­  masive din perioada comunistă   judeţ mai trăiesc puţin peste
   vaca  şi  să  oamoare  porcul  cu  crâşma din sat să-şi înece ne-  proiect care prevedea demola­  pulară, când ne gândim la faptul  au îndepărtat oamenii de la ros­  100.000 de persoane.
                                                          rea în totalitate a satelor şi de-  că genii  precum  Eminescu,  E-  turile fireşti, plantându-i artifi­
     ■ EXTRA                                              personificarea totală a ţăranu­  nescu sau Brâncuşi au ţâşnit din  cial în cutiile de beton numite  60  de  ani.  Tinerii  nu  se  mai
    Satul înmărmurit                                      lui român. Şi ne rămâneau doar  eposul  popular,  din  spiritua­  blocuri, rupându-i astfel de tra­  întorc la obârşie, în satul în care
                                                         vagi  amintiri  ale celor ce  mai  litatea populară”, afirmă Marcel  diţiile  lor  ancestrale.  Studiile  s-au  născut,  deoarece nu  mai
    Drumul e pavat cu marmură albă. N -a fost mana omului aici.   sunt şi poveşti frumoase ale ce­  Lapteş, etnograf la Centrul Ju­  demografice ale satelor arată că  posedă acele coordonate etico-
    Dar bucăţile mari de piatră albă fac călătorului mersul   lor ce au fost. Desigur că au fost  deţean de Conservare şi Valori­  aproximativ 54 la sută din po­  morale şi materiale, proprii sa­
    corvoadă. Iar când te pomeneşti acolo, un fior rece te trece din   şi alţi factori care au transfor­  ficare a Tradiţiei şi Creaţiei Po-  pulaţia  satelor  e  îmbătrânită,  tului  hunedorean"  concluzio­
    cap până-n picioare. Vezi case cu zecile, construite din bucăţi   mat viaţa ţăranilor. Evoluţia ra­  pulre Hunedoara.  oamenii având vârste de peste  nează etnograful Marcel Lapteş.
    mari de marmură albă. Si-rece. E linişte de mormânt. Se aude   pidă a industriei care a invadat   Sub  aspect  material,  satul
    doar tremurul frunzelor din copaci şi ciripitul păsărilor. Casele   piaţa cu produse de serie, ade­  hunedorean şi satul românesc
    trainice, toate goale. Cu perdele la ferestre, cu flori în curte, cu   menitoare şi “la modă", produse  în general nu mai este acel sat
    poame în copaci. Care cad pe jos şi putrezesc. Pentru că nimeni   ce altminteri şi le confecţionau  patriarhal pe care îl cântau să­
    nu le mai culege. Porţile sunt deschise, uşile la fel. Nimeni nu   ţăranii în. Astfel au dispărut u-  mănătoriştii. Satul românesc a
    mai aprinde focul în sobe. Satul e gol. Sau aproape. M ai stau   nele  dintre  îndeletnicirile  ţă­  suferit, în prezent, mutaţii fun­
    aici vreo cinci oameni. Biserica e încremenită în mijlocul curţii.   ranilor.    damentale. Iar unele mutaţii au
    Poarta deschisă. Linişte, frig, nimic. "S-a aşezat această placă   Cea  mai  devasţatore,  însă,  atins chiar rădăcinile. Asistăm
    întru amintirea şi pomenirea tatălui nostru, preot Roşu Petru,   pentru viaţa ţăranilor a fost in­  acum  la  pierderea  unor  obi­
    parohul acestei parohii între anii 1937 -1940 şi ctitorul acestui   dustrializarea forţată şi expro­  ceiuri şi datini care, înainte, re­
    sfânt lacaş. M artir al luptei pentru dreptate socială şi apărător al   prierile în masă, din “Epoca de  prezentau un univers firesc al e-
    credinţei în faţa prigoanei comuniste, sfârşit din viaţă în lagărul   Aur”. Văzându-se fără nimic, fă­  xistenţei satului.
    de la Pîeriplava - G rindi.în anul 1962. Dumnezeu să-l   ră pământ şi fără animale, ţă­
    odihnească în pace. Soţia şi copiii". Sunt singurele cuvinte   ranul nu a avut de ales, şi, fie  Plantaţi în cutii
    tăcute, care stau încrustate pe o placă, la intrarea în biserică.   s-a dus să lucreze în fabricile şi  de beton
    Acesta e portretul unui sat care trage să moară. Un sat ce,   uzinele de pe lângă satul său, fie   Transformările  economice,
    odinioară, eraînsulfeţit de spiritul ţăranului în iţari albi.  s-a mutat la oraş, în blocurile  sociale şi politice cele mai vă­  ^  f»-ys
                                                         standard, construite special de  dite  şi  cu  rezultate  crâncene,
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12